Evenimentele săptămânii 17 – 23 octombrie

Uciderea fostului dictator libian, Muammar Ghadafi, acordarea unei noi tranșe din împrumutul Greciei și summitul liderilor UE

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
24-10-2011

Pe plan extern, situația economică a zonei euro a dominat din nou mass media și a afectat evoluția burselor. Pe de-o parte, Spania a fost din nou retrogradată, de această dată de agenția de rating Moody’s, pe fondul situației financiare a guvernelor locale. Pe de altă parte, Grecia a făcut pași suplimentari spre a convinge partenerii europeni și piețele că este determinată să remedieze situația economică în care se află, prin adoptarea unor noi măsuri de austeritate. Desigur, opinia publică a întâmpinat cu proteste propunerile, țara fiind blocată 48 de ore de greva generală. Totuși, troica europeană a hotărât acordarea următoarei tranșe de 8 miliarde de euro din pachetul de sprijin destinat Greciei, pentru moment țara evitând intrarea în incapacitate de plată.

Situația economică dificilă din zona euro a relansat discuția despre intensificarea procesului de integrare europeană pentru a asigura un mai bun control și o mai bună disciplină bugetară a statelor membre. Atât președintele BCE cât și cancelarul german Angela Merkel au adus în discuție nevoie de consolidare a sistemului instituțional al Uniunii Europene, modificarea tratatului de la Lisabona fiind abordată cu ocazia summitului liderilor UE de la finalul săptămânii.

Tot pe plan extern, săptămâna trecută a readus în prim plan lumea arabă. Pe de-o parte, fostul lider libian, Muammar Kadhafi, a fost ucis de forțele revoluționare, aceștia proclamând victoria asupra vechiului regim. Noii lideri au anunțat de îndată că noul regim va fi o republică islamistă, bazată le sharia, orice reglementare contrară legii islamice fiind nulă. Pe de altă parte, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, ministrul Apărării, Sultan ben Abdel Aziz, a decedat la o clinică din SUA. Decesul prințului în vârstă de 83 de ani a relansat cursa pentru putere din cadru familiei regale saudite, unul dintre principalii favoriți fiind ministerul de interne, prinţul Nayef, în vârstă de 78 de ani. Nu în ultimul rând, Tunisia a organizat alegeri pentru desemnarea unei Adunări Constituante care să elaboreze legea fundamentală a republicii. Partidul islamist Ennahda este favorit.

Tot săptămâna trecut, Bulgaria și Argentina au organizat alegeri prezidențiale. Republica sud americană nu a furnizat nicio surpriză, actualul președinte, Cristina Kirchner, câștigând alegerile din primul tur cu aproximativ 53,4% din voturi. Popularitatea lui Kirchner se datorează în mare parte politicii sale economice şi sociale. Creşterea economică a Argentinei a fost 8 la sută în medie de la preluarea puterii de către soţul şi predecesorul său Nestor Kirchner (2003-2007), care a murit în octombrie 2010, cu excepţia lui 2009 (0,9 la sută), marcat de criza internaţională.  Consumul este în plină dezvoltare şi rata şomajului abia depăşeşte 7 la sută.

Și alegerile din Bulgaria au dus la o reconfirmare a actualei puteri conservatoare, candidatul susținut de premierul Boiko Borisov, Rosen Plevenliev,  fiind primul clasat în scrutinul de ieri, fiind și favorit în cel de-al doilea tur de scrutin ce va acea loc la finalul lunii. Alegerile locale și prezidențiale din Bulgaria sunt considerate un test pentru partidul premierului Borisov care se pregătește pentru alegerile generale de peste doi ani

Pe plan intern, veștile economice au fost mai degrabă contradictorii. Pe de-o parte, BERD  a redus estimările privind creșterea economică a României din 2012, de la 3,8% la 1,1%, trendul fiind similar pentru întreaga regiune. În aceeași notă, institutul ZEW anunță că perspectivele economice ale României pentru următoarele șase luni s-au înrăutățit, trendul descendent fiind cel mai accentuat de la nivelul regiunii. Evoluțiile recente din zona euro l-au determinat pe premierul Emil Boc să aducă în discuție inclusiv scenariul revenirii recesiunii în 2012. „Se vorbeşte tot mai mult la nivelul Uniunii Europene de pericolul revenirii recesiunii în anul 2012. Eu spun că acest pericol nu este complet înlăturat şi că oricând este posibil” a declarat șeful guvernului,

Pe de altă parte, în săptămâna ce a trecut presa a abundat de anunțuri a unor investiții majore în România:  compania franceză Filasa va investi 780 de milioane de euro în energie eoliană în județul Suceava, s-au întețit speculațiile privind intenția grupului american Honeywell de a construi o nouă fabrică în România, lângă Ploiești și există semnale că mai multe companii chinezești și coreene vor să investească în domeniul agricol, energetic și IT.

To pe plan intern, problema corupției a fost readusă în discuție săptămâna trecută atât de mediul economic, președintele Consiliului investitorilor Străini, Steven van Groningen, afirmând că aceasta este o problemă majoră a României care descurajează investițiile, cât și de un blog asociat faimoasei publicații The Economist. Pe acest fundal, Agenția Națională de Integritate îl acuză pe directorul general adjunct al ANAF de spălare de bani, în timp ce Monica Macovei cere CSM verificarea judecătorilor care tergiversează dosarele de mare corupție.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută Banca Mondială a publicat raportul anual Doing Business care remarcă o reducere a competitivității economiei românești. Astfel, potrivit raportului, România a coborât şapte locuri în topul anual al Băncii Mondiale, până pe poziţia 72 din 183, în principal din cauza introducerii „cazierului fiscal” pentru sediul social al unei firme înainte de înregistrarea acesteia.

Finalul de săptămâna a fost marcat de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Statele Uniunii Europene au convenit că sistemul bancar din regiune are nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro, dar există încă divergenţe referitoare la soluţiile de consolidare a fondului de salvare financiară. Potrivit președintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, liderii europeni au convenit asupra unei strategii de protejare a zonei euro, detalii privind aceasta urmând a fi prezentate însă peste trei zile.

Și problema aderării României la spațiul Schengen a fost abordată cu această ocazie, consiliul hotărând ca aderarea să aibă loc în două etape, în martie 2012 cu eliminarea controalelor în aeroporturi şi porturi şi iulie 2012, cu eliminarea controalelor la frontierele terestre. Nicio ţară nu s-a opus acestui plan, nici Olanda şi nici Finlanda care au blocat în urmă cu nici două luni aderarea celor două ţări.

Săptămâna care tocmai a început va sta probabil sub semnul concluziilor reuniunii șefilor de stat din UE și din zona euro, care vor fi anunțate miercuri. Summitul este văzut drept un moment crucial în evoluția UE, considerându-se că de acesta depinde dacă uniunea și euro vor reuși să supraviețuiască sau se vor destrăma. Marea Britanie are în discuție deja organizarea unui referendum privind oportunitatea ieșirii statului din UE, opțiunea căpătând o susținere din ce în ce mai largă pe fondul crizei din zona euro și pe fondul discuțiilor tot mai frecvent legate de consolidarea instituțiilor europene în detrimentul celor naționale.

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 17 – 23 octombrie | Uciderea fostului dictator libian, Muammar Ghadafi, acordarea unei noi tranșe din împrumutul Greciei și summitul liderilor UE

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, situația economică a zonei euro a dominat din nou mass media și a afectat evoluția burselor. Pe de-o parte, Spania a fost din nou retrogradată, de această dată de agenția de rating Moody’s, pe fondul situației financiare a guvernelor locale. Pe de altă parte, Grecia a făcut pași suplimentari spre a convinge partenerii europeni și piețele că este determinată să remedieze situația economică în care se află, prin adoptarea unor noi măsuri de austeritate. Desigur, opinia publică a întâmpinat cu proteste propunerile, țara fiind blocată 48 de ore de greva generală. Totuși, troica europeană a hotărât acordarea următoarei tranșe de 8 miliarde de euro din pachetul de sprijin destinat Greciei, pentru moment țara evitând intrarea în incapacitate de plată.

Situația economică dificilă din zona euro a relansat discuția despre intensificarea procesului de integrare europeană pentru a asigura un mai bun control și o mai bună disciplină bugetară a statelor membre. Atât președintele BCE cât și cancelarul german Angela Merkel au adus în discuție nevoie de consolidare a sistemului instituțional al Uniunii Europene, modificarea tratatului de la Lisabona fiind abordată cu ocazia summitului liderilor UE de la finalul săptămânii.

Tot pe plan extern, săptămâna trecută a readus în prim plan lumea arabă. Pe de-o parte, fostul lider libian, Muammar Kadhafi, a fost ucis de forțele revoluționare, aceștia proclamând victoria asupra vechiului regim. Noii lideri au anunțat de îndată că noul regim va fi o republică islamistă, bazată le sharia, orice reglementare contrară legii islamice fiind nulă. Pe de altă parte, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, ministrul Apărării, Sultan ben Abdel Aziz, a decedat la o clinică din SUA. Decesul prințului în vârstă de 83 de ani a relansat cursa pentru putere din cadru familiei regale saudite, unul dintre principalii favoriți fiind ministerul de interne, prinţul Nayef, în vârstă de 78 de ani. Nu în ultimul rând, Tunisia a organizat alegeri pentru desemnarea unei Adunări Constituante care să elaboreze legea fundamentală a republicii. Partidul islamist Ennahda este favorit.

Tot săptămâna trecut, Bulgaria și Argentina au organizat alegeri prezidențiale. Republica sud americană nu a furnizat nicio surpriză, actualul președinte, Cristina Kirchner, câștigând alegerile din primul tur cu aproximativ 53,4% din voturi. Popularitatea lui Kirchner se datorează în mare parte politicii sale economice şi sociale. Creşterea economică a Argentinei a fost 8 la sută în medie de la preluarea puterii de către soţul şi predecesorul său Nestor Kirchner (2003-2007), care a murit în octombrie 2010, cu excepţia lui 2009 (0,9 la sută), marcat de criza internaţională.  Consumul este în plină dezvoltare şi rata şomajului abia depăşeşte 7 la sută.

Și alegerile din Bulgaria au dus la o reconfirmare a actualei puteri conservatoare, candidatul susținut de premierul Boiko Borisov, Rosen Plevenliev,  fiind primul clasat în scrutinul de ieri, fiind și favorit în cel de-al doilea tur de scrutin ce va acea loc la finalul lunii. Alegerile locale și prezidențiale din Bulgaria sunt considerate un test pentru partidul premierului Borisov care se pregătește pentru alegerile generale de peste doi ani

Pe plan intern, veștile economice au fost mai degrabă contradictorii. Pe de-o parte, BERD  a redus estimările privind creșterea economică a României din 2012, de la 3,8% la 1,1%, trendul fiind similar pentru întreaga regiune. În aceeași notă, institutul ZEW anunță că perspectivele economice ale României pentru următoarele șase luni s-au înrăutățit, trendul descendent fiind cel mai accentuat de la nivelul regiunii. Evoluțiile recente din zona euro l-au determinat pe premierul Emil Boc să aducă în discuție inclusiv scenariul revenirii recesiunii în 2012. „Se vorbeşte tot mai mult la nivelul Uniunii Europene de pericolul revenirii recesiunii în anul 2012. Eu spun că acest pericol nu este complet înlăturat şi că oricând este posibil” a declarat șeful guvernului,

Pe de altă parte, în săptămâna ce a trecut presa a abundat de anunțuri a unor investiții majore în România:  compania franceză Filasa va investi 780 de milioane de euro în energie eoliană în județul Suceava, s-au întețit speculațiile privind intenția grupului american Honeywell de a construi o nouă fabrică în România, lângă Ploiești și există semnale că mai multe companii chinezești și coreene vor să investească în domeniul agricol, energetic și IT.

To pe plan intern, problema corupției a fost readusă în discuție săptămâna trecută atât de mediul economic, președintele Consiliului investitorilor Străini, Steven van Groningen, afirmând că aceasta este o problemă majoră a României care descurajează investițiile, cât și de un blog asociat faimoasei publicații The Economist. Pe acest fundal, Agenția Națională de Integritate îl acuză pe directorul general adjunct al ANAF de spălare de bani, în timp ce Monica Macovei cere CSM verificarea judecătorilor care tergiversează dosarele de mare corupție.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută Banca Mondială a publicat raportul anual Doing Business care remarcă o reducere a competitivității economiei românești. Astfel, potrivit raportului, România a coborât şapte locuri în topul anual al Băncii Mondiale, până pe poziţia 72 din 183, în principal din cauza introducerii „cazierului fiscal” pentru sediul social al unei firme înainte de înregistrarea acesteia.

Finalul de săptămâna a fost marcat de reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Statele Uniunii Europene au convenit că sistemul bancar din regiune are nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro, dar există încă divergenţe referitoare la soluţiile de consolidare a fondului de salvare financiară. Potrivit președintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, liderii europeni au convenit asupra unei strategii de protejare a zonei euro, detalii privind aceasta urmând a fi prezentate însă peste trei zile.

Și problema aderării României la spațiul Schengen a fost abordată cu această ocazie, consiliul hotărând ca aderarea să aibă loc în două etape, în martie 2012 cu eliminarea controalelor în aeroporturi şi porturi şi iulie 2012, cu eliminarea controalelor la frontierele terestre. Nicio ţară nu s-a opus acestui plan, nici Olanda şi nici Finlanda care au blocat în urmă cu nici două luni aderarea celor două ţări.

Săptămâna care tocmai a început va sta probabil sub semnul concluziilor reuniunii șefilor de stat din UE și din zona euro, care vor fi anunțate miercuri. Summitul este văzut drept un moment crucial în evoluția UE, considerându-se că de acesta depinde dacă uniunea și euro vor reuși să supraviețuiască sau se vor destrăma. Marea Britanie are în discuție deja organizarea unui referendum privind oportunitatea ieșirii statului din UE, opțiunea căpătând o susținere din ce în ce mai largă pe fondul crizei din zona euro și pe fondul discuțiilor tot mai frecvent legate de consolidarea instituțiilor europene în detrimentul celor naționale.




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,