Evenimentele săptămânii 1-7 august

Scăderea ratingului SUA, criza datoriilor suverane, rectificarea bugetară şi schimbările din educaţie au fost principalele subiecte

Autor: Tudor Țiclău | Categoria: Politică
08-08-2011

Săptâmâna anterioară a fost dominată de dezbaterea privind ridicarea palfonului nivelului de îndatorare al SUA. După un lung proces de negociere, întrerupt de nenumărate ori, Republicanii şi Democraţii au reuşit să se pună de acord (cel puţin pentru moment) şi  au votat un plan comun care, pe lângă ridicarea limitei de îndatorare, e menit să aducă reduceri de cheltuieli substanţiale în următorii 10 ani. Anunţul acordului a fost facut de președintele Barack Obama, duminică, înainte de deschiderea burselor din Asia, planul fiind votat luni, 1 august, de către Congres, şi ratificat în următoarea zi de Casa Albă. Planul adoptat prevede reduceri de cheltuieli de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani care urmează a fi aprobate de Congres în două trepte, respectiv 917 miliarde de dolari odată cu aprobarea planului şi 1.500 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului. Primul set de reduceri de cheltuieli se va aplica în domenii variind de la armată la siguranţa alimentară.

Cu toate acestea, Agenția de rating Standard and Poor’s a scăzut vineri, 5 august, cu un punct, ratingul Statelor Unite, de la „AAA” la „AA+”, pentru prima dată în istorie. S&P şi-a motivat decizia invocând riscuri de „natură politică”, mai precis incapacitatea SUA de a lua măsuri serioase pentru reducerea datoriei publice pe termen lung. Trezoreria americană a acuzat în aceeaşi zi agenţia că a comis o eroare de 2.000 de miliarde de dolari în proiecţiile bugetare ce au servit ca bază pentru scăderea notei atribuite, transmite AFP. Cu toate acestea, reprezentanţi ai S&P au declarat că decizia ar fi rămas neschimbată chiar dacă se ia în calcul suma amintită de Trezorerie. Celelalte două mari agenţii, Moody’s şi Fitch, au menţinut ratingul de ţară al SUA la “AAA”, dar Moody’s are o perspectivă negativă pentru următoarele 12 luni (n.r. – există posibilitatea reducerii ratingului) în timp ce Fitch urmează să încheie evaluarea economiei americane la finalul lunii august, o decizie privind o posibilă retrogradare a ratingului urmând a fi luată atunci.

Reacţiile la decizia S&P nu au întârziat, cea mai vehementă venind din partea Chinei, care prin vocea agenţiei de presă oficiale, China Nouă, a declarat că se consideră îndreptăţită să ceară guvernului federal al SUA „să atace problema structurală a datoriei publice”. China este cel mai mare creditor al guvernului federal, deţinând obligaţiuni cu o valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari. Pe de altă parte,  mai multe state occidentale sau din Asia şi-au reafirmat încrederea în cea mai mare economie a lumii, în pofida retrogradării ratingului de ţară.  Nici analiştii financiari nu consideră că efectele pe pieţele financiare vor fi prea însemnate, chiar S&P declarându-se reticenţi în privinţa unei scăderi dramatice a burselor începând de luni, 8 august. Cu toate acestea, bursele au încheiat una dintre cele mai negre săptămâni din ultimii doi ani, atât datorită incertitudinii privind economia americană cât şi adâncirii crizei datoriilor suverane din Europa, care ameninţă acum Italia şi Spania. BCE a menţinut joi dobânda cheie la 1,5% după ce o crescuse cu câte 0,25 puncte procentuale în precedentele două şedinţe. De asemenea, BCE ia în calcul achiziţia de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei pentru a preveni o eventuală contagiune a crizei euro.

Pe plan intern, Guvernul a adoptat ordonanţa privind rectificarea bugetară, prima din acest an, după încheierea evaluării FMI şi BM privind ţintele asumate prin acordul preventiv. Astfel, Guvernul urmează să suplimenteze fondurile alocate tuturor ministerelor, cu excepţia Ministerului de Finanţe şi Ministerului Mediului. Prin această decizie, guvernul urmăreşte creşterea fondurilor alocate pentru investiţii şi reducerea unor datorii acumulate de diverse companii de stat pe parcursul anului. În privinţa salariilor din sectorul public, ministrul Finanţelor a declarat că acestea ar putea să crească începând cu 1 ianuarie 2012, dacă perspectiva financiară rămâne pozitivă. Posturile din sistemul public rămân blocate şi în 2012, angajarea unui funcţionar fiind posibilă doar la eliberarea a şapte posturi, o condiţie pentru recuperarea pierderii salariale din sistemul bugetar, conform declaraţiei premierul Emil Boc. Rectificarea a determinat şi demisia ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, joi, 4 august, acesta motivând că sumele alocate pentru sănătate prin proiectul rectificării bugetare sunt insuficiente iar proiectul în sine a fost adoptat fără a se lua în considerare punctul său de vedere.

O altă schimbare importantă va survenii începând din toamnă în educaţie, elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012 urmând să stea în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a, la sfârșitul acestui ciclu fiind nevoiţi să treacă printr-o evaluarea naţională obligatorie care conține cinci probe (sau şase pentru minorități), admiterea la liceu urmând să fie organizată la nivelul şcolii. Continuarea studiilor din învățământul gimnazial prin învăţământul liceal va fi asigurată pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională. La nivelul universităţiilor, va fi modificată metodologia de finanţare. Astfel, universităţile vor fi clasificate în funcţie de nivelul studiilor pe care le organizează – licenţă, masterat sau doctorat -, programele de învăţământ ale acestora vor fi de asemenea ierarhizate în funcţie de performanţă, alocaţiile bugetare fiind prioritizate pe baza acestor ierarhii.

Pe plan extern, fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, a fost arestată,  după ce un tribunal din Kiev, care judecă dosarul în care Timoşenko este acuzată de abuz de putere, a dispus vineri, în cadrul unei audieri, plasarea acesteia în arest provizoriu. În cazul în care va fi găsită vinovată, Timoşenko riscă 10 ani de închisoare. Guvernele occidentale şi în special Uniunea Europeană, cu care Ucraina negociază un acord de asociere, supraveghează îndeaproape evoluţia situaţie.

Nu în ultimul rând, preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a promis organizarea de alegeri libere la finalul anului, după ce anterior a dat un decret care aproba multipartitismul politic. Decizia vine după ce liderul sirian a fost criticat dur chiar de către Rusia, o ţară apropiată de regimul al-Assad, Dmitri Medvedev, declarând că, în absenţa reformelor, “o soartă tristă” îl va aştepta pe Bashar al-Assad. Revoltele din ultimele luni împotriva regimului autoritar, s-au soldat cu peste 2000 de morţi, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, o organizaţie siriana opozantă regimului.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 1-7 august | Scăderea ratingului SUA, criza datoriilor suverane, rectificarea bugetară şi schimbările din educaţie au fost principalele subiecte

Autor: Tudor Țiclău | Categoria: Politică

Săptâmâna anterioară a fost dominată de dezbaterea privind ridicarea palfonului nivelului de îndatorare al SUA. După un lung proces de negociere, întrerupt de nenumărate ori, Republicanii şi Democraţii au reuşit să se pună de acord (cel puţin pentru moment) şi  au votat un plan comun care, pe lângă ridicarea limitei de îndatorare, e menit să aducă reduceri de cheltuieli substanţiale în următorii 10 ani. Anunţul acordului a fost facut de președintele Barack Obama, duminică, înainte de deschiderea burselor din Asia, planul fiind votat luni, 1 august, de către Congres, şi ratificat în următoarea zi de Casa Albă. Planul adoptat prevede reduceri de cheltuieli de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani care urmează a fi aprobate de Congres în două trepte, respectiv 917 miliarde de dolari odată cu aprobarea planului şi 1.500 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului. Primul set de reduceri de cheltuieli se va aplica în domenii variind de la armată la siguranţa alimentară.

Cu toate acestea, Agenția de rating Standard and Poor’s a scăzut vineri, 5 august, cu un punct, ratingul Statelor Unite, de la „AAA” la „AA+”, pentru prima dată în istorie. S&P şi-a motivat decizia invocând riscuri de „natură politică”, mai precis incapacitatea SUA de a lua măsuri serioase pentru reducerea datoriei publice pe termen lung. Trezoreria americană a acuzat în aceeaşi zi agenţia că a comis o eroare de 2.000 de miliarde de dolari în proiecţiile bugetare ce au servit ca bază pentru scăderea notei atribuite, transmite AFP. Cu toate acestea, reprezentanţi ai S&P au declarat că decizia ar fi rămas neschimbată chiar dacă se ia în calcul suma amintită de Trezorerie. Celelalte două mari agenţii, Moody’s şi Fitch, au menţinut ratingul de ţară al SUA la “AAA”, dar Moody’s are o perspectivă negativă pentru următoarele 12 luni (n.r. – există posibilitatea reducerii ratingului) în timp ce Fitch urmează să încheie evaluarea economiei americane la finalul lunii august, o decizie privind o posibilă retrogradare a ratingului urmând a fi luată atunci.

Reacţiile la decizia S&P nu au întârziat, cea mai vehementă venind din partea Chinei, care prin vocea agenţiei de presă oficiale, China Nouă, a declarat că se consideră îndreptăţită să ceară guvernului federal al SUA „să atace problema structurală a datoriei publice”. China este cel mai mare creditor al guvernului federal, deţinând obligaţiuni cu o valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari. Pe de altă parte,  mai multe state occidentale sau din Asia şi-au reafirmat încrederea în cea mai mare economie a lumii, în pofida retrogradării ratingului de ţară.  Nici analiştii financiari nu consideră că efectele pe pieţele financiare vor fi prea însemnate, chiar S&P declarându-se reticenţi în privinţa unei scăderi dramatice a burselor începând de luni, 8 august. Cu toate acestea, bursele au încheiat una dintre cele mai negre săptămâni din ultimii doi ani, atât datorită incertitudinii privind economia americană cât şi adâncirii crizei datoriilor suverane din Europa, care ameninţă acum Italia şi Spania. BCE a menţinut joi dobânda cheie la 1,5% după ce o crescuse cu câte 0,25 puncte procentuale în precedentele două şedinţe. De asemenea, BCE ia în calcul achiziţia de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei pentru a preveni o eventuală contagiune a crizei euro.

Pe plan intern, Guvernul a adoptat ordonanţa privind rectificarea bugetară, prima din acest an, după încheierea evaluării FMI şi BM privind ţintele asumate prin acordul preventiv. Astfel, Guvernul urmează să suplimenteze fondurile alocate tuturor ministerelor, cu excepţia Ministerului de Finanţe şi Ministerului Mediului. Prin această decizie, guvernul urmăreşte creşterea fondurilor alocate pentru investiţii şi reducerea unor datorii acumulate de diverse companii de stat pe parcursul anului. În privinţa salariilor din sectorul public, ministrul Finanţelor a declarat că acestea ar putea să crească începând cu 1 ianuarie 2012, dacă perspectiva financiară rămâne pozitivă. Posturile din sistemul public rămân blocate şi în 2012, angajarea unui funcţionar fiind posibilă doar la eliberarea a şapte posturi, o condiţie pentru recuperarea pierderii salariale din sistemul bugetar, conform declaraţiei premierul Emil Boc. Rectificarea a determinat şi demisia ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, joi, 4 august, acesta motivând că sumele alocate pentru sănătate prin proiectul rectificării bugetare sunt insuficiente iar proiectul în sine a fost adoptat fără a se lua în considerare punctul său de vedere.

O altă schimbare importantă va survenii începând din toamnă în educaţie, elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012 urmând să stea în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a, la sfârșitul acestui ciclu fiind nevoiţi să treacă printr-o evaluarea naţională obligatorie care conține cinci probe (sau şase pentru minorități), admiterea la liceu urmând să fie organizată la nivelul şcolii. Continuarea studiilor din învățământul gimnazial prin învăţământul liceal va fi asigurată pe baza unui proces de consiliere şi orientare şcolară şi profesională. La nivelul universităţiilor, va fi modificată metodologia de finanţare. Astfel, universităţile vor fi clasificate în funcţie de nivelul studiilor pe care le organizează – licenţă, masterat sau doctorat -, programele de învăţământ ale acestora vor fi de asemenea ierarhizate în funcţie de performanţă, alocaţiile bugetare fiind prioritizate pe baza acestor ierarhii.

Pe plan extern, fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, a fost arestată,  după ce un tribunal din Kiev, care judecă dosarul în care Timoşenko este acuzată de abuz de putere, a dispus vineri, în cadrul unei audieri, plasarea acesteia în arest provizoriu. În cazul în care va fi găsită vinovată, Timoşenko riscă 10 ani de închisoare. Guvernele occidentale şi în special Uniunea Europeană, cu care Ucraina negociază un acord de asociere, supraveghează îndeaproape evoluţia situaţie.

Nu în ultimul rând, preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a promis organizarea de alegeri libere la finalul anului, după ce anterior a dat un decret care aproba multipartitismul politic. Decizia vine după ce liderul sirian a fost criticat dur chiar de către Rusia, o ţară apropiată de regimul al-Assad, Dmitri Medvedev, declarând că, în absenţa reformelor, “o soartă tristă” îl va aştepta pe Bashar al-Assad. Revoltele din ultimele luni împotriva regimului autoritar, s-au soldat cu peste 2000 de morţi, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, o organizaţie siriana opozantă regimului.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , ,