Evenimentele săptămânii 5-11 septembrie

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
13-09-2011

Pe plan extern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a stat, printre altele, sub semnul reuniunii G7 din Franța. Summitul, menit a reduce pesimismul de pe piețefinanciare, nu a convins nici presa și nici piețele de capacitatea celor mai industrializate state de a se coordona în vedrea reducerii riscurilor economice globale. În timp ce SUA a cerut celor mai mari economii europene să asigure sprijin „necondiţionat” statelor de la periferie, confruntate cu o criză a datoriilor care ameninţă recuperarea la nivel global, Germania a afirmat că prioritară este reducerea deficitelor. Divergențele vin în contextul în care default-ul tot mai probabil al Greciei începe să agite din nou piețele, în timp ce Germania ia măsuri pentru a reduce efectele unei eventaule ieșiri a statului elen din zona euro.

Tot pe plan extern, în săptămâna care tocmai s-a încheiat președintele SUA, Barack Obama, a propus un nou plan de susținere a economiei americane, în valoare de 447 miliarde de dolari, principalele zone vizate fiind infrastructura, șomajul și reducerea fiscalității pentru a susține consumul. Totuși, deși planul a fost primit bine de unii economiști, există rezerve serioase privind disponibilitatea republicanilor din Congres de a susține noile măsuri. „Nimic nu va trece. Cred că dacă Obama ar propune să respectăm şi mai mult mamele, republicanii tot s-ar opune” a declarat Paul Krugman, laureat al premiulu Nobel pentru economie. Acesta a estimat că sunt 50% șanse ca economia mondială să reintre în recesiune.

Pesimismul economișilor este împărtățit și de instituțiile internaționale. Astfel, potrivit agenției de presă Ansa, Fondul Monetar Internaţional (FMI) va revizui în scădere estimările privind creşterea economiei mondiale, de la 4,3 la 4% pe fondul încetinirii activităţilor din zona euro. Și  Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) s-a arătat îngrijorată de evoluția celor mai dezvoltare economii, fapt care ar putea afecta revenirea economiei globale. Astfel, instituția estimează că PIB-ul SUA va avansa cu 1,1% în trimestrul al treilea şi cu 0,4% în cel de-al patrulea, în loc de 2,9%, respectiv 3% cât era anticipat în luna mai. Per ansamblu, pentru cele mai dezvoltate națiuni ale lumii, membre ale G7, organizația anticipează o creştere economică de 1,6% în trimestrul al treilea, care va încetini la numai 0,2% în ultimele trei luni.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost decizia surpriză a Băncii Naționale a Elveției de a plafona raportul dintre francul elvețian și euro la 1,2. Potrivit băncii, plafonarea se va face prin achiziţia de valută străină din piaţă în cantităţi nelimitate, intervenţia fiind prima de acest fel din ultimii 33 de ani. Francul a coborât în timpul tranzacţiilor cu până la 9,9%, la 1,219 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel atins după 5 iulie. Deprecierea reprezintă cel mai amplu declin înregistrat vreodată în raport cu moneda unică.

Nu în ultimul rând, nici această săptămână nu a trecut fără ca industria IT să ofere surprize burselor și presei internațioanle. CEO-ul Yahoo!, Carol Bartz, a fost concediată, prin telefon, de președintele Consiliului de Administrație, Roy Bostock, pe fondul nemulțumirii acționarilor față de evoluția veniturilor companiei și a raporturilor cu partenerii chinezi. Acțiunile Yahoo! Au urcat cu 6% după aflarea deciziei.

Pe plan intern, săptămâna ce s-a încheiat a stat sub semnul informațiilor venite din zona educației. După ce acum două săptămâni s-a finalizat sesiunea din toamnă a bacalaureatului, cu o promovabilitate de 19,33%, a venit rândul sistemului universitar să fie sub atenția presei. Astfel, pe data de 6 septembrie ministrul educației a făcut publică ierarhia universităților din România, în funcție de performanțele educaționale și de cercetare. Instituțiile de învâțâmânt superior au fost clasificate în trei mari categorii, urmând ca resursele financiare din partea statului să fie acordate cu prioritate către cele mai performante dintre acestea, și anume universităţilor de educaţie şi cercetare ştiințifică. Ierarhia universitățșilor a fost urmată de alocarea locurilor de masterat și doctorat pentru anul universitar 2011 – 2012. 85% din locurile de doctorat au mers către universitățile incluse în prima categorie.

Tot pe plan intern, procesul de privatizare al managementului companiilor de stat începe să prindă contur. Astfel, pe 5 septembrie, Ministerul Economiei a anunțat lansarea procesului de selecție al companiei care va realiza managementul de proiect pentru introducerea managementului privat la companiile de stat. Ulterior, surse oficiale anunțau primele companii cu privire la care autoritățile române și reprezentanții FMI au ajuns la un consens privind introducerea managementului privat, printre acestea aflându-se Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă. Lista finală urmează să fie definitivată până la jumătatea lunii septembrie. Potrivit Andreei Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, primele 7-10 companii de stat vor avea management privat şi noi membri în Consiliile de Administraţie până la sfârşitul lunii februarie a anului viitor.

Tot pe plan intern, BNR propune noi norme de reglementare a procesului de creditare. Potrivit acestora, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.

Un alt eveniment important a fost lansarea mult așteptatului program „Kogălniceanu” pentru IMM-uri. Prin acesta, statul subvenţionează 70% din dobânda percepută de bănci pentru liniile de finan­ţare acordate de stat, iar firmele care nu au garanţii suficiente pot cere garanţii de stat de până la 80% din linia de credit. Valoarea maximă a liniei de credit este de 125.000 de lei (30.000 de euro). Potrivit Agenției pentru IMM-uri, în 35 de minute de la lansarea programului au fost înregistrate 46 de cereri din partea firmelor pentru acordarea acestei facilităţi.

Nu în ultimul rând, în săptămâna ce tocmai s-a încheiat au venit și informațiile INS privind creșterea economică din trimestrul al doilea și evoluția deficitului comercial. Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică Produsul Intern Brut a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie – iunie 2010, uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%, dar ca serie ajustată sezonier evoluţia a fost similară. Industria şi agricultura au fost sectoarele care au crescut cel mai mult în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce activitatea din construcţii a continuat să scadă, arată INS. În ceea ce privește deficitul comercial, potrivit INS, în primele șapte luni ale anului acesta a scăzut cu 5,5%, la 5,24 miliarde de euro, exporturile crescând mai rapid decât importurile. În lei, deficitul comercial a scăzut cu 32%, la 21,83 miliarde lei.

În ceea ce privește noua săptămână, pe plan intern aceasta va fi probabil marcată de vizita președintelui Traian Băsescu în SUA, fiind așteptată și o întâlnire bilaterală cu președintele Barack Obama. Deși presa vehiculeanză ca obiect al vizitei semnarea tratatului privind scutul antirachetă, deocamdată agenda vizitei nu este cunoscută. Pe plan extern, este de așteptat ca volatilitatea piețelor să rămână ridicată pe fondul temerilor privind evoluția situației din Grecia și a eșecului G7 de a convinge piețele privind capacitatea de a se coordona pentru a sprijini economia globală.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 5-11 septembrie

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Pe plan extern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a stat, printre altele, sub semnul reuniunii G7 din Franța. Summitul, menit a reduce pesimismul de pe piețefinanciare, nu a convins nici presa și nici piețele de capacitatea celor mai industrializate state de a se coordona în vedrea reducerii riscurilor economice globale. În timp ce SUA a cerut celor mai mari economii europene să asigure sprijin „necondiţionat” statelor de la periferie, confruntate cu o criză a datoriilor care ameninţă recuperarea la nivel global, Germania a afirmat că prioritară este reducerea deficitelor. Divergențele vin în contextul în care default-ul tot mai probabil al Greciei începe să agite din nou piețele, în timp ce Germania ia măsuri pentru a reduce efectele unei eventaule ieșiri a statului elen din zona euro.

Tot pe plan extern, în săptămâna care tocmai s-a încheiat președintele SUA, Barack Obama, a propus un nou plan de susținere a economiei americane, în valoare de 447 miliarde de dolari, principalele zone vizate fiind infrastructura, șomajul și reducerea fiscalității pentru a susține consumul. Totuși, deși planul a fost primit bine de unii economiști, există rezerve serioase privind disponibilitatea republicanilor din Congres de a susține noile măsuri. „Nimic nu va trece. Cred că dacă Obama ar propune să respectăm şi mai mult mamele, republicanii tot s-ar opune” a declarat Paul Krugman, laureat al premiulu Nobel pentru economie. Acesta a estimat că sunt 50% șanse ca economia mondială să reintre în recesiune.

Pesimismul economișilor este împărtățit și de instituțiile internaționale. Astfel, potrivit agenției de presă Ansa, Fondul Monetar Internaţional (FMI) va revizui în scădere estimările privind creşterea economiei mondiale, de la 4,3 la 4% pe fondul încetinirii activităţilor din zona euro. Și  Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) s-a arătat îngrijorată de evoluția celor mai dezvoltare economii, fapt care ar putea afecta revenirea economiei globale. Astfel, instituția estimează că PIB-ul SUA va avansa cu 1,1% în trimestrul al treilea şi cu 0,4% în cel de-al patrulea, în loc de 2,9%, respectiv 3% cât era anticipat în luna mai. Per ansamblu, pentru cele mai dezvoltate națiuni ale lumii, membre ale G7, organizația anticipează o creştere economică de 1,6% în trimestrul al treilea, care va încetini la numai 0,2% în ultimele trei luni.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost decizia surpriză a Băncii Naționale a Elveției de a plafona raportul dintre francul elvețian și euro la 1,2. Potrivit băncii, plafonarea se va face prin achiziţia de valută străină din piaţă în cantităţi nelimitate, intervenţia fiind prima de acest fel din ultimii 33 de ani. Francul a coborât în timpul tranzacţiilor cu până la 9,9%, la 1,219 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel atins după 5 iulie. Deprecierea reprezintă cel mai amplu declin înregistrat vreodată în raport cu moneda unică.

Nu în ultimul rând, nici această săptămână nu a trecut fără ca industria IT să ofere surprize burselor și presei internațioanle. CEO-ul Yahoo!, Carol Bartz, a fost concediată, prin telefon, de președintele Consiliului de Administrație, Roy Bostock, pe fondul nemulțumirii acționarilor față de evoluția veniturilor companiei și a raporturilor cu partenerii chinezi. Acțiunile Yahoo! Au urcat cu 6% după aflarea deciziei.

Pe plan intern, săptămâna ce s-a încheiat a stat sub semnul informațiilor venite din zona educației. După ce acum două săptămâni s-a finalizat sesiunea din toamnă a bacalaureatului, cu o promovabilitate de 19,33%, a venit rândul sistemului universitar să fie sub atenția presei. Astfel, pe data de 6 septembrie ministrul educației a făcut publică ierarhia universităților din România, în funcție de performanțele educaționale și de cercetare. Instituțiile de învâțâmânt superior au fost clasificate în trei mari categorii, urmând ca resursele financiare din partea statului să fie acordate cu prioritate către cele mai performante dintre acestea, și anume universităţilor de educaţie şi cercetare ştiințifică. Ierarhia universitățșilor a fost urmată de alocarea locurilor de masterat și doctorat pentru anul universitar 2011 – 2012. 85% din locurile de doctorat au mers către universitățile incluse în prima categorie.

Tot pe plan intern, procesul de privatizare al managementului companiilor de stat începe să prindă contur. Astfel, pe 5 septembrie, Ministerul Economiei a anunțat lansarea procesului de selecție al companiei care va realiza managementul de proiect pentru introducerea managementului privat la companiile de stat. Ulterior, surse oficiale anunțau primele companii cu privire la care autoritățile române și reprezentanții FMI au ajuns la un consens privind introducerea managementului privat, printre acestea aflându-se Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă. Lista finală urmează să fie definitivată până la jumătatea lunii septembrie. Potrivit Andreei Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, primele 7-10 companii de stat vor avea management privat şi noi membri în Consiliile de Administraţie până la sfârşitul lunii februarie a anului viitor.

Tot pe plan intern, BNR propune noi norme de reglementare a procesului de creditare. Potrivit acestora, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.

Un alt eveniment important a fost lansarea mult așteptatului program „Kogălniceanu” pentru IMM-uri. Prin acesta, statul subvenţionează 70% din dobânda percepută de bănci pentru liniile de finan­ţare acordate de stat, iar firmele care nu au garanţii suficiente pot cere garanţii de stat de până la 80% din linia de credit. Valoarea maximă a liniei de credit este de 125.000 de lei (30.000 de euro). Potrivit Agenției pentru IMM-uri, în 35 de minute de la lansarea programului au fost înregistrate 46 de cereri din partea firmelor pentru acordarea acestei facilităţi.

Nu în ultimul rând, în săptămâna ce tocmai s-a încheiat au venit și informațiile INS privind creșterea economică din trimestrul al doilea și evoluția deficitului comercial. Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică Produsul Intern Brut a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie – iunie 2010, uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%, dar ca serie ajustată sezonier evoluţia a fost similară. Industria şi agricultura au fost sectoarele care au crescut cel mai mult în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce activitatea din construcţii a continuat să scadă, arată INS. În ceea ce privește deficitul comercial, potrivit INS, în primele șapte luni ale anului acesta a scăzut cu 5,5%, la 5,24 miliarde de euro, exporturile crescând mai rapid decât importurile. În lei, deficitul comercial a scăzut cu 32%, la 21,83 miliarde lei.

În ceea ce privește noua săptămână, pe plan intern aceasta va fi probabil marcată de vizita președintelui Traian Băsescu în SUA, fiind așteptată și o întâlnire bilaterală cu președintele Barack Obama. Deși presa vehiculeanză ca obiect al vizitei semnarea tratatului privind scutul antirachetă, deocamdată agenda vizitei nu este cunoscută. Pe plan extern, este de așteptat ca volatilitatea piețelor să rămână ridicată pe fondul temerilor privind evoluția situației din Grecia și a eșecului G7 de a convinge piețele privind capacitatea de a se coordona pentru a sprijini economia globală.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , ,