Evenimentele săptămânii 3 – 9 octombrie

Evenimente majore pentru domeniul economic și tehnologic: retrogradarea Spaniei și Italiei și decesul lui Steve Jobs

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
10-10-2011

Pe plan extern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost marcată de vești economice contradictorii ce au întreținut volatilitatea piețelor. Pe de-o parte, agențiile de rating s-au dovedit a fi foarte active, Italia fiind principala afectată de deciziile acestora. Atât Firch cât și Moody s au au coborât ratingul acesteia, cu una, respectiv trei trepte. Retrogradarea statului a fost urmată de coborârea ratingului celor mai importante companii italiene. Astfel, Moody’s a revizuit în scădere ratingul companiilor Eni (petrol, -1, la A1), Enel (electricitate, -1, A3), Poste Italiane (curierat, -3, A2), Terna (transport de electricitate, -1, A3), Finmeccanica (tehnologie, -2, Baa2), precum şi ale principalelor două bănci private din ţară, UniCredit şi Intesa Sanpaolo (ambele -2, A2).

Nici alte state europene nu au fost scutite de agențiile de rating. Spania a fost retogradată cu două trepte, Portugalia a fost afectată de coborârea ratingului mai multor grupuri bancare, în timp ce Belgia a primit amenințări de retrogradare din partea Moody s în condițiile în care mai multe entități din grupul bancar franco-belgian Dexia au fost la rându lor sancționate de S&P.

Pe de altă parte, vești peste așteptări au venit din partea economiei americane, rata șomajului încetând să avanseze, iar datele privind evoluția locurilor de muncă din lunile anterioare fiind revizuite în sens pozitiv. Astfel, în lunile iulie și august au fost înființate cu 99.000 mai multe slujbe decât s-a raportat iniţial. Datele indică faptul că economia americană, cea mai mare din lume, are șanse mai bune de a evita recesiunea, în pofida evoluţiei slabe din această vară, cu atât mai mult cu cât vânzările marilor producători auto au crescut extrem de puternic în luna septembrie. Astfel, între producătorii americani, vânzările GM au urcat cu 20%, ale Ford cu 9%, iar ale Chrysler cu 27%. Livrările constructorului japonez Nissan Motor au crescut cu 27%, iar cele ale Volkswagen cu 36%.

După cum era de așteptat, piețele financiare nu au rămas neafectate de veștile economice contradictorii. Astfel, după un început de săptămână pesimist, în care piețele asiatice și cele europene au fost pe scădere datorită rezervelor privind situația din Europa și amânării unei decizii privind alocarea următoarei tranșe din împrumutul Greciei până în luna noiembrie , propunerea CE de recapitalizare coordonată a băncilor europene a readus optimismul pe piață. Trendul ascendent s-a menținut și zilele următoare astfel încât bursele au încheiat săptămâna pe plus. Mult peste media europeană a evoluat BVB care a încheiat săptămânma trecută cu o creștere de 4,56%, cel mai alert ritm din ultimele două luni.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost decesul fostului CEO și cofondator Apple, Steve Jobs, la doar o zi după lansarea iPhone 4S. Steve Jobs este considerat un revoluționar în domeniul tehnologiei, fiind cel care a schimbat total piața IT prin lansarea unor produse precum iPod, iPhone sau iPad.

Tot în domeniul IT, din ce în ce mai multe voci anunță posibila vânzare a Yahoo, printre cei care și-au manifestat interesul în acest sens numărându-se miliardarul chinez Jack Ma și Microsoft.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută a marcat extinderea protestelor din SUA împotriva sistemului financiar, mișcarea „Ocupați Wall Street” adunând din ce în ce mai mulți susținători. În timp ce președintele Obama justifică mișcarea de protest prin situația economică dificilă în care se află SUA, de care sistemul financiar se face parțial responsabil, primarul New-Yorkului, Michael Bloomberg, atrage atenția asupra implicațiilor economice pe care protestele le-ar putea avea, considerând că acestea „încearcă să distrugă locurile de muncă ale oamenilor” din New York.  Bloomberg a afirmat că sindicatele – ai căror membri s-au alăturat protestatarilor în ultima săptămână – depind de salarii „care vin din impozite plătite de oamenii pe care încearcă să-i defăimeze”.

Pe plan intern, principalul eveniment al săptămânii trecute a fost organizarea adunării parlamentare a NATO la București. După cum era de așteptat, în cadrul evenimentului a fost ridicată problema scutului antirachetă, unul dintre reprezentanții Franței semnalând ineficiența sistemului. Astfel, parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a afirmat că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice. Intervenția lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o scutului antirachetă. Președintele delegației franceze, Loic Bouvard, a afirmat că aprecierea deputatului francez nu reprezintă poziția delegației franceze la Adunarea Parlamentară a NATO, ci doar o opinie personală.

Un al eveniment major al săptămânii trecute a fost publicarea, de către Ministerul Educației, a ierarhiei programelor academice din România, în funcție de performanțe. Demersul urmează ierarhizării universităților și a redefinirii instituțiilor care pot organiza programe de masterat și de doctorat. Măsurile fac parte dintr-un amplu program de creștere a calității învățământului superior din România prin clasificarea programelor de învățământ superior în funcție de performanțe. O altă măsură anunțată de ministrul educației este monitorizarea inserției profesionale a absolvenților universităților pe piața muncii, potrivit acestuia, pe viitor, accesul la finanțare de la bugetul de stat fiind condiționat de măsura în care piața muncii este mulțumită de nivelul de pregătire al absolvenților de studii superioare.

Tot săptămâna trecută Guvernul a anunțat acordarea unor subvenții de aproape 200 de milioane de euro agriculturii, principalii beneficiari fiind crescătorii de păsări și porcine. Astfel, crescătorii de pui urmează să primească ajutoare de stat în valoare de 46 de milioane de euro pentru pentru „a îndeplini normele europene privind bunăstarea păsărilor”, banii urmând să ajungă la fermieri începând cu această lună şi până în luna aprilie a anului viitor. Cei 185 de milioane de euro pregătiţi de Guvern vor ajunge la producătorii agricoli care sunt organizați ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, persoane juridice şi grupuri de produ­cători.

O altă decizie a Guvernului vizează crearea unei noi structuri care să coordoneze strategie de competitivitate economică a României. Astfel, Executivul a decis,  prin memorandum, crearea Consiliului Naţional de Competitivitate, care va prezenta, semestrial, rapoarte cu privire la „dinamica competitivității economice”.  Noua structură va fi condusă de consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass.

Nu în ultimul rând, justiția a fost în atenția mass media la finalul săptămânii trecute. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat vineri că a încuviinţat percheziţiile efectuate, în noaptea de joi spre vineri, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), la locuinţele judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, suspectate de fapte de corupţie.

Potrivit unor surse judiciare, Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu ar fi primit drept mită de la un om de afaceri excursii în Indonezia şi mai multe cadouri, pentru ca în schimb să judece rapid mai multe dosare ale acestuia, aflate pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea Supremă.

Săptămâna s-a încheiat într-o notă optimistă, președintele Franței Nikolas Sarkozi și cancelarul Germania, Angela Merkel, anunțănd că, până la finalul aceste luni vor da un răspuns problemei datoriilor suverane din zona euro. Încurajate de declarația comună a celor doi oficiali, piețele europene au deschis în creștere ședința de luni, deși este de așteptat ca acesta să-și mențină volatilitatea și în această săptămâna pe fondul evoluțiilor din sistemul bancar elen.

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 3 – 9 octombrie | Evenimente majore pentru domeniul economic și tehnologic: retrogradarea Spaniei și Italiei și decesul lui Steve Jobs

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Pe plan extern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost marcată de vești economice contradictorii ce au întreținut volatilitatea piețelor. Pe de-o parte, agențiile de rating s-au dovedit a fi foarte active, Italia fiind principala afectată de deciziile acestora. Atât Firch cât și Moody s au au coborât ratingul acesteia, cu una, respectiv trei trepte. Retrogradarea statului a fost urmată de coborârea ratingului celor mai importante companii italiene. Astfel, Moody’s a revizuit în scădere ratingul companiilor Eni (petrol, -1, la A1), Enel (electricitate, -1, A3), Poste Italiane (curierat, -3, A2), Terna (transport de electricitate, -1, A3), Finmeccanica (tehnologie, -2, Baa2), precum şi ale principalelor două bănci private din ţară, UniCredit şi Intesa Sanpaolo (ambele -2, A2).

Nici alte state europene nu au fost scutite de agențiile de rating. Spania a fost retogradată cu două trepte, Portugalia a fost afectată de coborârea ratingului mai multor grupuri bancare, în timp ce Belgia a primit amenințări de retrogradare din partea Moody s în condițiile în care mai multe entități din grupul bancar franco-belgian Dexia au fost la rându lor sancționate de S&P.

Pe de altă parte, vești peste așteptări au venit din partea economiei americane, rata șomajului încetând să avanseze, iar datele privind evoluția locurilor de muncă din lunile anterioare fiind revizuite în sens pozitiv. Astfel, în lunile iulie și august au fost înființate cu 99.000 mai multe slujbe decât s-a raportat iniţial. Datele indică faptul că economia americană, cea mai mare din lume, are șanse mai bune de a evita recesiunea, în pofida evoluţiei slabe din această vară, cu atât mai mult cu cât vânzările marilor producători auto au crescut extrem de puternic în luna septembrie. Astfel, între producătorii americani, vânzările GM au urcat cu 20%, ale Ford cu 9%, iar ale Chrysler cu 27%. Livrările constructorului japonez Nissan Motor au crescut cu 27%, iar cele ale Volkswagen cu 36%.

După cum era de așteptat, piețele financiare nu au rămas neafectate de veștile economice contradictorii. Astfel, după un început de săptămână pesimist, în care piețele asiatice și cele europene au fost pe scădere datorită rezervelor privind situația din Europa și amânării unei decizii privind alocarea următoarei tranșe din împrumutul Greciei până în luna noiembrie , propunerea CE de recapitalizare coordonată a băncilor europene a readus optimismul pe piață. Trendul ascendent s-a menținut și zilele următoare astfel încât bursele au încheiat săptămâna pe plus. Mult peste media europeană a evoluat BVB care a încheiat săptămânma trecută cu o creștere de 4,56%, cel mai alert ritm din ultimele două luni.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost decesul fostului CEO și cofondator Apple, Steve Jobs, la doar o zi după lansarea iPhone 4S. Steve Jobs este considerat un revoluționar în domeniul tehnologiei, fiind cel care a schimbat total piața IT prin lansarea unor produse precum iPod, iPhone sau iPad.

Tot în domeniul IT, din ce în ce mai multe voci anunță posibila vânzare a Yahoo, printre cei care și-au manifestat interesul în acest sens numărându-se miliardarul chinez Jack Ma și Microsoft.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută a marcat extinderea protestelor din SUA împotriva sistemului financiar, mișcarea „Ocupați Wall Street” adunând din ce în ce mai mulți susținători. În timp ce președintele Obama justifică mișcarea de protest prin situația economică dificilă în care se află SUA, de care sistemul financiar se face parțial responsabil, primarul New-Yorkului, Michael Bloomberg, atrage atenția asupra implicațiilor economice pe care protestele le-ar putea avea, considerând că acestea „încearcă să distrugă locurile de muncă ale oamenilor” din New York.  Bloomberg a afirmat că sindicatele – ai căror membri s-au alăturat protestatarilor în ultima săptămână – depind de salarii „care vin din impozite plătite de oamenii pe care încearcă să-i defăimeze”.

Pe plan intern, principalul eveniment al săptămânii trecute a fost organizarea adunării parlamentare a NATO la București. După cum era de așteptat, în cadrul evenimentului a fost ridicată problema scutului antirachetă, unul dintre reprezentanții Franței semnalând ineficiența sistemului. Astfel, parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a afirmat că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice. Intervenția lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o scutului antirachetă. Președintele delegației franceze, Loic Bouvard, a afirmat că aprecierea deputatului francez nu reprezintă poziția delegației franceze la Adunarea Parlamentară a NATO, ci doar o opinie personală.

Un al eveniment major al săptămânii trecute a fost publicarea, de către Ministerul Educației, a ierarhiei programelor academice din România, în funcție de performanțe. Demersul urmează ierarhizării universităților și a redefinirii instituțiilor care pot organiza programe de masterat și de doctorat. Măsurile fac parte dintr-un amplu program de creștere a calității învățământului superior din România prin clasificarea programelor de învățământ superior în funcție de performanțe. O altă măsură anunțată de ministrul educației este monitorizarea inserției profesionale a absolvenților universităților pe piața muncii, potrivit acestuia, pe viitor, accesul la finanțare de la bugetul de stat fiind condiționat de măsura în care piața muncii este mulțumită de nivelul de pregătire al absolvenților de studii superioare.

Tot săptămâna trecută Guvernul a anunțat acordarea unor subvenții de aproape 200 de milioane de euro agriculturii, principalii beneficiari fiind crescătorii de păsări și porcine. Astfel, crescătorii de pui urmează să primească ajutoare de stat în valoare de 46 de milioane de euro pentru pentru „a îndeplini normele europene privind bunăstarea păsărilor”, banii urmând să ajungă la fermieri începând cu această lună şi până în luna aprilie a anului viitor. Cei 185 de milioane de euro pregătiţi de Guvern vor ajunge la producătorii agricoli care sunt organizați ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, persoane juridice şi grupuri de produ­cători.

O altă decizie a Guvernului vizează crearea unei noi structuri care să coordoneze strategie de competitivitate economică a României. Astfel, Executivul a decis,  prin memorandum, crearea Consiliului Naţional de Competitivitate, care va prezenta, semestrial, rapoarte cu privire la „dinamica competitivității economice”.  Noua structură va fi condusă de consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass.

Nu în ultimul rând, justiția a fost în atenția mass media la finalul săptămânii trecute. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat vineri că a încuviinţat percheziţiile efectuate, în noaptea de joi spre vineri, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), la locuinţele judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu, suspectate de fapte de corupţie.

Potrivit unor surse judiciare, Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu ar fi primit drept mită de la un om de afaceri excursii în Indonezia şi mai multe cadouri, pentru ca în schimb să judece rapid mai multe dosare ale acestuia, aflate pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea Supremă.

Săptămâna s-a încheiat într-o notă optimistă, președintele Franței Nikolas Sarkozi și cancelarul Germania, Angela Merkel, anunțănd că, până la finalul aceste luni vor da un răspuns problemei datoriilor suverane din zona euro. Încurajate de declarația comună a celor doi oficiali, piețele europene au deschis în creștere ședința de luni, deși este de așteptat ca acesta să-și mențină volatilitatea și în această săptămâna pe fondul evoluțiilor din sistemul bancar elen.




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,