Evenimentele săptămânii 19 – 25 septembrie

Coborâri de rating, crize care nu se mai sfârșesc și neutrini mai rapizi decât lumina

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
26-09-2011

Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a stat, din nou, sub semnul deciziilor agențiilor de rating, temerilor privind criza datoriilor suverane din Europa, dar și al divergențelor de la nivelul Uniunii Europene și al unor descoperiri științifice istorice.

Pentru România, principalul eveniment al săptămânii a avut loc joi, fiind reprezentat de eșecul Consiliului miniștrilor de interne ai UE – JAI – de a aproba aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Polonia a evitat să supună problema votului membrilor, în contextul în care Olanda și Finlanda și-au manifestat deschis opoziția față de aderarea celor două țări la spațiul Schengen, un eventual vot negativ implicând reluarea procedurilor anterioare de autorizare a aderării.

Poziția Olandei și a Finlandei a atras după sine critici atât la nivel european, cât și la nivel intern, viitorul candidat la președinția Finlandei din partea Partidului de Centru, Paavo Vayrynen, declarând că țara sa a făcut o eroare coalizându-se doar cu Olanda asupra acestei probleme. Divergențele riscă totuși să escaladeze în condițiile în care Olanda a anunțat că se va opune reluării discuțiilor privind aderarea la summitul UE din octombrie, în timp ce Bulgaria a anunțat că are în vedere revizuirea politicii sale consensuale în negocierea cu partenerii europeni.

La nivel internațional, săptămâna trecută a fost din nou marcată de volatilitatea piețelor, neîncrezătoare în determinarea SUA și a UE de a stabiliza situația economică. Reticența investitorilor a afectat și cotația aurului, prețul acestuia coborând într-o singură ședință cu 4,5%.

Îngrijorarea piețelor a fost amplificată de retrogradarea, marți, a  Italiei de către agenția de rating S&P, și a altor 8 bănci grecești de către Moody’s, vineri. Deși a respins temeiul retrogradării, Guvernul italian a redus puternic prognozele de creștere economică pentru 2011, 2012 şi 2013, iar în scurt timp ar putea anunţa un nou pachet de măsuri de austeritate, al treilea de la declanşarea crizei.

Evoluția economiilor dezvoltate din ultimele luni a determinat FMI să-și revizuiască, în scădere, estimările privind creșterea economică din acest an. România este printre puținele țări cu privire la care nu s-a procedat la revizuiri față de estimarea anterioară, deși, la nivel intern, mai multe voci, printre care și cea a ministrului finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, au anunțat posibilitatea reducerii estimărilor de creștere economică pentru 2012 pe fondul evoluțiilor externe sub așteptări.

Tot în zona economică, Ungaria anunță noi măsuri menite a ține sub control datoria publică: renunțarea la cota unică și supraimpozitarea veniturilor peste 700 de euro. Corelativ, autoritățile propun și creşterea salariului minim pe economie cu 18%, la 92.000 de forinţi (316 euro) începând cu anul fiscal 2012 pentru a contracara efectele negative ale introducerii cotei unice de 16% pentru populaţia săracă şi a strânge venituri suplimentare la bugetul de stat. Tot pentru a susține populația, Parlamentul a adoptat luni o lege care permite rambursarea la o rata de schimb valutar sub cea a pieţei a împrumuturilor în valută, în special a celor în franci elveţieni. Erste Bank a reacționat dur la această decizie, suspendând orice noi investiții în Ungaria până la clarificarea situației și anunțând că politica economică ostilă va forța investitorii să se îndrepte spre piețele vecine, precum România, Cehia sau Slovacia.

Un alt eveniment major la nivel internațional a fost solicitarea depusă de Autoritatea Palestiniană de recunoaștere de către ONU a statului Palestina, după granițele din 1967. Deși inițiativa are șanse reduse de a se concretiza, SUA anunțând deja că, dacă va fi nevoie, își vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate, totuși, Palestina ar putea obține statutul intermediar de stat observator, identic cu cel al Vaticanului. Dosarul palestinian urmează să fie dezbătut azi de Consiliul de Securitate.

Nu în ultimul rând, poate mai puțin surprinzător, președintele Rusiei, Dmitri Medvedev a anunțat candidatul partidului de guvernământ, Rusia Unită, la alegerile prezidențiale de anul viitor, în persoana lui Vladimir Putin. La rândul său, acesta a precizat că este foarte probabil ca actual președinte să-i succeadă în funcția de premier.

Revenind pe plan intern, săptămâna trecută, secretarul de stat din ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat principalele concluzii ale tratatului dintre România și SUA privind participarea României la scutul antirachetă, printre principalele prevederi ale acestuia vizând prioritatea furnizorilor locali pentru amenajarea facilității militare, limitarea numărului de soldați americani la 500, dar și faptul că amenajarea infrastructurii militare implică costuri totale de 400 de milioane de dolari, România suportând o parte dintre acestea, inclusiv plata impozitelor locale.

Tot săptămâna trecută, Guvernul a adoptat două noi reglemetări vizând sectorul medical și social. Prima dintre acestea vizează introducerea mecanismului clawback prin care producătorii de medicamente vor suporta integral orice creştere a consumului de medicamente peste nivelul stabilit prin bugetele la începutul anului. Decizia a fost întâmpinată cu rezerve de companiile farmaceutice, acestea susținând că noua formă a taxei se aplică industriei într-un moment dificil, în care producătorii de medicamente susţin financiar, într-o foarte mare măsură, funcționarea sistemului de sănătate din România. A doua decizie a vizat lansarea programului „Coșul de solidaritate” prin care se urmărește vânzarea de produse alimentare la un preţ redus pentru pensionari. În „coşul de solidaritate” pentru pensionari vor fi incluse produse precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez, dar şi alte produse alimentare cu termen lung de valabilitate.

Săptămâna trecută a adus și două vești bune pivind situația internă: România a urcat 37 de poziții într-un top al libertății economice realizat de Institutul Fraser, menținându-se totdată țara cu cele mai bune perspective economice pentru următoarele șase luni din Europa Centrală și de Est, potrivit unui alt studiu realizat de ZEW.

De asemenea, potrivit Ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, și a ministrului Turismului, Elena Udrea, Comisia Europeană ar putea aproba transferul de fonduri structurale de la un minister la altul, pentru a crește rata de absorbție. Una dintre variantele vehiculate în acest sens este posibilitatea de a transfera fonduri neutilizate din zona ministerului Muncii spre MDRT, pentru investiții în reabilitarea termică a locuințelor, infrastructură și turism.

Puțin detașat de domeniul economic și politic, săptămâna trecută comunitatea științifică a făcut o descoperire care ar putea revoluționa în întregime teoriile fizicii. Potrivit cercetătorilor de la Centrului european pentru cercetări nucleare (CERN) din Geneva, există un set de particule, neutrino, care se deplasează cu o viteză mai mare decât cea a luminii, contrazicând astfel teoria relativității formulată de Einstein. Pentru Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de astroparticule şi cosmologie din Paris, această descoperire înseamnă că „particulele au descoperit o scurtătură în altă dimensiune” şi astfel în univers ar exista mai mult de patru dimensiuni (cele trei dimensiuni în spaţiu, cărora li se adaugă cea a timpului). Potrivit fizicianului Andrei Dorobanți, descoperirea ne aduce mai aproape de posibilitatea de a transmite informații în trecut. Cercetătorii au cerut ajutorul comunității științifice pentru a descoperi eventualele erori în experimentele pe care le-au efectuat, erori care ar putea eventual explica rezultatele surprinzătoare. În cazul în care nu vor fi descoperite greșeli, se deschide un nou capitol în studiul fizicii.

Printre pricipalele evenimente care se anunță a fi marcante pentru săptămâna ce tocmai a început, se numără votul din Consiliul de Securitate privind Palestina, evoluția situației din zona euro, în condițiile în care, vineri, piețele au început să fie din nou agitate de temerile privind un default grec, dar și de soluționara riscului ca SUA să rămână, după 30 septembrie, fără buget în condițiile în care Congresul nu a reușit să ajungă la un consens în acest sens.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 19 – 25 septembrie | Coborâri de rating, crize care nu se mai sfârșesc și neutrini mai rapizi decât lumina

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a stat, din nou, sub semnul deciziilor agențiilor de rating, temerilor privind criza datoriilor suverane din Europa, dar și al divergențelor de la nivelul Uniunii Europene și al unor descoperiri științifice istorice.

Pentru România, principalul eveniment al săptămânii a avut loc joi, fiind reprezentat de eșecul Consiliului miniștrilor de interne ai UE – JAI – de a aproba aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Polonia a evitat să supună problema votului membrilor, în contextul în care Olanda și Finlanda și-au manifestat deschis opoziția față de aderarea celor două țări la spațiul Schengen, un eventual vot negativ implicând reluarea procedurilor anterioare de autorizare a aderării.

Poziția Olandei și a Finlandei a atras după sine critici atât la nivel european, cât și la nivel intern, viitorul candidat la președinția Finlandei din partea Partidului de Centru, Paavo Vayrynen, declarând că țara sa a făcut o eroare coalizându-se doar cu Olanda asupra acestei probleme. Divergențele riscă totuși să escaladeze în condițiile în care Olanda a anunțat că se va opune reluării discuțiilor privind aderarea la summitul UE din octombrie, în timp ce Bulgaria a anunțat că are în vedere revizuirea politicii sale consensuale în negocierea cu partenerii europeni.

La nivel internațional, săptămâna trecută a fost din nou marcată de volatilitatea piețelor, neîncrezătoare în determinarea SUA și a UE de a stabiliza situația economică. Reticența investitorilor a afectat și cotația aurului, prețul acestuia coborând într-o singură ședință cu 4,5%.

Îngrijorarea piețelor a fost amplificată de retrogradarea, marți, a  Italiei de către agenția de rating S&P, și a altor 8 bănci grecești de către Moody’s, vineri. Deși a respins temeiul retrogradării, Guvernul italian a redus puternic prognozele de creștere economică pentru 2011, 2012 şi 2013, iar în scurt timp ar putea anunţa un nou pachet de măsuri de austeritate, al treilea de la declanşarea crizei.

Evoluția economiilor dezvoltate din ultimele luni a determinat FMI să-și revizuiască, în scădere, estimările privind creșterea economică din acest an. România este printre puținele țări cu privire la care nu s-a procedat la revizuiri față de estimarea anterioară, deși, la nivel intern, mai multe voci, printre care și cea a ministrului finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, au anunțat posibilitatea reducerii estimărilor de creștere economică pentru 2012 pe fondul evoluțiilor externe sub așteptări.

Tot în zona economică, Ungaria anunță noi măsuri menite a ține sub control datoria publică: renunțarea la cota unică și supraimpozitarea veniturilor peste 700 de euro. Corelativ, autoritățile propun și creşterea salariului minim pe economie cu 18%, la 92.000 de forinţi (316 euro) începând cu anul fiscal 2012 pentru a contracara efectele negative ale introducerii cotei unice de 16% pentru populaţia săracă şi a strânge venituri suplimentare la bugetul de stat. Tot pentru a susține populația, Parlamentul a adoptat luni o lege care permite rambursarea la o rata de schimb valutar sub cea a pieţei a împrumuturilor în valută, în special a celor în franci elveţieni. Erste Bank a reacționat dur la această decizie, suspendând orice noi investiții în Ungaria până la clarificarea situației și anunțând că politica economică ostilă va forța investitorii să se îndrepte spre piețele vecine, precum România, Cehia sau Slovacia.

Un alt eveniment major la nivel internațional a fost solicitarea depusă de Autoritatea Palestiniană de recunoaștere de către ONU a statului Palestina, după granițele din 1967. Deși inițiativa are șanse reduse de a se concretiza, SUA anunțând deja că, dacă va fi nevoie, își vor exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate, totuși, Palestina ar putea obține statutul intermediar de stat observator, identic cu cel al Vaticanului. Dosarul palestinian urmează să fie dezbătut azi de Consiliul de Securitate.

Nu în ultimul rând, poate mai puțin surprinzător, președintele Rusiei, Dmitri Medvedev a anunțat candidatul partidului de guvernământ, Rusia Unită, la alegerile prezidențiale de anul viitor, în persoana lui Vladimir Putin. La rândul său, acesta a precizat că este foarte probabil ca actual președinte să-i succeadă în funcția de premier.

Revenind pe plan intern, săptămâna trecută, secretarul de stat din ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat principalele concluzii ale tratatului dintre România și SUA privind participarea României la scutul antirachetă, printre principalele prevederi ale acestuia vizând prioritatea furnizorilor locali pentru amenajarea facilității militare, limitarea numărului de soldați americani la 500, dar și faptul că amenajarea infrastructurii militare implică costuri totale de 400 de milioane de dolari, România suportând o parte dintre acestea, inclusiv plata impozitelor locale.

Tot săptămâna trecută, Guvernul a adoptat două noi reglemetări vizând sectorul medical și social. Prima dintre acestea vizează introducerea mecanismului clawback prin care producătorii de medicamente vor suporta integral orice creştere a consumului de medicamente peste nivelul stabilit prin bugetele la începutul anului. Decizia a fost întâmpinată cu rezerve de companiile farmaceutice, acestea susținând că noua formă a taxei se aplică industriei într-un moment dificil, în care producătorii de medicamente susţin financiar, într-o foarte mare măsură, funcționarea sistemului de sănătate din România. A doua decizie a vizat lansarea programului „Coșul de solidaritate” prin care se urmărește vânzarea de produse alimentare la un preţ redus pentru pensionari. În „coşul de solidaritate” pentru pensionari vor fi incluse produse precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez, dar şi alte produse alimentare cu termen lung de valabilitate.

Săptămâna trecută a adus și două vești bune pivind situația internă: România a urcat 37 de poziții într-un top al libertății economice realizat de Institutul Fraser, menținându-se totdată țara cu cele mai bune perspective economice pentru următoarele șase luni din Europa Centrală și de Est, potrivit unui alt studiu realizat de ZEW.

De asemenea, potrivit Ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, și a ministrului Turismului, Elena Udrea, Comisia Europeană ar putea aproba transferul de fonduri structurale de la un minister la altul, pentru a crește rata de absorbție. Una dintre variantele vehiculate în acest sens este posibilitatea de a transfera fonduri neutilizate din zona ministerului Muncii spre MDRT, pentru investiții în reabilitarea termică a locuințelor, infrastructură și turism.

Puțin detașat de domeniul economic și politic, săptămâna trecută comunitatea științifică a făcut o descoperire care ar putea revoluționa în întregime teoriile fizicii. Potrivit cercetătorilor de la Centrului european pentru cercetări nucleare (CERN) din Geneva, există un set de particule, neutrino, care se deplasează cu o viteză mai mare decât cea a luminii, contrazicând astfel teoria relativității formulată de Einstein. Pentru Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de astroparticule şi cosmologie din Paris, această descoperire înseamnă că „particulele au descoperit o scurtătură în altă dimensiune” şi astfel în univers ar exista mai mult de patru dimensiuni (cele trei dimensiuni în spaţiu, cărora li se adaugă cea a timpului). Potrivit fizicianului Andrei Dorobanți, descoperirea ne aduce mai aproape de posibilitatea de a transmite informații în trecut. Cercetătorii au cerut ajutorul comunității științifice pentru a descoperi eventualele erori în experimentele pe care le-au efectuat, erori care ar putea eventual explica rezultatele surprinzătoare. În cazul în care nu vor fi descoperite greșeli, se deschide un nou capitol în studiul fizicii.

Printre pricipalele evenimente care se anunță a fi marcante pentru săptămâna ce tocmai a început, se numără votul din Consiliul de Securitate privind Palestina, evoluția situației din zona euro, în condițiile în care, vineri, piețele au început să fie din nou agitate de temerile privind un default grec, dar și de soluționara riscului ca SUA să rămână, după 30 septembrie, fără buget în condițiile în care Congresul nu a reușit să ajungă la un consens în acest sens.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , , , ,