Evenimentele săptămânii 8-14 noiembrie

Schimbări politice în Italia și Grecia, Siria suspendată din Liga Arabă, Croația va semna tratatul de aderare la UE, arestarea primarului Apostu, România – pensii și salarii înghețate, excluderea lui Geoană din PSD

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
14-11-2011

Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost, după cum ne-am și obișnuit, marcată de evenimente majore atât la nivel întern, cât și la nivel extern. Schimbările politice majore din Italia și Grecia, Acțiunile anticorupție ale autorităților române sau îngețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2012 sunt doar câteva dintre acestea.

Pe plan extern, piețele internaționale și mass media au fost concentrate pe evoluțiile politice din Grecia și Italia. În ambele state premierii și-au anunțat demisia după adoptarea unor pachete de măsuri menite reduce cheltuielile publice și a calma finanțatorii și partenerii externi privind capacitatea și voința de a soluționa problema datoriilor suvernane. În cazul Greciei, demisia lui Giorgios Papandreou a dus la crearea unui guvern de uniune națională din care fac parte, pentru prima dată de la reinstalarea democrației în Grecia și reperezentanți ai partidului de extremă drepata Laos. Noul premier, Lucas Papademos, a fost guvernator al Băncii Greciei, în perioada 1994-2002, post din care a contribuit la aderarea ţării la zona euro, iar ulterior a devenit vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), alături de Jean-Claude Trichet, din 2002 şi până în 2010. Profesor de economie, Papademos este creditat a fi un „motor intelectual” al instituţiei de la Frankfurt. În prezent, susţine la Harvard, în Statele Unite, un curs intitulat „Criza financiară globală: răspunsuri şi provocări”.

În cazul Italiei, Silvio Berlusconi a precizat că își va înainta demisia odată ce Parlamentul italian va adopta pachetul de măsuri de austeritate promis partenerilor europeni. Legislativul de la Roma a luat o decizie finală în acest sens sâmbătă, când Camera Deputaților a trecut pachetul propus de Guvern, astfel încât premierul și-a anaunțat demisia promisă. Noul premier propus de președintele Napolitano este Mario Monti. Acesta a studiat la Universitatea Bocconi din Milano, considerata centru de formare pentru elita economica italiana, apoi la Universitatea Yale, sub indrumarea lui James Tobin, laureat al Premiului Nobel pentru economie. A predat economie la Universitatea din Torino timp de 15 ani inainte de a reveni la Bocconi ca rector in 1984. A avut două mandate de comisar european (pentru Piata Internă și apoi pentru Concurență) și a fost supranumit „Super Mario” pentru rigoarea sa intelectuală în calitate de Comisar European și pentru modul în care a luptat cu grupurile de interese.

Schimbările de la conducerea executivelor celor două țări au dus la creșterea optimismului pe bursele europene, care au deschis luni în creștere.

Situația economică din Europa a fost și în atenția CE, care a redus estimările de creștere economică de la nivelul Uniunii pentru 2012. Astfel, executivul european a înrăutăţit, joi, prognoza de creştere economică de la 1,9% la 0,6%, şi a avertizat că nu exclude posibilitatea unei recesiuni „puternice şi prelungite”, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Economia spaţiului comunitar se confruntă cu turbulențe financiare, încredere scăzută, măsuri de austeritate în ţări membre şi o încetinire a principalilor parteneri comerciali, potrivit prognozei economice de toamnă a CE. Totodată, prognoza pentru zona euro a fost revizuită de la 1,8% la 0,5%.

Chiar dacă UE se confruntă cu probleme economice majore, din ce în ce mai multe voci susținând că este nevoie de o integrare mai puternică a statelor membre, procesul de extindere nu pare a fi afectat de această situație. Astfel, Croaţia va semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 9 decembrie, în cursul unei ceremonii la Bruxelles, deschizând astfel calea aderării acestei ţări la UE în 2013, a anunţat joi premierul croat, Jadranka Kosor.

Tot pe plan extern, de această dată în zona politicului, se remarcă decizia Ligii Arabe de a suspenda Siria din cadrul structurilor sale și de  a solicita sancțiuni la adresa Damascului. În plus, Liga a solicitat opoziţiei să vină la sediul său din Cairo pentru a discuta despre „tranziţie”. Optsprezece dintre cei 22 de membri ai Ligii Arabe au votat în favoarea unui apel către toţi liderii opoziţiei „să convină asupra unui proiect unic pentru gestionarea viitoarei tranziţii a Siriei”.

Pe plan intern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost mai agitată decât de obicei, fiind marcată de acțiuni anticorupție ale Parchetelor și ale ANI, de decizii privind proiectul de buget pentru 2012 dar și de vizita președintelui Băsescu în Germania.

Astfel, printre subiectele cel mai intens dezbătute săptămâna trecută a fost arestarea primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit DNA, primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a primit, în 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale. „Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Apostu Monica Undina, învinuită în acelaşi dosar”, notează procurorii DNA.

În același caz a mai fost arestat şi directorul general al Brantner România, Călin Stoia, pentru dare de mită în formă continuă.

Pe același plan, Agenția Națională de Integritate a inițiat anchete în mai multe cazuri legate de incompatibilitate și posibile fapte de corupție. Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea cercetării a şase deputaţi pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, după ce aceştia şi-au angajat rudele în birourile parlamentare cu încălcarea prevederilor legale. Potrivit unui comunicat al ANI, este vorba de Csilla-Mária Petö (UDMR), Árpád Pál (UDMR), Ghervazen Longher (Minorităţi), Marian Neacşu (PSD), Florin Costin Pâslaru (PSD) şi Vasile Ghiorghe Gliga (PSD). ANI a calculat că beneficiul patrimonial total obţinut de rudele celor şase deputaţi în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese este de 165.073 lei (39.303 euro).

ANI  a mai inițiat o anchetă în cazul ocupării postului de manager al Spitalului Clinic Judeţean din Oradea de către Ritli Ladislau Csongor, fiul ministrului Sănătăţii. Ca urmare a demersurilor ANI, Ritli Ladislau Csongor a demisionat din funcția deținută întrucât consideră că reputaţia tatălui său şi măsurile de reformă propuse de acesta sunt mai importante decât numirea sa la şefia Spitalului Judeţean din Oradea. „Consider că activitatea ministerială a tatălui meu şi măsurile de reformă propuse pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar repezintă o prioritate faţă de eventuala mea numire în funcţia de manager la Spitalul Judeţean”, a arătat Ritli.

Nu în ultimul rând, premierul Emil Boc a emis, miercuri, decizia prin care se constată suspendarea de drept a lui Gheorghe Sârb din funcţia de secretar general al Ministerului Sănătăţii, trimis în judecată de DNA. Gheorghe Sârb a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată.

Un alt eveniment major al săptămânioi trecute a fost vizita președintelui Traian Băsescu în Germania, la invitația președintelui Cristian Wulff, unde a avut o întâlnire și cu Angela Merkel și a participat la o conferinţă economică cu tema „Germania şi România – parteneri în Europa” organizată de Deutsche Bank. Traian Băsescu le-a prezentat oamenilor de afaceri germani oportunităţile de investiţii în România, menţionând procesele de privatizare din sectorul energetic, al transportului feroviar, potenţialul agricol, precum şi cel turistic, datorat pădurilor virgine. „Dacă veţi privi în programul oficial anunţat pentru perioada următoare, România a reluat procesele de privatizare, vizând în mod deosebit două sectoare – energia şi transporturile, în mod deosebit transportul feroviar”, a afirmat preşedintele Băsescu, la o conferinţă organizată la sediul Deutsche Bank din Berlin.

În zona economică, săptămâna trecută CE a anuțat reducerea estimărilor de creștere a PIB-ului pentru România, de la 3,7% la 2,1%, pe fondul înrăutățirii situației economice internaționale. Același argument a fost invocat și de Guvern în justificarea proiectului de buget „precaut” pentru 2012. Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene. Proiectul de buget a fost construit pe o creştere economică situată între 1,8% şi 2,3%.

Totuși, autoritățile intenționează să crească nivelul investițiilor publice în 2012 cu 2,4 miliarde de lei, de la 35,4 miliarde lei la 37,8 miliarde lei, urmând să ajungă la 6,5% din PIB faţă de 6,45 din PIB în 2011, după cum arată un raport al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Tot săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat ordonanţa de urgenţă 80/2010 potrivit căreia anul viitor pensiile şi salariile vor fi îngheţate. Ordonanţa 80/2010 prevede pentru 2012 „îngheţarea salariilor şi a punctului de pensie la nivelul din anul 2011″ şi precizează neacordarea în 2012 a tichetelor de masă, de vacanţă sau de cadou, a declarat pentru Nicolae Bud (PDL), secretarul Comisiei de buget. Totuși, potrivit unui raport al MFP, cheltuielile de personal ar putea fi majorate cu 0,3% din PIB (circa 1,74 miliarde de lei) în cursul anului 2012, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, ceea ar duce la o creştere a fondului de salarii cu circa 4,35%. Cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012 ajungând la 6,9 % din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,5 % din PIB în anul 2011, se arată în documentul menţionat.

Un alt eveniment interesant ce a avut loc săptămâna trecută este sechestrul pe care ANAF l-a pus asupra activelor Nokia de la Jucu, pentru datorii neplătite de 10 milioane de dolari. „Ca urmare a unui control, societatea are obligaţii neplătite de natura taxelor vamale în valoare de 10 milioane de dolari”, a spus preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. Producătorul finlandez are în plan să închidă fabrica din România până la finele acestui an, producţia urmând să fie transferată în parte în fabrica din Vietnam.

Nu în ultimul rând, la nivel politic, probabil cel mai dezbătut eveniment a fost excluderea senatorului PSD, Mircea Geoană din partid, pe fondul divergențelor legate de refuzul acestuia de a părăsi funcția de președinte al Senatului. Solicitarea de a demisiona dina  doua funcție îăn stat a venit din partea liderilor PSD după ce Mircea Geoană a efectuat o vizită în SUA fără a anunța sau a avea un mandat în acest sens din partea PSD.

Rămâne de văzut ce ne va rezerva săptămâna aceasta atât pe plan intern, unde anchetele în cazurile de curupție deschise săptămâna trecută vor continua, dar și la nivel extern unde, deși piețele s-au arătat optimiste față d schimbările politice din Italia și Grecia, se menține o oarecare rezervă, recent, miliardarul american Warren Buffet, şeful companiei de investiţii Berkshire Hathaway, declarând că nu investeşte în obligaţiuni europene întrucât nu este clar că Europa are voinţa şi capacitatea „de a face tot ce este necesar” pentru a rezolva criza datoriilor, potrivit CNBC.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 8-14 noiembrie | Schimbări politice în Italia și Grecia, Siria suspendată din Liga Arabă, Croația va semna tratatul de aderare la UE, arestarea primarului Apostu, România – pensii și salarii înghețate, excluderea lui Geoană din PSD

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost, după cum ne-am și obișnuit, marcată de evenimente majore atât la nivel întern, cât și la nivel extern. Schimbările politice majore din Italia și Grecia, Acțiunile anticorupție ale autorităților române sau îngețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2012 sunt doar câteva dintre acestea.

Pe plan extern, piețele internaționale și mass media au fost concentrate pe evoluțiile politice din Grecia și Italia. În ambele state premierii și-au anunțat demisia după adoptarea unor pachete de măsuri menite reduce cheltuielile publice și a calma finanțatorii și partenerii externi privind capacitatea și voința de a soluționa problema datoriilor suvernane. În cazul Greciei, demisia lui Giorgios Papandreou a dus la crearea unui guvern de uniune națională din care fac parte, pentru prima dată de la reinstalarea democrației în Grecia și reperezentanți ai partidului de extremă drepata Laos. Noul premier, Lucas Papademos, a fost guvernator al Băncii Greciei, în perioada 1994-2002, post din care a contribuit la aderarea ţării la zona euro, iar ulterior a devenit vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), alături de Jean-Claude Trichet, din 2002 şi până în 2010. Profesor de economie, Papademos este creditat a fi un „motor intelectual” al instituţiei de la Frankfurt. În prezent, susţine la Harvard, în Statele Unite, un curs intitulat „Criza financiară globală: răspunsuri şi provocări”.

În cazul Italiei, Silvio Berlusconi a precizat că își va înainta demisia odată ce Parlamentul italian va adopta pachetul de măsuri de austeritate promis partenerilor europeni. Legislativul de la Roma a luat o decizie finală în acest sens sâmbătă, când Camera Deputaților a trecut pachetul propus de Guvern, astfel încât premierul și-a anaunțat demisia promisă. Noul premier propus de președintele Napolitano este Mario Monti. Acesta a studiat la Universitatea Bocconi din Milano, considerata centru de formare pentru elita economica italiana, apoi la Universitatea Yale, sub indrumarea lui James Tobin, laureat al Premiului Nobel pentru economie. A predat economie la Universitatea din Torino timp de 15 ani inainte de a reveni la Bocconi ca rector in 1984. A avut două mandate de comisar european (pentru Piata Internă și apoi pentru Concurență) și a fost supranumit „Super Mario” pentru rigoarea sa intelectuală în calitate de Comisar European și pentru modul în care a luptat cu grupurile de interese.

Schimbările de la conducerea executivelor celor două țări au dus la creșterea optimismului pe bursele europene, care au deschis luni în creștere.

Situația economică din Europa a fost și în atenția CE, care a redus estimările de creștere economică de la nivelul Uniunii pentru 2012. Astfel, executivul european a înrăutăţit, joi, prognoza de creştere economică de la 1,9% la 0,6%, şi a avertizat că nu exclude posibilitatea unei recesiuni „puternice şi prelungite”, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Economia spaţiului comunitar se confruntă cu turbulențe financiare, încredere scăzută, măsuri de austeritate în ţări membre şi o încetinire a principalilor parteneri comerciali, potrivit prognozei economice de toamnă a CE. Totodată, prognoza pentru zona euro a fost revizuită de la 1,8% la 0,5%.

Chiar dacă UE se confruntă cu probleme economice majore, din ce în ce mai multe voci susținând că este nevoie de o integrare mai puternică a statelor membre, procesul de extindere nu pare a fi afectat de această situație. Astfel, Croaţia va semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 9 decembrie, în cursul unei ceremonii la Bruxelles, deschizând astfel calea aderării acestei ţări la UE în 2013, a anunţat joi premierul croat, Jadranka Kosor.

Tot pe plan extern, de această dată în zona politicului, se remarcă decizia Ligii Arabe de a suspenda Siria din cadrul structurilor sale și de  a solicita sancțiuni la adresa Damascului. În plus, Liga a solicitat opoziţiei să vină la sediul său din Cairo pentru a discuta despre „tranziţie”. Optsprezece dintre cei 22 de membri ai Ligii Arabe au votat în favoarea unui apel către toţi liderii opoziţiei „să convină asupra unui proiect unic pentru gestionarea viitoarei tranziţii a Siriei”.

Pe plan intern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost mai agitată decât de obicei, fiind marcată de acțiuni anticorupție ale Parchetelor și ale ANI, de decizii privind proiectul de buget pentru 2012 dar și de vizita președintelui Băsescu în Germania.

Astfel, printre subiectele cel mai intens dezbătute săptămâna trecută a fost arestarea primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit DNA, primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a primit, în 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale. „Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Apostu Monica Undina, învinuită în acelaşi dosar”, notează procurorii DNA.

În același caz a mai fost arestat şi directorul general al Brantner România, Călin Stoia, pentru dare de mită în formă continuă.

Pe același plan, Agenția Națională de Integritate a inițiat anchete în mai multe cazuri legate de incompatibilitate și posibile fapte de corupție. Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea cercetării a şase deputaţi pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, după ce aceştia şi-au angajat rudele în birourile parlamentare cu încălcarea prevederilor legale. Potrivit unui comunicat al ANI, este vorba de Csilla-Mária Petö (UDMR), Árpád Pál (UDMR), Ghervazen Longher (Minorităţi), Marian Neacşu (PSD), Florin Costin Pâslaru (PSD) şi Vasile Ghiorghe Gliga (PSD). ANI a calculat că beneficiul patrimonial total obţinut de rudele celor şase deputaţi în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese este de 165.073 lei (39.303 euro).

ANI  a mai inițiat o anchetă în cazul ocupării postului de manager al Spitalului Clinic Judeţean din Oradea de către Ritli Ladislau Csongor, fiul ministrului Sănătăţii. Ca urmare a demersurilor ANI, Ritli Ladislau Csongor a demisionat din funcția deținută întrucât consideră că reputaţia tatălui său şi măsurile de reformă propuse de acesta sunt mai importante decât numirea sa la şefia Spitalului Judeţean din Oradea. „Consider că activitatea ministerială a tatălui meu şi măsurile de reformă propuse pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar repezintă o prioritate faţă de eventuala mea numire în funcţia de manager la Spitalul Judeţean”, a arătat Ritli.

Nu în ultimul rând, premierul Emil Boc a emis, miercuri, decizia prin care se constată suspendarea de drept a lui Gheorghe Sârb din funcţia de secretar general al Ministerului Sănătăţii, trimis în judecată de DNA. Gheorghe Sârb a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată.

Un alt eveniment major al săptămânioi trecute a fost vizita președintelui Traian Băsescu în Germania, la invitația președintelui Cristian Wulff, unde a avut o întâlnire și cu Angela Merkel și a participat la o conferinţă economică cu tema „Germania şi România – parteneri în Europa” organizată de Deutsche Bank. Traian Băsescu le-a prezentat oamenilor de afaceri germani oportunităţile de investiţii în România, menţionând procesele de privatizare din sectorul energetic, al transportului feroviar, potenţialul agricol, precum şi cel turistic, datorat pădurilor virgine. „Dacă veţi privi în programul oficial anunţat pentru perioada următoare, România a reluat procesele de privatizare, vizând în mod deosebit două sectoare – energia şi transporturile, în mod deosebit transportul feroviar”, a afirmat preşedintele Băsescu, la o conferinţă organizată la sediul Deutsche Bank din Berlin.

În zona economică, săptămâna trecută CE a anuțat reducerea estimărilor de creștere a PIB-ului pentru România, de la 3,7% la 2,1%, pe fondul înrăutățirii situației economice internaționale. Același argument a fost invocat și de Guvern în justificarea proiectului de buget „precaut” pentru 2012. Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde lei şi cheltuieli totale de 206,5 miliarde lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde lei, reprezentând 1,9% din PIB pe metodologia cash şi sub 3% pe standarde europene. Proiectul de buget a fost construit pe o creştere economică situată între 1,8% şi 2,3%.

Totuși, autoritățile intenționează să crească nivelul investițiilor publice în 2012 cu 2,4 miliarde de lei, de la 35,4 miliarde lei la 37,8 miliarde lei, urmând să ajungă la 6,5% din PIB faţă de 6,45 din PIB în 2011, după cum arată un raport al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Tot săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat ordonanţa de urgenţă 80/2010 potrivit căreia anul viitor pensiile şi salariile vor fi îngheţate. Ordonanţa 80/2010 prevede pentru 2012 „îngheţarea salariilor şi a punctului de pensie la nivelul din anul 2011″ şi precizează neacordarea în 2012 a tichetelor de masă, de vacanţă sau de cadou, a declarat pentru Nicolae Bud (PDL), secretarul Comisiei de buget. Totuși, potrivit unui raport al MFP, cheltuielile de personal ar putea fi majorate cu 0,3% din PIB (circa 1,74 miliarde de lei) în cursul anului 2012, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, ceea ar duce la o creştere a fondului de salarii cu circa 4,35%. Cheltuielile de personal continuă sensul descendent şi în anul 2012 ajungând la 6,9 % din PIB, cu perspectiva creşterii acestora în cursul anului până la 7,2%, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, faţă de 7,5 % din PIB în anul 2011, se arată în documentul menţionat.

Un alt eveniment interesant ce a avut loc săptămâna trecută este sechestrul pe care ANAF l-a pus asupra activelor Nokia de la Jucu, pentru datorii neplătite de 10 milioane de dolari. „Ca urmare a unui control, societatea are obligaţii neplătite de natura taxelor vamale în valoare de 10 milioane de dolari”, a spus preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. Producătorul finlandez are în plan să închidă fabrica din România până la finele acestui an, producţia urmând să fie transferată în parte în fabrica din Vietnam.

Nu în ultimul rând, la nivel politic, probabil cel mai dezbătut eveniment a fost excluderea senatorului PSD, Mircea Geoană din partid, pe fondul divergențelor legate de refuzul acestuia de a părăsi funcția de președinte al Senatului. Solicitarea de a demisiona dina  doua funcție îăn stat a venit din partea liderilor PSD după ce Mircea Geoană a efectuat o vizită în SUA fără a anunța sau a avea un mandat în acest sens din partea PSD.

Rămâne de văzut ce ne va rezerva săptămâna aceasta atât pe plan intern, unde anchetele în cazurile de curupție deschise săptămâna trecută vor continua, dar și la nivel extern unde, deși piețele s-au arătat optimiste față d schimbările politice din Italia și Grecia, se menține o oarecare rezervă, recent, miliardarul american Warren Buffet, şeful companiei de investiţii Berkshire Hathaway, declarând că nu investeşte în obligaţiuni europene întrucât nu este clar că Europa are voinţa şi capacitatea „de a face tot ce este necesar” pentru a rezolva criza datoriilor, potrivit CNBC.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,