Evenimentele săptămânii 1-7 noiembrie

Referendum Grecia, reuniunea G20 din Franța, Mario Draghi la conducerea BCE, tensiuni între Israel și Iran, vizita delegației FMI în România, referendum Constanța

Autor: Cogitus | Categoria: Politică
08-11-2011

Săptămâna ce ce tocmai s-a încheiat a fost una dintre cele mai agitate din ultimele luni, fiind marcată de anunțul surpriză al premierului Greciei, Giorgios Papandreou, privind organizarea unui referendum de aprobare a planului european de sprijinire a statului elen. Vestea a monopolizat reuniunea G20 din 3-4 noiembrie și a ținut prima pagină a presei internaționale întreaga săptămână. Pe plan intern, vizita delegației oficiale a FMI și decizia BNR de reducere a dobânzii de politică monetară au fost principalele evenimente ale săptămânii 31 octombrie – 06 noiembrie.

Astfel, la nivel extern, decizia premierului grec de a organiza referendum privind aprobarea planului adoptat de liderii europeni pe 26 octombrie pentru salvarea Greciei a surprins piețele financiare, liderii europeni și presa internațională deopotrivă. Bursele europene au închis ziua de marți în scădere, menținându-și volatilitatea și în zilele următoare pe fondul incertitudinii legate de hotărârea executivului de la Atena de a organiza referendumul. Liderii europeni s-au arătat surprinși de anunțul premierului elen și au informat Grecia că tranșa de 8 mld. de euro din pachetul de sprijin destinat țării va fi blocată până după organizarea referendumului. Mai mult, ministrul francez al afacerilor europene, Jean Leonetti, a avertizat Grecia că un eventual eșec în adoptarea măsurilor convenite pe 26 octombrie ar atrage după sine excluderea Greciei din zona euro și din UE. „Neacceptarea planului înseamnă ieşirea din euro, neacceptarea planului pentru greci înseamnă ieşirea din Europa”, a declarat Jean Leonetti pentru postul de radio Europe 1, adăugând că nu doreştre să se întâmple acest lucru.

Presat atât de partenerii europeni cât și de o parte din membrii propriului partid, având doi parlamentari ai puterii care au anunțat că nu vor acorda votul de încredere guivernului elen, premierul Giorgios Papandreou a anunțat că renunță la ideea de a organiza referendum. Guvernul a reușit să treacă joi de votul de încredere din Parlament, în schimbul formării unui guvern de largă coaliție, condus de un alt premier, care să implementeze deciziile adoptate de summit-ul UE și conducă țara până la organzarea de alegeri anticipate pe 19 februarie. Decizia a fost salutată de cancelariile europene.

Incertitudinile legate de situația Greciei au dominat și reuniunea G20 găzduită de Franța în 3–4 noiembrie. Reuniunea, menită a facilita un consens internațional privin coordonarea unor măsuri de combatere a crizei economice, s-a încheiat cu aprobarea unui plan de acţiune pentru stimularea creşterii şi echilibrarea economiei globale şi s-a angajat în comunicatul final al summit-ului de la Cannes să pună la dispoziţia FMI fonduri suplimentare, dacă va fi necesar, transmite Reuters citat de Ziarul Financiar. Liderii celor 20 de state dezvoltate şi emergente au adoptat un limbaj mai hotărât și în privinţa pieţei valutare convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menţionată pentru prima oară în acest context.

Alte decizii importante asumate de reuniunea G20 vizează formularea unei liste cu 29 de bănci de importanță sistemică pentru sistemul financiar global, care vor fi obligate să deţină rezerve de capital mai mari cu 1-2,5 puncte procentuale faţă de alte instituţii de credit, supunerea Italiei unei monitorizări din parte FMI și a UE privind deficitul și datoria publică, dar și adoptarea unei noi convenții privind lupta împotriva evaziunii fiscale, care urmează a fi implementată de Organizaţiei Cooperării şi Dezvoltării Economice (OCDE).

Rezultatele reuniunii nu au mulțumitt presa internațională, The Guardian titrând că G20 a eșuat în a oferii garanții privind evitarea uneo noi recesiuni economice, în timp ce Reuters remarcă lipsa unui copnsens asupra tranzacțiilor fainanciare internaționale.

Un alt eveniment major, mai puțin tratat de presa internațională, a fost preluarea de către Mario Draghi a șefiei BCE. Schimbarea are loc în contextul în care Italia suportă randamente istorice pentru obligațiunile scadente la 10, acestea atingând vineri nivelul de 6,4%. Mulţi economişti consideră că, după depăşirea pragului de 7%, costurile de finanţare ale unui guvern din zona euro devin prea ridicate, determinând statul să ceară ajutor internaţional. Situația economică internațională a determinat BCE să anunțe posibilitatea ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară în ultimul trimestru al anului. Pentru a evita o înrăutățire accentuată a situației economice, BCE hotărât, în prima ședință de la preluarea mandatului de către Draghi, coborârea dobânzii de politică monetară cu 0,25% la 1,25 pentru a susține consumul și redresarea economică.

Un alt ecveniment major pe plan extern este creșterea tensiunilor dintre Israel și Iran, din ce în ce mai multe voci anunțând iminența unui atac preventiv din partea statului evereu asupra instalațiilor nucleare iranieie. Preşedintele israelian, Shimon Peres, a apreciat sâmbătă seara că un atac împotriva Iranului din partea Israelului şi a altor ţări este „din ce în ce mai probabil”. „Serviciile de informaţii din diverse ţări care supraveghează Iranul sunt îngrijorate şi îi presează pe liderii lor să avertizeze că Iranul este pe cale de a se dota cu armă atomică”, a declarat el pe canalul 2 al televiziunii naţionale, potrivit mass-media israeliene.

Declarațiile președintelui au atras reacții imediate din partea Rusiei, care dezaprobă o eventuală acțiune militară împotriva republici islamiste. Potrivit ministrului de externe, Serghei Lavrov, problema nucleară iraniană, ca şi oricare altă problemă a lumii contemporane, nu poate fi soluţionată pe care militară. „Implicarea militară duce doar la multiplicarea victimelor şi a suferinţelor umane. Orice conflict poate fi soluţionat exclusiv pe baza principiilor aprobate de comunitatea internaţională în statul ONU. (…) Utilizarea forţei este permisă doar în două situaţii: fie în caz de autoapărare, când un stat este atacat, fie la decizia Consiliului de Securitate al ONU”, a explicat ministrul rus de externe.

Pe plan intern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost marcată de vizita delegației FMI în România. Aceasta a tras atenția că anul 2012 nu va fi unul ușor, dar România este mai pregătită decât în 2008 să facă față turbulențelor economice internaționale. FMI apreciază reducerea pierderilor CFR Marfă şi CFR SA, două companii cu arierate foarte mari, presând totodată guvernul să prezinte o „foaie clară de parcurs” pentru privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi, precum şi pentru liberalizarea preţurilor gazelor naturale şi electricităţii la companii şi populaţie. La finalul lunii octombrie, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că reforma companiilor de stat a încetinit la Ministerul Economiei, dar sunt semnale bune în domeniul transporturilor, unde măsurile se înscriu pe o traiectorie corectă, şi că în cazul în care nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte.

Tot pe plan intern, săptămâna trecută a venit cu o decizie surpriză din partea BNR care a redus dobânda de politică monetară. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus pentru prima dată în ultimul an şi jumătate rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%, dând astfel un semnal pentru revigorarea creditării şi susţinerea creşterii economice. Dobânda de politică monetară nu a mai fost modificată din 4 mai 2010, când BNR a redus rata cu 0,25 puncte, la 6,25%. Reducerea dobânzii vine în contextul în care preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, iar inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an. BNR a mai decis să menţină la nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Tot la nivel economic, potrivit INS, câştigul salarial mediu nominal net a fost în septembrie de 1.464 lei, în creştere cu 0,6% (9 lei) faţă de august şi cu 9,3% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, rezultate pozitive fiind înregistrate și în domeniul industriei, unde comenzile au crescut pe ansamblu, în primele nouă luni ale acestui an, cu 17,2%, comparativ cu perioada similară din 2010, în septembrie acestea majorându-se cu 25,4% faţă de luna precedentă, informează Institutul Naţional de Statistică.

Pe plan politic, referendumul organizat de CJ Constanța prinvind desființarea unității administrativ-teritoriale județul Constanța a fost în atenția presei naționale la finalul săptămânii. Referendumul are loc în baza unei hotărâri care a fost votată în 22 iunie de consilierii PSD şi PNL, după ce reprezentanţii PDL au lansat tema reorganizării administrativ-teritoriale a ţării. Hotărârea CJ a fost atacată apoi în instanţă de către prefect, însă Curtea de Apel Constanţa a respins, în 13 octombrie, acţiunea acestuia. Potrivit reprezentanţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa, luni, până la ora 8.00, fuseseră centralizate datele provenite de la 354 de secţii, iar prezenţa este de 43 la sută. De asemenea, din totalul celor prezenţi la vot 95 la sută au fost împotriva desfiinţării judeţului Constanţa.

Pe plan energetic, acordul dintre România și Serbia privind finanțarea proiectului energetic ce ţine de Porţile de Fier III precum și decizia de a nu privatiza Electrica reprezintă pricipalele decizii ale autorităților în acest sens. Astfel, statul nu va renunţa la pachetul majoritar de acţiuni la Electrica, aşa cum cere Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul fiind de acord doar cu cedarea unor participaţii minoritare la cele trei sucursale de distribuţie a companiei, au declarat surse guvernamentale. „Nici nu se pune problema privatizării integrale sau a vânzării pachetului majoritar de acţiuni deţinut de stat la Electrica. Vor fi vândute pachete de 10-15% din cele trei filiale de distribuţia ale Electrica”, au afirmat sursele. Cele trei filiale de furnizare ale Electrica vor rămâne integral la stat.

Tot în domeniul energetic, Ziarul Financiar aduce în discuție o investiție a compeniei cehe CEZ în valoare de 3 miliarde de euro în sectiorul energetic autohton. Astfel, până în 2013, CEZ vrea proiecte în energie verde de până la 2.000 MW, cât trei unităţi ale centralei de la Cernavodă, iar din banii obţinuţi din schema de sprijin pentru regenerabile pusă la dispoziţie de statul român îşi vor construi în Cehia două reactoare nucleare noi la centrala de la Temelin.

Noua săptămâna aduce cu sine noi incertitudini legat de evoluțiile economice din zona euro, presiunile mutându-se din ce în ce mai mult din zona Greciei în cea a Italiei, aflată în vizorul creditorilor internaționali. Măsurile de austeritate promise de autoritățile italiene nu au reușit să calmeze piețele și nici să reducă presiunile intere și externe asupra premierului italian de a demisiona.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 1-7 noiembrie | Referendum Grecia, reuniunea G20 din Franța, Mario Draghi la conducerea BCE, tensiuni între Israel și Iran, vizita delegației FMI în România, referendum Constanța

Autor: Cogitus | Categoria: Politică

Săptămâna ce ce tocmai s-a încheiat a fost una dintre cele mai agitate din ultimele luni, fiind marcată de anunțul surpriză al premierului Greciei, Giorgios Papandreou, privind organizarea unui referendum de aprobare a planului european de sprijinire a statului elen. Vestea a monopolizat reuniunea G20 din 3-4 noiembrie și a ținut prima pagină a presei internaționale întreaga săptămână. Pe plan intern, vizita delegației oficiale a FMI și decizia BNR de reducere a dobânzii de politică monetară au fost principalele evenimente ale săptămânii 31 octombrie – 06 noiembrie.

Astfel, la nivel extern, decizia premierului grec de a organiza referendum privind aprobarea planului adoptat de liderii europeni pe 26 octombrie pentru salvarea Greciei a surprins piețele financiare, liderii europeni și presa internațională deopotrivă. Bursele europene au închis ziua de marți în scădere, menținându-și volatilitatea și în zilele următoare pe fondul incertitudinii legate de hotărârea executivului de la Atena de a organiza referendumul. Liderii europeni s-au arătat surprinși de anunțul premierului elen și au informat Grecia că tranșa de 8 mld. de euro din pachetul de sprijin destinat țării va fi blocată până după organizarea referendumului. Mai mult, ministrul francez al afacerilor europene, Jean Leonetti, a avertizat Grecia că un eventual eșec în adoptarea măsurilor convenite pe 26 octombrie ar atrage după sine excluderea Greciei din zona euro și din UE. „Neacceptarea planului înseamnă ieşirea din euro, neacceptarea planului pentru greci înseamnă ieşirea din Europa”, a declarat Jean Leonetti pentru postul de radio Europe 1, adăugând că nu doreştre să se întâmple acest lucru.

Presat atât de partenerii europeni cât și de o parte din membrii propriului partid, având doi parlamentari ai puterii care au anunțat că nu vor acorda votul de încredere guivernului elen, premierul Giorgios Papandreou a anunțat că renunță la ideea de a organiza referendum. Guvernul a reușit să treacă joi de votul de încredere din Parlament, în schimbul formării unui guvern de largă coaliție, condus de un alt premier, care să implementeze deciziile adoptate de summit-ul UE și conducă țara până la organzarea de alegeri anticipate pe 19 februarie. Decizia a fost salutată de cancelariile europene.

Incertitudinile legate de situația Greciei au dominat și reuniunea G20 găzduită de Franța în 3–4 noiembrie. Reuniunea, menită a facilita un consens internațional privin coordonarea unor măsuri de combatere a crizei economice, s-a încheiat cu aprobarea unui plan de acţiune pentru stimularea creşterii şi echilibrarea economiei globale şi s-a angajat în comunicatul final al summit-ului de la Cannes să pună la dispoziţia FMI fonduri suplimentare, dacă va fi necesar, transmite Reuters citat de Ziarul Financiar. Liderii celor 20 de state dezvoltate şi emergente au adoptat un limbaj mai hotărât și în privinţa pieţei valutare convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menţionată pentru prima oară în acest context.

Alte decizii importante asumate de reuniunea G20 vizează formularea unei liste cu 29 de bănci de importanță sistemică pentru sistemul financiar global, care vor fi obligate să deţină rezerve de capital mai mari cu 1-2,5 puncte procentuale faţă de alte instituţii de credit, supunerea Italiei unei monitorizări din parte FMI și a UE privind deficitul și datoria publică, dar și adoptarea unei noi convenții privind lupta împotriva evaziunii fiscale, care urmează a fi implementată de Organizaţiei Cooperării şi Dezvoltării Economice (OCDE).

Rezultatele reuniunii nu au mulțumitt presa internațională, The Guardian titrând că G20 a eșuat în a oferii garanții privind evitarea uneo noi recesiuni economice, în timp ce Reuters remarcă lipsa unui copnsens asupra tranzacțiilor fainanciare internaționale.

Un alt eveniment major, mai puțin tratat de presa internațională, a fost preluarea de către Mario Draghi a șefiei BCE. Schimbarea are loc în contextul în care Italia suportă randamente istorice pentru obligațiunile scadente la 10, acestea atingând vineri nivelul de 6,4%. Mulţi economişti consideră că, după depăşirea pragului de 7%, costurile de finanţare ale unui guvern din zona euro devin prea ridicate, determinând statul să ceară ajutor internaţional. Situația economică internațională a determinat BCE să anunțe posibilitatea ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară în ultimul trimestru al anului. Pentru a evita o înrăutățire accentuată a situației economice, BCE hotărât, în prima ședință de la preluarea mandatului de către Draghi, coborârea dobânzii de politică monetară cu 0,25% la 1,25 pentru a susține consumul și redresarea economică.

Un alt ecveniment major pe plan extern este creșterea tensiunilor dintre Israel și Iran, din ce în ce mai multe voci anunțând iminența unui atac preventiv din partea statului evereu asupra instalațiilor nucleare iranieie. Preşedintele israelian, Shimon Peres, a apreciat sâmbătă seara că un atac împotriva Iranului din partea Israelului şi a altor ţări este „din ce în ce mai probabil”. „Serviciile de informaţii din diverse ţări care supraveghează Iranul sunt îngrijorate şi îi presează pe liderii lor să avertizeze că Iranul este pe cale de a se dota cu armă atomică”, a declarat el pe canalul 2 al televiziunii naţionale, potrivit mass-media israeliene.

Declarațiile președintelui au atras reacții imediate din partea Rusiei, care dezaprobă o eventuală acțiune militară împotriva republici islamiste. Potrivit ministrului de externe, Serghei Lavrov, problema nucleară iraniană, ca şi oricare altă problemă a lumii contemporane, nu poate fi soluţionată pe care militară. „Implicarea militară duce doar la multiplicarea victimelor şi a suferinţelor umane. Orice conflict poate fi soluţionat exclusiv pe baza principiilor aprobate de comunitatea internaţională în statul ONU. (…) Utilizarea forţei este permisă doar în două situaţii: fie în caz de autoapărare, când un stat este atacat, fie la decizia Consiliului de Securitate al ONU”, a explicat ministrul rus de externe.

Pe plan intern, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost marcată de vizita delegației FMI în România. Aceasta a tras atenția că anul 2012 nu va fi unul ușor, dar România este mai pregătită decât în 2008 să facă față turbulențelor economice internaționale. FMI apreciază reducerea pierderilor CFR Marfă şi CFR SA, două companii cu arierate foarte mari, presând totodată guvernul să prezinte o „foaie clară de parcurs” pentru privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi, precum şi pentru liberalizarea preţurilor gazelor naturale şi electricităţii la companii şi populaţie. La finalul lunii octombrie, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că reforma companiilor de stat a încetinit la Ministerul Economiei, dar sunt semnale bune în domeniul transporturilor, unde măsurile se înscriu pe o traiectorie corectă, şi că în cazul în care nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte.

Tot pe plan intern, săptămâna trecută a venit cu o decizie surpriză din partea BNR care a redus dobânda de politică monetară. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus pentru prima dată în ultimul an şi jumătate rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,25% la 6%, dând astfel un semnal pentru revigorarea creditării şi susţinerea creşterii economice. Dobânda de politică monetară nu a mai fost modificată din 4 mai 2010, când BNR a redus rata cu 0,25 puncte, la 6,25%. Reducerea dobânzii vine în contextul în care preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, iar inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an. BNR a mai decis să menţină la nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Tot la nivel economic, potrivit INS, câştigul salarial mediu nominal net a fost în septembrie de 1.464 lei, în creştere cu 0,6% (9 lei) faţă de august şi cu 9,3% comparativ cu aceeaşi lună din 2010, rezultate pozitive fiind înregistrate și în domeniul industriei, unde comenzile au crescut pe ansamblu, în primele nouă luni ale acestui an, cu 17,2%, comparativ cu perioada similară din 2010, în septembrie acestea majorându-se cu 25,4% faţă de luna precedentă, informează Institutul Naţional de Statistică.

Pe plan politic, referendumul organizat de CJ Constanța prinvind desființarea unității administrativ-teritoriale județul Constanța a fost în atenția presei naționale la finalul săptămânii. Referendumul are loc în baza unei hotărâri care a fost votată în 22 iunie de consilierii PSD şi PNL, după ce reprezentanţii PDL au lansat tema reorganizării administrativ-teritoriale a ţării. Hotărârea CJ a fost atacată apoi în instanţă de către prefect, însă Curtea de Apel Constanţa a respins, în 13 octombrie, acţiunea acestuia. Potrivit reprezentanţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa, luni, până la ora 8.00, fuseseră centralizate datele provenite de la 354 de secţii, iar prezenţa este de 43 la sută. De asemenea, din totalul celor prezenţi la vot 95 la sută au fost împotriva desfiinţării judeţului Constanţa.

Pe plan energetic, acordul dintre România și Serbia privind finanțarea proiectului energetic ce ţine de Porţile de Fier III precum și decizia de a nu privatiza Electrica reprezintă pricipalele decizii ale autorităților în acest sens. Astfel, statul nu va renunţa la pachetul majoritar de acţiuni la Electrica, aşa cum cere Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul fiind de acord doar cu cedarea unor participaţii minoritare la cele trei sucursale de distribuţie a companiei, au declarat surse guvernamentale. „Nici nu se pune problema privatizării integrale sau a vânzării pachetului majoritar de acţiuni deţinut de stat la Electrica. Vor fi vândute pachete de 10-15% din cele trei filiale de distribuţia ale Electrica”, au afirmat sursele. Cele trei filiale de furnizare ale Electrica vor rămâne integral la stat.

Tot în domeniul energetic, Ziarul Financiar aduce în discuție o investiție a compeniei cehe CEZ în valoare de 3 miliarde de euro în sectiorul energetic autohton. Astfel, până în 2013, CEZ vrea proiecte în energie verde de până la 2.000 MW, cât trei unităţi ale centralei de la Cernavodă, iar din banii obţinuţi din schema de sprijin pentru regenerabile pusă la dispoziţie de statul român îşi vor construi în Cehia două reactoare nucleare noi la centrala de la Temelin.

Noua săptămâna aduce cu sine noi incertitudini legat de evoluțiile economice din zona euro, presiunile mutându-se din ce în ce mai mult din zona Greciei în cea a Italiei, aflată în vizorul creditorilor internaționali. Măsurile de austeritate promise de autoritățile italiene nu au reușit să calmeze piețele și nici să reducă presiunile intere și externe asupra premierului italian de a demisiona.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , ,