Evenimentele săptămânii 10-16 octombrie

Criza euro, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Occupy Wall Street şi prima şedinţă de guvern româno-bulgară

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
16-10-2011

Săptămâna precedentă a fost dominată în continuare de temerile privind agravarea crizei datoriilor suverane.  Summitul UE care avea ca principal subiect criza euro, a fost amânat din 17-18 octombrie pentru data de 23, pentru a oferi mai mult timp statelor membre să pregătească soluţii pentru situaţia actuală. Dacă la sfîrşitul lunii septembrie situaţia se ameliorase, după ce parlamentul german votase suplimentarea fondurilor Facilităţii Europene pentru Stabilitate Fiscală, (EFSF) săptămâna precedentă temerile au crescut după ce opoziţia din Slovacia a ameninţat că nu va vota suplimentarea fondurilor EFSF decât dacă Guvernul va organiza alegeri anticipate – situaţia s-a deblocat joi după ce executivul slovac a reuşit să strângă voturile necesare pentru aprobarea proiectului.

Între timp, Grecia a răsuflat uşurată, cel puţin pentru următoarele luni, după ce troika formată din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) a dat marţi undă verde pentru deblocarea celei de-a şasea tranşe în valoare de 8 miliarde de euro din împrumutul convenit în luna mai 2010, delegaţia internaţională ajungând la un acord cu autorităţile de la Atena în privinţa politicilor economice. Discuţiile au fost suspendate în septembrie după anunţul premierului elen privind ratarea ţintelor de deficit pentru 2011. Decizia e privită doar ca o soluţie temporară pentru evitarea unui faliment al statului elen în viitorul apropiat.

Comunitatea internaţională pune presiuni tot mai ridicate privind adoptarea unor soluţii durabile cât mai rapid.  Prin vocea miniştrilor de finanţe reuniţi la Paris în acest weekend, statele G20 au subliniat necesitatea adoptării unui plan complet din partea liderilor europeni în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare (23-24 octombrie). Ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, a declarat că Germania şi Franţa sunt pe cale să agreeze un plan de reducere a datoriilor Greciei, de împiedicare a contagiunii către alte ţări din zona euro şi de protejare a băncilor europene. Cu toate acestea, Jean Claude Trichet (preşedintele Băncii Centrale Europene) a reiterat poziţia băncii privind o posibiă implicare a sectorului privat în reducerea datoriei elene: “BCE se opune în special tuturor planurilor care nu sunt voluntare sau care conţin elemente obligatorii pentru deţinătorii de datorii publice. Participarea sectorului privat ar putea avea efecte negative directe asupra sectorului bancar din zona euro şi amplifică nevoia unei recapitalizări mari a băncilor”.  Trichet a mai declarat că instituţia pe care o conduce a făcut tot posibilul pentru ca situaţia să nu se agraveze, însă criza este una sistemică iar liderii statelor membre trebuie să ia decizii clare ţinând cont de gravitatea situaţiei.

Aşadar comunitatea internaţională îşi pune speranţe mari în întâlnirea de săptămâna viitoare. Ministrul canadian de Finanţe, Jim Flaherty, a afirmat că riscul unei recesiuni globale va fi semnificativ mai ridicat dacă summit-ul UE de săptămâna viitoare nu se va încheia cu măsuri categorice de soluţionare a crizei în timp ce George Osborne, omologul său britanic, a declarat că omologii săi din zona euro “vor pleca de la Paris după ce au înţeles că există presiuni uriaşe asupra lor să găsească o soluţie la criză”.

Parlamentul European (PE) a adoptat joi o rezoluţie care cere Consiliului European să permită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Statele membre trebuie să evite populismul la nivel naţional şi să decidă cu privire la aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen exclusiv pe baza criteriilor existente, se arată într-un comunicat al PE. Deputaţii europeni cer Consiliului European să ia măsurile necesare pentru a permite ambelor ţări să adere la zona Schengen, subliniind faptul că ambele state „au îndeplinit toate criteriile” pentru a adera şi au implementat în întregime regulile Schengen, care reprezintă „singurele condiţii pentru aderarea lor”. Atât Finlanda, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, cât şi Olanda şi-au exprimat opoziţia faţă de aderarea celor două state la spatial Schengen, la sfârşitul lunii septembrie, principalul argument fiind lipsa de progrese în lupta împotriva corupţiei.

Tot pe plan extern, partidul liberal – Platforma Civică (PO) –  al premierului polonez actual, Donald Tusk, a câştigat alegerile legislative desfăşurate în Polonia la finalul săptămânii precedente. PO a obţinut 39% din voturi, comparativ cu procentul de 30% obţinut de principala formaţiune de opoziţie, Partidul Conservator, condus de fostul prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Donald Tusk, 54 de ani, devine primul şef de guvern polonez de la prăbuşirea comunismului în 1989 care obţine un al doilea mandat consecutiv. În opinia analiştilor politici, rezultatul constituie un semn de consolidare a democraţiei în Polonia, ţară cu 38 milioane de locuitori.

Mişcarea Occupy Wall Street pare să fii creat emulaţie în afara SUA, ziua de sâmbătă consemnând manifestaţii similare în mai multe oraşe ale lumii, în urma apelurilor lansate de organizatori în vederea unui miting global de “indignare”, relatează CNN.  În Europa, violenţe spectaculoase au izbucnit la Roma, soldate cu 70 de răniţi, cu ocazia mitingului care a reunit zeci de mii de persoane, cu pancarte care proclamau „O singură soluţie, revoluţie!”, „Nu suntem bunuri în mâinile bancherilor”. Persoane scăpate de sub control au invadat un hotel de lux, au spart vitrinele a două bănci şi au incendiat o anexă a Ministerului Apărării. Mai multe maşini au fost incendiate. Proteste non-violente au avut loc la Paris, Madrid, Lisabona, Atena şi în Londra, unde mişcarea de protest a fost condusă de liderul WikiLeaks, Julian Assange. Manifestaţii au avut loc şi în Japonia, Rusia, Kenya, Venezuela, Corea de Sud sau Australia.

Nu în ultimul rând, merită menţionat că Arabia Saudită făcut primul pas pentru a denunţa Iranul în faţa Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu presupusul complot  de asasinare a ambasadorului saudit de la Washington. Secretarul american al Justiţiei, Eric Holder, a anunţat marţi inculparea a doi cetăţeni iranieni, acuzaţi că au participat direct la complot. Elemente din guvernul iranian erau dispuse să plătească 1,5 milioane de dolari pentru a angaja o echipă de asasini a cartelurilor drogurilor din Mexic pentru asasinarea ambasadorului saudit în SUA, a declarat secretarul american al Justiţiei, citat de Wall Street Journal. Preşedintele Barack Obama a fost informat încă din iunie despre existenţa acestui complot, conform unui anunţ făcut de un oficial de la Casa Albă.

Pe plan intern, în această săptămână a avut loc prima şedinţă comună de guvern româno-bulgară, şedinţa fiind precedată de reuniuni bilaterale  ale primului-ministru român, Emil Boc, cu omologul său bulgar, Boyko Borissov şi ale miniştrilor participanţi din cele două Cabinete. Reuniunea a avut ca rezultat evaluarea proiectelor de cooperare bilaterală şi în cadrul Uniunii Europene, precum şi semnarea a mai multor documente referitoare la cooperarea sectorială între cele două ţări şi la interesele şi poziţiile comune în plan european. Cei doi Prim-Miniştri au semnat o Declaraţie comună pentru instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, convenind organizarea anuală de Şedinţe comune de Guvern şi o declaraţie comună privind aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen, în care exprimă aşteptările lor pentru revenirea asupra acestui dosar la reuniunea Consiliului European din octombrie.

Pe plan economic, inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an, reiese din datele publicate marţi de INS. De asemenea, economia autohtonă a înregistrat în august a patra creştere din Uniunea Europeană (UE) a producţiei industriale faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de 7,7%, în timp ce media europeană a fost de 4,3%, potrivit datelor prezentate, vineri, de Eurostat. Cu toate acestea, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au declarat că sunt şanse mari ca prognoza privind creşterea economică a României pentru anul 2012, în prezent de 3,5%, să fie redusă, pe fondul incertitudinilor din zona euro şi a deteriorării climatului economic global. FMI a reajustat prognoza de creştere economică pentru anul 2012 în Europa de la 4,4% la 3,4%.

De asemenea, începând cu 12 octombrie, Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul „Strategia Naţională de Productivitate a României 2012 – 2020”. Astfel, orice persoană interesată poate participa cu sugestii şi idei cu privire la creşterea competitivităţii economiei româneşti şi la elaborarea strategiei pe site-ul Consiliului Național pentru Competitivitate, organismul public (bazat pe parteneriat public privat) responsabil de elaborarea strategiei până la finalul acestui an.

Etichetele atasate acestui articol:,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 10-16 octombrie | Criza euro, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Occupy Wall Street şi prima şedinţă de guvern româno-bulgară

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Săptămâna precedentă a fost dominată în continuare de temerile privind agravarea crizei datoriilor suverane.  Summitul UE care avea ca principal subiect criza euro, a fost amânat din 17-18 octombrie pentru data de 23, pentru a oferi mai mult timp statelor membre să pregătească soluţii pentru situaţia actuală. Dacă la sfîrşitul lunii septembrie situaţia se ameliorase, după ce parlamentul german votase suplimentarea fondurilor Facilităţii Europene pentru Stabilitate Fiscală, (EFSF) săptămâna precedentă temerile au crescut după ce opoziţia din Slovacia a ameninţat că nu va vota suplimentarea fondurilor EFSF decât dacă Guvernul va organiza alegeri anticipate – situaţia s-a deblocat joi după ce executivul slovac a reuşit să strângă voturile necesare pentru aprobarea proiectului.

Între timp, Grecia a răsuflat uşurată, cel puţin pentru următoarele luni, după ce troika formată din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) a dat marţi undă verde pentru deblocarea celei de-a şasea tranşe în valoare de 8 miliarde de euro din împrumutul convenit în luna mai 2010, delegaţia internaţională ajungând la un acord cu autorităţile de la Atena în privinţa politicilor economice. Discuţiile au fost suspendate în septembrie după anunţul premierului elen privind ratarea ţintelor de deficit pentru 2011. Decizia e privită doar ca o soluţie temporară pentru evitarea unui faliment al statului elen în viitorul apropiat.

Comunitatea internaţională pune presiuni tot mai ridicate privind adoptarea unor soluţii durabile cât mai rapid.  Prin vocea miniştrilor de finanţe reuniţi la Paris în acest weekend, statele G20 au subliniat necesitatea adoptării unui plan complet din partea liderilor europeni în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare (23-24 octombrie). Ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, a declarat că Germania şi Franţa sunt pe cale să agreeze un plan de reducere a datoriilor Greciei, de împiedicare a contagiunii către alte ţări din zona euro şi de protejare a băncilor europene. Cu toate acestea, Jean Claude Trichet (preşedintele Băncii Centrale Europene) a reiterat poziţia băncii privind o posibiă implicare a sectorului privat în reducerea datoriei elene: “BCE se opune în special tuturor planurilor care nu sunt voluntare sau care conţin elemente obligatorii pentru deţinătorii de datorii publice. Participarea sectorului privat ar putea avea efecte negative directe asupra sectorului bancar din zona euro şi amplifică nevoia unei recapitalizări mari a băncilor”.  Trichet a mai declarat că instituţia pe care o conduce a făcut tot posibilul pentru ca situaţia să nu se agraveze, însă criza este una sistemică iar liderii statelor membre trebuie să ia decizii clare ţinând cont de gravitatea situaţiei.

Aşadar comunitatea internaţională îşi pune speranţe mari în întâlnirea de săptămâna viitoare. Ministrul canadian de Finanţe, Jim Flaherty, a afirmat că riscul unei recesiuni globale va fi semnificativ mai ridicat dacă summit-ul UE de săptămâna viitoare nu se va încheia cu măsuri categorice de soluţionare a crizei în timp ce George Osborne, omologul său britanic, a declarat că omologii săi din zona euro “vor pleca de la Paris după ce au înţeles că există presiuni uriaşe asupra lor să găsească o soluţie la criză”.

Parlamentul European (PE) a adoptat joi o rezoluţie care cere Consiliului European să permită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Statele membre trebuie să evite populismul la nivel naţional şi să decidă cu privire la aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen exclusiv pe baza criteriilor existente, se arată într-un comunicat al PE. Deputaţii europeni cer Consiliului European să ia măsurile necesare pentru a permite ambelor ţări să adere la zona Schengen, subliniind faptul că ambele state „au îndeplinit toate criteriile” pentru a adera şi au implementat în întregime regulile Schengen, care reprezintă „singurele condiţii pentru aderarea lor”. Atât Finlanda, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, cât şi Olanda şi-au exprimat opoziţia faţă de aderarea celor două state la spatial Schengen, la sfârşitul lunii septembrie, principalul argument fiind lipsa de progrese în lupta împotriva corupţiei.

Tot pe plan extern, partidul liberal – Platforma Civică (PO) –  al premierului polonez actual, Donald Tusk, a câştigat alegerile legislative desfăşurate în Polonia la finalul săptămânii precedente. PO a obţinut 39% din voturi, comparativ cu procentul de 30% obţinut de principala formaţiune de opoziţie, Partidul Conservator, condus de fostul prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Donald Tusk, 54 de ani, devine primul şef de guvern polonez de la prăbuşirea comunismului în 1989 care obţine un al doilea mandat consecutiv. În opinia analiştilor politici, rezultatul constituie un semn de consolidare a democraţiei în Polonia, ţară cu 38 milioane de locuitori.

Mişcarea Occupy Wall Street pare să fii creat emulaţie în afara SUA, ziua de sâmbătă consemnând manifestaţii similare în mai multe oraşe ale lumii, în urma apelurilor lansate de organizatori în vederea unui miting global de “indignare”, relatează CNN.  În Europa, violenţe spectaculoase au izbucnit la Roma, soldate cu 70 de răniţi, cu ocazia mitingului care a reunit zeci de mii de persoane, cu pancarte care proclamau „O singură soluţie, revoluţie!”, „Nu suntem bunuri în mâinile bancherilor”. Persoane scăpate de sub control au invadat un hotel de lux, au spart vitrinele a două bănci şi au incendiat o anexă a Ministerului Apărării. Mai multe maşini au fost incendiate. Proteste non-violente au avut loc la Paris, Madrid, Lisabona, Atena şi în Londra, unde mişcarea de protest a fost condusă de liderul WikiLeaks, Julian Assange. Manifestaţii au avut loc şi în Japonia, Rusia, Kenya, Venezuela, Corea de Sud sau Australia.

Nu în ultimul rând, merită menţionat că Arabia Saudită făcut primul pas pentru a denunţa Iranul în faţa Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu presupusul complot  de asasinare a ambasadorului saudit de la Washington. Secretarul american al Justiţiei, Eric Holder, a anunţat marţi inculparea a doi cetăţeni iranieni, acuzaţi că au participat direct la complot. Elemente din guvernul iranian erau dispuse să plătească 1,5 milioane de dolari pentru a angaja o echipă de asasini a cartelurilor drogurilor din Mexic pentru asasinarea ambasadorului saudit în SUA, a declarat secretarul american al Justiţiei, citat de Wall Street Journal. Preşedintele Barack Obama a fost informat încă din iunie despre existenţa acestui complot, conform unui anunţ făcut de un oficial de la Casa Albă.

Pe plan intern, în această săptămână a avut loc prima şedinţă comună de guvern româno-bulgară, şedinţa fiind precedată de reuniuni bilaterale  ale primului-ministru român, Emil Boc, cu omologul său bulgar, Boyko Borissov şi ale miniştrilor participanţi din cele două Cabinete. Reuniunea a avut ca rezultat evaluarea proiectelor de cooperare bilaterală şi în cadrul Uniunii Europene, precum şi semnarea a mai multor documente referitoare la cooperarea sectorială între cele două ţări şi la interesele şi poziţiile comune în plan european. Cei doi Prim-Miniştri au semnat o Declaraţie comună pentru instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, convenind organizarea anuală de Şedinţe comune de Guvern şi o declaraţie comună privind aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen, în care exprimă aşteptările lor pentru revenirea asupra acestui dosar la reuniunea Consiliului European din octombrie.

Pe plan economic, inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an, reiese din datele publicate marţi de INS. De asemenea, economia autohtonă a înregistrat în august a patra creştere din Uniunea Europeană (UE) a producţiei industriale faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de 7,7%, în timp ce media europeană a fost de 4,3%, potrivit datelor prezentate, vineri, de Eurostat. Cu toate acestea, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au declarat că sunt şanse mari ca prognoza privind creşterea economică a României pentru anul 2012, în prezent de 3,5%, să fie redusă, pe fondul incertitudinilor din zona euro şi a deteriorării climatului economic global. FMI a reajustat prognoza de creştere economică pentru anul 2012 în Europa de la 4,4% la 3,4%.

De asemenea, începând cu 12 octombrie, Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul „Strategia Naţională de Productivitate a României 2012 – 2020”. Astfel, orice persoană interesată poate participa cu sugestii şi idei cu privire la creşterea competitivităţii economiei româneşti şi la elaborarea strategiei pe site-ul Consiliului Național pentru Competitivitate, organismul public (bazat pe parteneriat public privat) responsabil de elaborarea strategiei până la finalul acestui an.




Etichetele atasate acestui articol: ,