„Noul” CSM

Alegeri contestate înainte de a avea loc

Autor: LOST | Categoria: Justiţie
07-01-2011

Vineri, 7 ianuarie, este programată prima şedinţa a CSM în cadrul căreia se pare că se vor alege preşedintele şi vice-preşedintele Consiliului. Atât Preşedintele, cât şi Ministrul Justiţiei au sugerat amânarea acestor alegeri până după data de 19 ianuarie când Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra celor două contestaţii care vizează hotărârea Senatului de validare a noului CSM. Plângerile depuse se referă la următoarele aspecte:

1. Deşi legea interzice mandatele multiple, patru dintre actualii membri ai CSM (Barbulescu, Lupașcu, Chiujdea şi Deliorga) au decis să candideze pentru un nou mandat, iar trei dintre aceştia (Barbulescu, Lupascu şi Chiujdea) au fost realeşi de colegii lor. Este ca şi cum Preşedintele României ar candida pentru al treilea mandat, deşi Constituţia spune că nimeni nu poate avea mai mult de două mandate în această funcţie. Pe de altă parte, alţi trei membri ai CSM (Licu, Lăbuș şi Isac) susţin că mandatele lor nu se termină în acelaşi moment cu cele ale colegilor lor deoarece dânşii au venit mai târziu în CSM în urmă unor alegeri parţiale (rezultate din vacantarea unor posturi înainte de expirarea mandatelor de 6 ani). Este ca şi cum unii parlamentari ar susţine că mandatul lor nu se termină în acelaşi moment cu cel al colegilor lor pentru că ei au ajuns în Parlament în urmă unor alegeri parţiale şi nu au beneficiat de un mandat întreg de 4 ani.

2. Agenţia Naţională de Integritate a constatat că unul dintre reprezentanţii societăţii civile s-a aflat în stare de incompatibilitate, iar legea spune că în aceste condiţii persoana respectivă nu mai poate fi numită într-o funcţie publică în următorii 3 ani.

În ceea ce priveşte prima contestaţie, problemele indicate mai sus au făcut obiectul unor contestaţii în justiţie încă de anul trecut. Din păcate, cu excepţia Tribunalului Bucureşti care a emis o hotărâre constatând că domnul Lupașcu nu avea dreptul să candideze pentru al doilea mandat, celelalte instanţe nu au soluţionat încă dosarele. Acest fapt a dus la mutarea deciziei la un alt nivel – şi anume la Curtea Constituţională.

Să vedem ce ar putea decide CCR:
1. Respinge ambele contestaţii – în acest caz CSM va funcţiona în componenţa deja stabilită prin hotărârea Senatului.
2. Admite ambele contestaţii:

  1. Pentru reprezentanţii magistraţilor se vor organiza noi alegeri. Noile alegeri pot fi parţiale – adică pot privi doar cele 6 poziţii de membru CSM cu privire la care s-a formulat contestaţia – sau generale – adică se vor reorganiza alegeri pentru toate mandatele de membru CSM (excepţie ar putea face mandatele de reprezentanţi ai judecătorilor de la judecătorii unde au fost vacantate ambele poziţii şi nu au existat membri CSM care să candideze pentru un al doilea mandat). Cum CSM are 19 membri, iar în acest caz cel puţin 6 membri ar fi invalidaţi, vom ajunge la imposibilitatea derulării activităţii CSM pentru că această instituţie lucrează doar dacă cel puţin 15 dintre membri săi sunt prezenţi.
  2. Pentru mandatul de reprezentant al societăţii civile Senatul va demară o noua procedura de selecţie.

3. Admite una dintre contestaţii şi o respinge pe cealaltă – soluţia se deduce din punctele anterioare.

Supărătoarea grabă de a alege noua conducere a CSM devine astfel uşor de înţeles: dacă se invalidează alegerile în privinţă magistraţilor (pct. 2 a) atunci CSM nu va mai avea cvorum pentru a-şi alege conducerea. Dacă se votează vineri, neregulile din procedura de alegeri se vor repercuta direct asupra celor care acceptă să fie aleşi în funcţiile de preşedinte şi vice-preşedinte înainte de pronunţarea deciziilor CCR. Nota de plată pentru această decizie este mare pentru România care se află în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene pe justiţie şi corupţie. CE a insistat în raportul din vara lui 2010 pe necesitatea respectării cu stricteţe a normelor care privesc eligibilitatea candidaţilor pentru noul CSM şi, în general, pe importanța respectării legii în ceea priveşte organizarea alegerilor. Adică exact invers decât am făcut noi.

Desigur, invalidarea alegerilor pentru CSM are implicaţii mult mai vaste decât cele referitoare la alegerile pentru cele două funcţii de conducere – putem fi puşi în situaţia de a funcţiona fără CSM câteva luni până când se organizează noi alegeri. Acest fapt poate avea consecinţe serioase pentru sistemul judiciar dacă ţinem cont de multitudinea de competenţe pe care le are CSM. Totuşi, indiferent de inconvenientele practice ale acestor întârzieri, este important pentru credibilitatea sistemului judiciar românesc să avem un CSM legal ales.

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Comentarii (8)

  1. jack spune:

    Apropo de presiunile europene pentru reforma justitiei- se pare ca nu au efect prea mare asupra CSM. Din cite vad eu nu le pasa deloc, dar plateste statul roman. Intrebarea ar fi: ce ii poate motiva pe cei de la CSM sa acorde atentie cerintelor Uniunii?

    • LOST spune:

      CSM nu exista in vid. Chiar daca ei decid sa incalce legile, exista alte institutii in Romania care sa le cenzureze actele (ex. instantele de judecata, CCR). Problema de fond este lipsa de responsabilitate a sistemului judiciar in fata celorlalte puteri ale statului – si, in ultima instanta, fata de cetateni. Pana la urma actele executivului si ale legislativului pot fi cenzurate de justitie. Reciproca nu este valabila. In plus, lustratia nu s-a intamplat in justitie, fapt ce a condus la pastrarea polilor de putere si dupa ’89. E poate momentul sa regandim desenul constitutional pentru a permite responsabilizarea CSM – asta daca tot vorbim despre modificarea Constitutiei.

  2. alin spune:

    De unde vine problema asta perpetua cu CSM-ul? Un design organizational prost sau o problema de constitutie?

    • LOST spune:

      Sunt mai multe probleme:
      1. pentru ca dupa ’89 nu a existat nici un efort de curatare a sistemului, cercurile de influenta au ramas in fapt neschimbate, fiind alesi in CSM reprezentanti ai acestora. Acest lucru nu se poate schimba decat in timp – avem in noul CSM si reprezentanti mai tineri din sistem.
      2. Deciziile CSM – cu exceptia celor in materie disciplinara – nu pot fi atacate in instanta. Acest tratament constitutional predispune la abuz – si se ajunge la modificarea implicita a legilor de catre CSM prin adoptarea unor hotarari nelegale, dar care nu pot fi atacate in justitie. Acest lucru trebuie schimbat cu ocazia reformei constitutionale.
      3. Componenta CSM ar trebui modificata prin largirea reprezentarii altor categorii profesionale decat magistratii.
      4. In final e vorba de oameni, de valorile si principiile lor. Mentalitatile se schimba, insa, greu, iar puterea corupe :)

  3. croc76 spune:

    Problema asta a valorilor e foarte complicata…cum e aia sa fie alesi reprezentantii societatii civile de catre Senat (adica politic?)

  4. Alexandru spune:

    Se pare ca au facut totusi alegeri. Nu-i doare pe ei de legalitate si constitutionalitate.

  5. Spandrell spune:

    O posibilă problemă pentru funcţionarea deficitară a sistemului judiciar dar mai ales pentru responsabilitatea redusă a magistraţilor cred că este că s-au creat premisele formale necesare pentru un sistem judiciar independent înainte ca sistemul să fie „curat” în interior. Adică, am oferit independenţa unui sistem corupt. Astfel avem un sistem cangrenat care a primit şi independenţa necesară pentru a se autoapăra.
    În ce măsură situaţia poate fi redresată „din mers” ?

  6. Pingback: CCR:Hotărârile Senatului privind validarea membrilor CSM – neconstituţionale | Cogitus

» » tipareste acest articol

„Noul” CSM | Alegeri contestate înainte de a avea loc

Autor: LOST | Categoria: Justiţie

Vineri, 7 ianuarie, este programată prima şedinţa a CSM în cadrul căreia se pare că se vor alege preşedintele şi vice-preşedintele Consiliului. Atât Preşedintele, cât şi Ministrul Justiţiei au sugerat amânarea acestor alegeri până după data de 19 ianuarie când Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra celor două contestaţii care vizează hotărârea Senatului de validare a noului CSM. Plângerile depuse se referă la următoarele aspecte:

1. Deşi legea interzice mandatele multiple, patru dintre actualii membri ai CSM (Barbulescu, Lupașcu, Chiujdea şi Deliorga) au decis să candideze pentru un nou mandat, iar trei dintre aceştia (Barbulescu, Lupascu şi Chiujdea) au fost realeşi de colegii lor. Este ca şi cum Preşedintele României ar candida pentru al treilea mandat, deşi Constituţia spune că nimeni nu poate avea mai mult de două mandate în această funcţie. Pe de altă parte, alţi trei membri ai CSM (Licu, Lăbuș şi Isac) susţin că mandatele lor nu se termină în acelaşi moment cu cele ale colegilor lor deoarece dânşii au venit mai târziu în CSM în urmă unor alegeri parţiale (rezultate din vacantarea unor posturi înainte de expirarea mandatelor de 6 ani). Este ca şi cum unii parlamentari ar susţine că mandatul lor nu se termină în acelaşi moment cu cel al colegilor lor pentru că ei au ajuns în Parlament în urmă unor alegeri parţiale şi nu au beneficiat de un mandat întreg de 4 ani.

2. Agenţia Naţională de Integritate a constatat că unul dintre reprezentanţii societăţii civile s-a aflat în stare de incompatibilitate, iar legea spune că în aceste condiţii persoana respectivă nu mai poate fi numită într-o funcţie publică în următorii 3 ani.

În ceea ce priveşte prima contestaţie, problemele indicate mai sus au făcut obiectul unor contestaţii în justiţie încă de anul trecut. Din păcate, cu excepţia Tribunalului Bucureşti care a emis o hotărâre constatând că domnul Lupașcu nu avea dreptul să candideze pentru al doilea mandat, celelalte instanţe nu au soluţionat încă dosarele. Acest fapt a dus la mutarea deciziei la un alt nivel – şi anume la Curtea Constituţională.

Să vedem ce ar putea decide CCR:
1. Respinge ambele contestaţii – în acest caz CSM va funcţiona în componenţa deja stabilită prin hotărârea Senatului.
2. Admite ambele contestaţii:

  1. Pentru reprezentanţii magistraţilor se vor organiza noi alegeri. Noile alegeri pot fi parţiale – adică pot privi doar cele 6 poziţii de membru CSM cu privire la care s-a formulat contestaţia – sau generale – adică se vor reorganiza alegeri pentru toate mandatele de membru CSM (excepţie ar putea face mandatele de reprezentanţi ai judecătorilor de la judecătorii unde au fost vacantate ambele poziţii şi nu au existat membri CSM care să candideze pentru un al doilea mandat). Cum CSM are 19 membri, iar în acest caz cel puţin 6 membri ar fi invalidaţi, vom ajunge la imposibilitatea derulării activităţii CSM pentru că această instituţie lucrează doar dacă cel puţin 15 dintre membri săi sunt prezenţi.
  2. Pentru mandatul de reprezentant al societăţii civile Senatul va demară o noua procedura de selecţie.

3. Admite una dintre contestaţii şi o respinge pe cealaltă – soluţia se deduce din punctele anterioare.

Supărătoarea grabă de a alege noua conducere a CSM devine astfel uşor de înţeles: dacă se invalidează alegerile în privinţă magistraţilor (pct. 2 a) atunci CSM nu va mai avea cvorum pentru a-şi alege conducerea. Dacă se votează vineri, neregulile din procedura de alegeri se vor repercuta direct asupra celor care acceptă să fie aleşi în funcţiile de preşedinte şi vice-preşedinte înainte de pronunţarea deciziilor CCR. Nota de plată pentru această decizie este mare pentru România care se află în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene pe justiţie şi corupţie. CE a insistat în raportul din vara lui 2010 pe necesitatea respectării cu stricteţe a normelor care privesc eligibilitatea candidaţilor pentru noul CSM şi, în general, pe importanța respectării legii în ceea priveşte organizarea alegerilor. Adică exact invers decât am făcut noi.

Desigur, invalidarea alegerilor pentru CSM are implicaţii mult mai vaste decât cele referitoare la alegerile pentru cele două funcţii de conducere – putem fi puşi în situaţia de a funcţiona fără CSM câteva luni până când se organizează noi alegeri. Acest fapt poate avea consecinţe serioase pentru sistemul judiciar dacă ţinem cont de multitudinea de competenţe pe care le are CSM. Totuşi, indiferent de inconvenientele practice ale acestor întârzieri, este important pentru credibilitatea sistemului judiciar românesc să avem un CSM legal ales.




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,