Mecanisme de reprezentare politică în România

Provocări și soluții după 25 de ani de democrație

Autor: Echipa Centrului pentru Studiul Democrației | Categoria: Politică
19-02-2015

Acest document sumarizează premisele și temele principale ale unui pachet de reforme pentru îmbunătățirea mecanismelor de reprezentare politică în România. Este demersul unei echipe de specialiști în științe politice și va avea ca finalitate soluții practice, bazate pe teorii dezvoltate de-a lungul mai multor decenii și pe experiența unor democrații consolidate.

Inițiativa noastră se alătură remarcabilei mobilizări generale a principalilor actori politici și a societății civile în jurul ideii de reprezentare politică, care creează un context favorabil adoptării unor reforme care să ducă la o democrație mai bună și la creșterea calității vieții românilor. Vom pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și legislativului puncte de vedere avizate, care să contribuie la implementarea unei legislații temeinice, care să așeze România pe fundamente democratice solide.

Echipa
Echipa noastră este formată din specialiști în științe politice din universități din România și din străinătate. Nucleul acestei echipe este format din politologi afiliați Departamentului de Științe Politice de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, grupați în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației. Membrii echipei sunt dr. George Jiglau (coord.), dr. Daniela Angi, dr. Gabriel Bădescu, dr. Toma Burean, dr. Florin Feșnic, Carmen Greab, dr. Cosmin Marian, Madalina Mocan și Anca Sinea. Echipa va fi asistată în scrierea raportului de către un grup de experți din universități și organizații internaționale, care în acest moment îi includ pe dr. Gabriela Borz (University of Strathclyde, UK), Laurea Bretea (Europuls, Belgia), dr. Adriana Bunea (University College London, UK), dr. Ronald King (San Diego State University), dr. Paul Sum (Univ. of North Dakota), dr. Lavinia Stan (St. Francis Xavier University, Canada).

Obiectivul proiectului
O democrație solidă și funcțională se bazează pe toate vocile și experții din cadrul societății pentru a genera soluții optime, în beneficiul cetățenilor. Așadar, este firesc ca discuțiile demarate între principalele partide și instituții politice să includă societatea civilă și mediul academic, pentru a genera un acord cât mai larg asupra deciziilor care urmează să fie transpuse în legislație. Viziunea noastră plasează în centrul dezbaterilor conceptul de îmbunătățire a reprezentării politice a cetățenilor și promovează ideea unui pachet de măsuri complementare care să ducă la acest rezultat și, implicit, la creșterea nivelului de satisfacție a românilor față de democrație.

Motivația
La 25 de ani de la căderea comunismului, este evident că transpunerea preferințelor cetățenilor în decizii publice este puternic distorsionată și că această problemă erodează atât legitimitatea sistemului politic, cât și calitatea politicilor publice. Contextul politic internațional creează acum o presiune suplimentară asupra României să își rezolve problemele de deficit democratic, în timp ce evenimentele politice interne indică o fereastră de oportunitate pentru schimbări profunde. După alegerile prezidentiale din 2 și 16 noiembrie 2014, toate forțele politice relevante din România au amintit în discursul public necesitatea implementării unor reforme la nivelul sistemului politic care să răspundă lipsei de satisfacție a cetățenilor față de clasa politică și instituțiile politice, reflectată în nivelul scăzut al încrederii în partidele politice, în Parlament, Guvern sau Administrația Prezidențială. Au revenit pe agendă discuțiile despre reforma constituțională, despre reforma teritorial-administrativă sau despre reforma electorală.

Aceste teme sunt esențiale pentru calitatea democrației. Așezarea lor pe baze sănătoase, prin intermediul unor dezbateri și consultări care să asigure un consens larg la nivelul clasei politice și a societății, poate spori legitimitatea sistemului politic în ochii cetățenilor.

Deși există un acord larg privind problemele care trebuie rezolvate, soluțiile nu sunt deloc evidente, iar deciziile nu trebuie luate doar prin înțelegeri în cadrul unui grup restrâns de lideri politici, așa cum s-a întâmplat cu reforma electorală care a precedat alegerile parlamentare din 2008. Aceasta a dus la implementarea unui sistem electoral care a avut efecte secundare nedorite însemnate, contribuind la nemulțumirea cetățenilor. Este clară, deci, nevoia unor analize obiective, bine întemeiate științific.

Premise
Demersul nostru pornește de la următoarele premise fundamentale pentru o democrație, care să plaseze interesul cetățeanului mai presus de interese de grup:

  1. Reprezentarea politică este un element esențial al unei democrații și presupune un dialog continuu între cetățeni informați și implicați și factori de decizie care acționează în interes public, precum și un control permanent exercitat de către cetățeni.
  2. Schimbările de design instituțional sunt necesare pentru creșterea calității reprezentării politice, care să fie gândite sub forma unui pachet de măsuri complementare care să aibă ca scop îmbunătățirea reprezentării politice a cetățenilor.
  3. Schimbările legislative trebuie să țină cont de propunerile societății civile și ale mediului academic și să aibă o bază științifică solidă. Este necesară o evaluare atentă a interacțiunii dintre politicile publice noi, adecvarea lor la contextul românesc, măsura în care reflectă preferințele cetățenilor.

Considerăm că o astfel de abordare va duce la un cadru legislativ care va contribui la îmbunătățirea comunicării dintre cetățeni și reprezentanți și, în consecință, la implementarea unor politici publice care răspund mai bine interesului public. De asemenea, ar fi diminuate suspiciunile că deciziile privind elemente instituționale, precum sistemul electoral, sunt luate doar pe baza unor negocieri sau înțelegeri netransparente dintre partide.

Domenii de intervenție
Propunerile noastre privind îmbunătățirea nivelului de reprezentare politică în România au o abordare comprehensivă si vizează patru domenii majore de intervenție, complementare.

  1. Legislația privind înființarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice

Este esențial ca România să dispună de un cadru legislativ care să încurajeze partidele să își îndeplinească rolul fundamental de agregare a intereselor cetățenilor și de transpunere a lor în politici publice. Pentru aceasta este nevoie de impunerea unor criterii obiective și rezonabile privind înființarea și funcționarea lor, precum și a unor mijloace instituționale de control al activităților pe care le desfășoară.

Fundamentală este și discuția despre finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. Considerăm că transparența este principiul fundamental care trebuie să stea la baza legislației, acesta trebuind transpus în mijloace instituționale de control clare și obiective. Transparența este esențială în procesul de responsabilizare a partidelor politice și poate preveni crearea de legături clientelare dintre partide și agenți economici.

  1. Legislația electorală

Codul electoral reprezintă probabil cea mai mare provocare din perspectiva reformei, deoarece legislația electorală comportă un număr foarte mare de dimensiuni și vizează tipuri diferite de alegeri. Dezbaterile demarate trebuie să aibă la bază ideea de reprezentare a cetățenilor. Prin urmare, întrebarea fundamentală care trebuie să stea la baza discuțiilor din Parlament și a consultărilor cu societatea civilă trebuie să fie: Ce formulă electorală ar asigura reprezentarea cât mai bună a intereselor alegătorilor? Formula electorală poate lua forme diverse, însă este important ca rezultatul să fie unul analizat temeinic din perspectiva efectelor și să fie acceptat deopotrivă de principalii actori politici și de societatea civilă, astfel încât să nu fie necesare noi modificări pe termen scurt.

O atenție sporită trebuie acordată unor elemente precum facilitarea votului românilor din străinătate, prin creșterea numărului de secții sau reorganizarea acestora, dar și introducerea de mijloace noi care să faciliteze votul alegătorilor din străinătate, principalele instrumente vizate fiind votul prin corespondență și votul electronic. Modalitățile tehnice prin care sunt transpuse în practică sunt foarte importante, deoarece trebuie să țină cont de principiul secretului votului și să asigure contorizarea corectă a fiecărui vot exprimat astfel.

De asemenea, este important ca reforma electorală să genereze mecanisme de prevenire, depistare și sancționare a fraudelor atât în timpul, cât și înaintea votului propriu-zis, atât prin întărirea instituțiilor care se ocupă de organizarea alegerilor (Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă), cât și prin întărirea rolului organizațiilor societății civile care supraveghează procesul.

  1. Structura și atribuțiile Parlamentului

Un pachet de reforme care să îmbunătățească calitatea reprezentării politice în România nu poate ocoli o reformă a Parlamentului, sub aspecte precum structura, numărul membrilor sau atribuțiile.

Considerăm că actualul tip de bicameralism este unul care trebuie amendat cu ocazia reformei constituționale, însă direcția în care s-ar putea îndrepta noua structură a parlamentului trebuie stabilită în funcție de alți factori instituționali importanți, între care amintim organizarea administrativ-teritorială a statului și formula electorală.

Orice dezbatere despre numărul de camere și despre numărul de parlamentari ar trebui să pornească de la referendumul din 22 noiembrie 2009, a rezultatelor acestuia și a reacției sau a lipsei de reacție a Parlamentului, în care propunerea de reducere a numărului de parlamentari şi trecere la un sistem unicameral a fost aprobată de alegători, precum și dezbaterile aferente acestui moment.

Reformele trebuie să atingă însă și elemente mai concrete ale procesului legislativ și ale mecanismelor de control pe care Parlamentul le are în raport cu Guvernul. Amintim aici problema ordonanțelor de urgență, un instrument de care toate guvernele postcomuniste au abuzat și prin care adeseori Guvernul s-a substituit Parlamentului ca principal for de legiferare. De asemenea, trebuie eficientizate elemente de control parlamentar precum întrebările sau interpelările adresate miniștrilor, moțiunile simple sau moțiunile de cenzură.

  1. Mecanisme de influențare și control al aleșilor între alegeri

Un pachet de măsuri care să îmbunătățească reprezentarea politică în România trebuie să aibă în vedere introducerea sau eficientizarea unor instrumente și proceduri prin care cetățenii pot influența agenda politică și chiar procesul de luare a deciziilor, instrumente aflate la granița dintre democrația directă și democrația reprezentativă. Amintim următoarele elemente:

– eficientizarea legislației privind inițiativa legislativă cetățenească, în sensul utilizării unor criterii și condiții care să faciliteze un astfel de demers;

– organizarea și implementarea referendumurilor. Ambiguitatea legislației actuale este reflectată de faptul că nici măcar referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari și trecerea la unicameralism, validat în urma unei prezențe la limită, de 50,16%, nu a fost încă transpus în practică. Cele mai multe dezbateri au vizat doar problema pragului de validare (coborât de la 50% la 30% în 2013), dar considerăm că legislația ar trebui re-evaluată și sub aspectul problemelor care pot fi vizate de astfel de consultări, al condițiilor pentru declanșarea acestora, precum și al efectelor legislative.

– posibilitatea introducerii procedurii de revocare (recall) a aleșilor. In contextul schimbărilor electorale din ultimii ani, dar mai ales din cauza problemei traseismului politic, au fost lansate propuneri despre introducerea revocării în cazul parlamentarilor, propuneri care trebuie explorate temeinic.

– măsuri care să faciliteze accesul cetățenilor la luarea deciziilor la nivel local. Cu toate că esența reformelor politice necesare în România vizează instituții cu caracter sau cu impact național, relația dintre cetățeni și autoritățile locale nu trebuie neglijată atunci când discutăm despre reprezentarea politică a cetățenilor, dat fiind că administrațiile locale au atribuții și pot lua decizii care influențează direct calitatea vieții cetățenilor. Considerăm că în legislație trebuie introduse mecanisme noi care să încurejeze participarea cetățenilor la luarea deciziilor la nivel local și controlul pe care aceștia îl exercită asupra autorităților locale, astfel de măsuri situându-se la granița dintre democrația directă și democrația participativă. Amintim aici forumurile cetățenești și inițiativele de bugetare participativă. Este necesară crearea unor pârghii legale prin care cetățenii pot fi implicați activ în modul de construcție și cheltuire a bugetului local, pentru ca astfel de inițiative să aibă efecte vizibile.

Ce urmează
Echipa noastră lucrează în prezent la un raport care urmărește dimensiunile prezentate în acest document. Raportul va propune recomandări și alternative clare arătând avantajele și dezavantajele pentru fiecare în parte.

Documentul va fi pus la dispoziția actorilor politici cel târziu până la date de 25 martie 2015, iar membrii echipei vor fi disponibili în permanență pentru consultări. Totodată, urmărim cu atenție dezbaterile Comisiei de Cod Electoral insistând asupra nevoii de consultare și dezbatere reală la nivelul întregii societăți.

Dorim actorilor politici mult succes în elaborarea unui nou cadru legislativ care să corespundă așteptărilor ridicate ale cetățenilor și ale partenerilor internaționali. În calitatea lor de factori de decizie, pot transforma anul 2015 într-un an de cotitură în procesul de consolidare a democrației în România.

Etichetele atasate acestui articol:, , ,

Comentarii (1)

  1. Doina Cucui Radu spune:

    Salut această lăudabilă inițiativă a dvs. și vă felicit cu sinceritate pentru ea !. Sper ca aleșii noștrii să ia în considerare aceste demersuri ale întregii dvs. echipe. Vă doresc multe realizări și mult succes !.

» » tipareste acest articol

Mecanisme de reprezentare politică în România | Provocări și soluții după 25 de ani de democrație

Autor: Echipa Centrului pentru Studiul Democrației | Categoria: Politică

Acest document sumarizează premisele și temele principale ale unui pachet de reforme pentru îmbunătățirea mecanismelor de reprezentare politică în România. Este demersul unei echipe de specialiști în științe politice și va avea ca finalitate soluții practice, bazate pe teorii dezvoltate de-a lungul mai multor decenii și pe experiența unor democrații consolidate.

Inițiativa noastră se alătură remarcabilei mobilizări generale a principalilor actori politici și a societății civile în jurul ideii de reprezentare politică, care creează un context favorabil adoptării unor reforme care să ducă la o democrație mai bună și la creșterea calității vieții românilor. Vom pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și legislativului puncte de vedere avizate, care să contribuie la implementarea unei legislații temeinice, care să așeze România pe fundamente democratice solide.

Echipa
Echipa noastră este formată din specialiști în științe politice din universități din România și din străinătate. Nucleul acestei echipe este format din politologi afiliați Departamentului de Științe Politice de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, grupați în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației. Membrii echipei sunt dr. George Jiglau (coord.), dr. Daniela Angi, dr. Gabriel Bădescu, dr. Toma Burean, dr. Florin Feșnic, Carmen Greab, dr. Cosmin Marian, Madalina Mocan și Anca Sinea. Echipa va fi asistată în scrierea raportului de către un grup de experți din universități și organizații internaționale, care în acest moment îi includ pe dr. Gabriela Borz (University of Strathclyde, UK), Laurea Bretea (Europuls, Belgia), dr. Adriana Bunea (University College London, UK), dr. Ronald King (San Diego State University), dr. Paul Sum (Univ. of North Dakota), dr. Lavinia Stan (St. Francis Xavier University, Canada).

Obiectivul proiectului
O democrație solidă și funcțională se bazează pe toate vocile și experții din cadrul societății pentru a genera soluții optime, în beneficiul cetățenilor. Așadar, este firesc ca discuțiile demarate între principalele partide și instituții politice să includă societatea civilă și mediul academic, pentru a genera un acord cât mai larg asupra deciziilor care urmează să fie transpuse în legislație. Viziunea noastră plasează în centrul dezbaterilor conceptul de îmbunătățire a reprezentării politice a cetățenilor și promovează ideea unui pachet de măsuri complementare care să ducă la acest rezultat și, implicit, la creșterea nivelului de satisfacție a românilor față de democrație.

Motivația
La 25 de ani de la căderea comunismului, este evident că transpunerea preferințelor cetățenilor în decizii publice este puternic distorsionată și că această problemă erodează atât legitimitatea sistemului politic, cât și calitatea politicilor publice. Contextul politic internațional creează acum o presiune suplimentară asupra României să își rezolve problemele de deficit democratic, în timp ce evenimentele politice interne indică o fereastră de oportunitate pentru schimbări profunde. După alegerile prezidentiale din 2 și 16 noiembrie 2014, toate forțele politice relevante din România au amintit în discursul public necesitatea implementării unor reforme la nivelul sistemului politic care să răspundă lipsei de satisfacție a cetățenilor față de clasa politică și instituțiile politice, reflectată în nivelul scăzut al încrederii în partidele politice, în Parlament, Guvern sau Administrația Prezidențială. Au revenit pe agendă discuțiile despre reforma constituțională, despre reforma teritorial-administrativă sau despre reforma electorală.

Aceste teme sunt esențiale pentru calitatea democrației. Așezarea lor pe baze sănătoase, prin intermediul unor dezbateri și consultări care să asigure un consens larg la nivelul clasei politice și a societății, poate spori legitimitatea sistemului politic în ochii cetățenilor.

Deși există un acord larg privind problemele care trebuie rezolvate, soluțiile nu sunt deloc evidente, iar deciziile nu trebuie luate doar prin înțelegeri în cadrul unui grup restrâns de lideri politici, așa cum s-a întâmplat cu reforma electorală care a precedat alegerile parlamentare din 2008. Aceasta a dus la implementarea unui sistem electoral care a avut efecte secundare nedorite însemnate, contribuind la nemulțumirea cetățenilor. Este clară, deci, nevoia unor analize obiective, bine întemeiate științific.

Premise
Demersul nostru pornește de la următoarele premise fundamentale pentru o democrație, care să plaseze interesul cetățeanului mai presus de interese de grup:

  1. Reprezentarea politică este un element esențial al unei democrații și presupune un dialog continuu între cetățeni informați și implicați și factori de decizie care acționează în interes public, precum și un control permanent exercitat de către cetățeni.
  2. Schimbările de design instituțional sunt necesare pentru creșterea calității reprezentării politice, care să fie gândite sub forma unui pachet de măsuri complementare care să aibă ca scop îmbunătățirea reprezentării politice a cetățenilor.
  3. Schimbările legislative trebuie să țină cont de propunerile societății civile și ale mediului academic și să aibă o bază științifică solidă. Este necesară o evaluare atentă a interacțiunii dintre politicile publice noi, adecvarea lor la contextul românesc, măsura în care reflectă preferințele cetățenilor.

Considerăm că o astfel de abordare va duce la un cadru legislativ care va contribui la îmbunătățirea comunicării dintre cetățeni și reprezentanți și, în consecință, la implementarea unor politici publice care răspund mai bine interesului public. De asemenea, ar fi diminuate suspiciunile că deciziile privind elemente instituționale, precum sistemul electoral, sunt luate doar pe baza unor negocieri sau înțelegeri netransparente dintre partide.

Domenii de intervenție
Propunerile noastre privind îmbunătățirea nivelului de reprezentare politică în România au o abordare comprehensivă si vizează patru domenii majore de intervenție, complementare.

  1. Legislația privind înființarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice

Este esențial ca România să dispună de un cadru legislativ care să încurajeze partidele să își îndeplinească rolul fundamental de agregare a intereselor cetățenilor și de transpunere a lor în politici publice. Pentru aceasta este nevoie de impunerea unor criterii obiective și rezonabile privind înființarea și funcționarea lor, precum și a unor mijloace instituționale de control al activităților pe care le desfășoară.

Fundamentală este și discuția despre finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. Considerăm că transparența este principiul fundamental care trebuie să stea la baza legislației, acesta trebuind transpus în mijloace instituționale de control clare și obiective. Transparența este esențială în procesul de responsabilizare a partidelor politice și poate preveni crearea de legături clientelare dintre partide și agenți economici.

  1. Legislația electorală

Codul electoral reprezintă probabil cea mai mare provocare din perspectiva reformei, deoarece legislația electorală comportă un număr foarte mare de dimensiuni și vizează tipuri diferite de alegeri. Dezbaterile demarate trebuie să aibă la bază ideea de reprezentare a cetățenilor. Prin urmare, întrebarea fundamentală care trebuie să stea la baza discuțiilor din Parlament și a consultărilor cu societatea civilă trebuie să fie: Ce formulă electorală ar asigura reprezentarea cât mai bună a intereselor alegătorilor? Formula electorală poate lua forme diverse, însă este important ca rezultatul să fie unul analizat temeinic din perspectiva efectelor și să fie acceptat deopotrivă de principalii actori politici și de societatea civilă, astfel încât să nu fie necesare noi modificări pe termen scurt.

O atenție sporită trebuie acordată unor elemente precum facilitarea votului românilor din străinătate, prin creșterea numărului de secții sau reorganizarea acestora, dar și introducerea de mijloace noi care să faciliteze votul alegătorilor din străinătate, principalele instrumente vizate fiind votul prin corespondență și votul electronic. Modalitățile tehnice prin care sunt transpuse în practică sunt foarte importante, deoarece trebuie să țină cont de principiul secretului votului și să asigure contorizarea corectă a fiecărui vot exprimat astfel.

De asemenea, este important ca reforma electorală să genereze mecanisme de prevenire, depistare și sancționare a fraudelor atât în timpul, cât și înaintea votului propriu-zis, atât prin întărirea instituțiilor care se ocupă de organizarea alegerilor (Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă), cât și prin întărirea rolului organizațiilor societății civile care supraveghează procesul.

  1. Structura și atribuțiile Parlamentului

Un pachet de reforme care să îmbunătățească calitatea reprezentării politice în România nu poate ocoli o reformă a Parlamentului, sub aspecte precum structura, numărul membrilor sau atribuțiile.

Considerăm că actualul tip de bicameralism este unul care trebuie amendat cu ocazia reformei constituționale, însă direcția în care s-ar putea îndrepta noua structură a parlamentului trebuie stabilită în funcție de alți factori instituționali importanți, între care amintim organizarea administrativ-teritorială a statului și formula electorală.

Orice dezbatere despre numărul de camere și despre numărul de parlamentari ar trebui să pornească de la referendumul din 22 noiembrie 2009, a rezultatelor acestuia și a reacției sau a lipsei de reacție a Parlamentului, în care propunerea de reducere a numărului de parlamentari şi trecere la un sistem unicameral a fost aprobată de alegători, precum și dezbaterile aferente acestui moment.

Reformele trebuie să atingă însă și elemente mai concrete ale procesului legislativ și ale mecanismelor de control pe care Parlamentul le are în raport cu Guvernul. Amintim aici problema ordonanțelor de urgență, un instrument de care toate guvernele postcomuniste au abuzat și prin care adeseori Guvernul s-a substituit Parlamentului ca principal for de legiferare. De asemenea, trebuie eficientizate elemente de control parlamentar precum întrebările sau interpelările adresate miniștrilor, moțiunile simple sau moțiunile de cenzură.

  1. Mecanisme de influențare și control al aleșilor între alegeri

Un pachet de măsuri care să îmbunătățească reprezentarea politică în România trebuie să aibă în vedere introducerea sau eficientizarea unor instrumente și proceduri prin care cetățenii pot influența agenda politică și chiar procesul de luare a deciziilor, instrumente aflate la granița dintre democrația directă și democrația reprezentativă. Amintim următoarele elemente:

– eficientizarea legislației privind inițiativa legislativă cetățenească, în sensul utilizării unor criterii și condiții care să faciliteze un astfel de demers;

– organizarea și implementarea referendumurilor. Ambiguitatea legislației actuale este reflectată de faptul că nici măcar referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari și trecerea la unicameralism, validat în urma unei prezențe la limită, de 50,16%, nu a fost încă transpus în practică. Cele mai multe dezbateri au vizat doar problema pragului de validare (coborât de la 50% la 30% în 2013), dar considerăm că legislația ar trebui re-evaluată și sub aspectul problemelor care pot fi vizate de astfel de consultări, al condițiilor pentru declanșarea acestora, precum și al efectelor legislative.

– posibilitatea introducerii procedurii de revocare (recall) a aleșilor. In contextul schimbărilor electorale din ultimii ani, dar mai ales din cauza problemei traseismului politic, au fost lansate propuneri despre introducerea revocării în cazul parlamentarilor, propuneri care trebuie explorate temeinic.

– măsuri care să faciliteze accesul cetățenilor la luarea deciziilor la nivel local. Cu toate că esența reformelor politice necesare în România vizează instituții cu caracter sau cu impact național, relația dintre cetățeni și autoritățile locale nu trebuie neglijată atunci când discutăm despre reprezentarea politică a cetățenilor, dat fiind că administrațiile locale au atribuții și pot lua decizii care influențează direct calitatea vieții cetățenilor. Considerăm că în legislație trebuie introduse mecanisme noi care să încurejeze participarea cetățenilor la luarea deciziilor la nivel local și controlul pe care aceștia îl exercită asupra autorităților locale, astfel de măsuri situându-se la granița dintre democrația directă și democrația participativă. Amintim aici forumurile cetățenești și inițiativele de bugetare participativă. Este necesară crearea unor pârghii legale prin care cetățenii pot fi implicați activ în modul de construcție și cheltuire a bugetului local, pentru ca astfel de inițiative să aibă efecte vizibile.

Ce urmează
Echipa noastră lucrează în prezent la un raport care urmărește dimensiunile prezentate în acest document. Raportul va propune recomandări și alternative clare arătând avantajele și dezavantajele pentru fiecare în parte.

Documentul va fi pus la dispoziția actorilor politici cel târziu până la date de 25 martie 2015, iar membrii echipei vor fi disponibili în permanență pentru consultări. Totodată, urmărim cu atenție dezbaterile Comisiei de Cod Electoral insistând asupra nevoii de consultare și dezbatere reală la nivelul întregii societăți.

Dorim actorilor politici mult succes în elaborarea unui nou cadru legislativ care să corespundă așteptărilor ridicate ale cetățenilor și ale partenerilor internaționali. În calitatea lor de factori de decizie, pot transforma anul 2015 într-un an de cotitură în procesul de consolidare a democrației în România.




Etichetele atasate acestui articol: , , ,