Evenimentele săptămânii 5-11 martie

Acordul Greciei cu creditorii privaţi, situaţia din Siria, discursul Preşedintelui în Parlamentul României şi posibila creştere a salariilor bugetarilor printre principalele subiecte ale săptămânii precedente

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
13-03-2012

Pe plan extern acordul Greciei cu creditorii privaţi şi situaţia tensionată din Siria au fost temele de interes ale săptămânii precedente.

Situaţia Greciei şi evoluţia crizei datoriilor suverane rămâne un subiect dezbătut săptămânal, după mai bine de 2 ani. După ce liderii europeni  – Eurogroup – au aprobat al doilea ajutor financiar pentru Grecia (în valoare de 130 mld. euro), Guvernul de la Atena a reuşit să cadă de accord cu creditorii privaţi privind restructurarea datoriei statului. Investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului elen în valoare de 172 miliarde euro, din totalul de 206 de miliarde euro, au acceptat preschimbarea datoriei, conform anunţului făcut de autorităţile de la Atena, care au precizat că preschimbarea va deveni obligatorie pentru toţi creditorii privaţi ce deţin titluri sub incidenţa legii din Grecia. Cumulat, valoarea obligaţiunilor elene care vor fi în mod sigur preschimbate se situează la 197 miliarde de euro. Suma de 197 de miliarde de euro reprezintă 95,7% din obligaţiunile de peste 200 de miliarde de euro deţinute de investitorii privaţi. Preschimbarea obligaţiunilor şi reducerea datoriilor către creditorii privaţi reprezintă o condiţie a statelor din zona euro şi a FMI în pachetul de ajutor financiar de 130 de miliarde de euro. Pierderile creditorilor privaţi se ridică la 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale urcă la 74%. Deşi acordul cu creditorii este unul voluntar, agenţiile de rating au reacţionat. Fitch a retrogradat temporar, vineri, ratingul Greciei de la nivelul “C” la default restricţionat, “RD”. Agenţia a precizat că după încheierea efectivă a schimbului de obligaţiuni va atribui un nou rating Greciei, la un nivelul inferior din categoria speculativă, în care sunt incluse ţările a căror viabilitate financiară este incertă. Ratingul “C”, care face parte din această categorie, corespunde unui default (incapacitate de plată) iminent sau inevitabil. Dacă e să privim declaraţiile unor lideri financiari importanţi am spune însă că vârful crizei a trecut. Christine Lagarde – directorul FMI , Timothy Geithner –secretarul trezoreriei SUA, şi Jose Manuel Barroso – preşedintele CE, au avut în această săptămână acelaşi mesaj – ce a fost mai greu a trecut. Lagarde s-a arătat optimistă, datorită înlăturări, cel puţin pentru moment, a probabilităţii unei crize majore în zona euro (prin acordul Greciei).  Geithner consideră de asemenea că situaţia zonei euro nu mai reprezintă un risc pentru economia mondială.  Aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume, oamenii pot fi mai încrezători în faptul că Europa nu va cauza daune considerabile economiei globale sau economiei noastre„, a declarat Geithner pentru postul public de televiziune PBS în timp ce Preşedintele CE a precizat că deşi  în prezent situaţia este mai bună ca în 2011, amânarea măsurilor de contracarare a crizei a fost o greşeală care a costat bani.

Continuarea violenţelor în Siria rămâne rămâne o problemă de rezolvat pe agenda organismelor internaţionale dar şi a liderilor marilor puteri. Fostul secretar al ONU Kofi Annan care a fost desemnat emisar special pentru Siria şi-a început misiunea sâmbătă (10 martie), având ca priorităţi „un acord imediat de încetare a focului”, „o soluţie politică globală” şi „un acces şi un ajutor umanitare”, conform declaraţiei lui Ban Ki-moon, secretarul general al ONU. Annan s-a întâlnit sâmbătă cu preşedintele Bashar al-Assad urmând să plece de la Damasc duminică seara, după întrevederi cu oficiali guvernamentali şi cu „societatea civilă”. El va merge apoi în alte ţări din regiune, pentru a se întâlni cu „lideri ai opoziţiei din afara Siriei”. Soluţiile întârzâie mai ales datorită poziţiilor diferite între principalii actori instituţionali. Liga Arabă solicită o intervenţie a unor forţe internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU, însă o astfel de măsură se loveşte de opoziţia Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitatea al ONU, care a blocat până în prezent două rezoluţii de condamnare a reprimării regimului Bashar al-Assad. Realegerea lui Vladimir Putin în funcţia supremă pare să reducă şi mai mult şansele unei schimbări. Acesta a subliniat miercuri că nu este cazul să fie aşteptate „vreun fel de schimbări” în poziţia Rusiei, după alegerea sa la Kremlin pentru un al treilea mandat. Trebuie menţionat că nici liderii europeni nu susţin o intervenţie militară în Siria. Orice discuţie privind o intervenţie militară ar fi “contra-productivă”, a declarat şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, în momentul sosirii la reuniunea informală a miniştrilor europeni de la Copenhaga. Luni se aşteaptă supunerea la vot a unei noi rezoluţii pentru oprirea violenţelor. Potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, aproximativ 8.500 de persoane au fost ucise în cursul violenţelor care afectează ţara.

Pe plan economic merită menţionat că Lehman Brothers a ieşit marţi din falimentul declarat pe 15 septembrie 2008, după 1.268 de zile, şi va începe să ramburseze datoriile către creditori pe 17 aprilie. În momentul producerii falimentului, cel mai mare din istoria SUA şi care a zguduit din temelii sistemul financiar mondial, Lehman Brothers avea active de 639 de miliarde de dolari. După 1.268 de zile, încheierea procedurii de faliment permite Lehman Brothers să distribuie circa 65 de miliarde de dolari creditorilor care au depus cereri pentru peste 300 de miliarde de dolari.

Pe plan intern, discursul preşedintelui Traian Băsescu în Parlament, posibila creştere a salariilor bugetarilor şi ştergerea datoriei CFR au fost principalele subiecte ale săptămânii.

Preşedintele Traian Băsescu s-a adresat miercuri camerelor reunite ale Parlamentului, temele abordate fiind legate de Constituţie, protestul opoziţiei, criza economică, Tratatul de guvernanţă, reorganizarea administrativă şi creşterea salariilor bugetarilor. Preşedintele a reiterat susţinerea tratatului european de guvernanţă fiscală şi a declarat că România „nu va face paşi înapoi chiar dacă în zona euro va fi recesiune în partea a doua a anului”. De asemenea, Traian Băsescu a readus în discuţie modificarea Constituţiei, reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral ca un semn de responsabilitate al clasei politice. Preşedintele consideră ca prioritare reforma sistemului de sănătate şi reorganizarea administrativă şi a îndemnat guvernul să deschidă dialogul cu opoziţia pe aceste teme. În final, Preşedintele a solicitat guvernului să găsească soluţii pentru a creşte salariile bugetarilor astfel încât reducerea cu 25% din anul 2010 să fie recuperată integral.

Subiectul creşterii veniturilor bugetarilor a fost dezbătut de premierul Mihai Răzvan Ungureanu împreună cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o întâlnire la Palatul Victoria. Premierul Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Isărescu spunându-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului, potrivit unor surse oficiale. Cu două zile înainte, premierul Ungureanu a declarat că Guvernul analizează o posibilă reducere a contribuţiilor de asigurări sociale într-o marjă cuprinsă între 3-5%, “sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori”, dacă situaţia economică internă şi externă va favoriza aplicarea unei astfel de măsuri. Măsura nu este văzută foarte bine de Deutsche Bank care a avertizat că majorarea salariilor din sectorul public fără creşterea veniturilor bugetare ar putea pune în pericol programul României cu UE şi FMI, o astfel de măsură fiind principalul risc la care este expusă economia României. Deutsche Bank notează însă că avansul economic peste aşteptări înregistrat anul trecut, al 11-lea din Europa, va permite ca revenirea PIB la nivelul anterior crizei să aibă loc mai devreme decât anticipa banca. Un alt impediment ar fi Legea responsabilităţii fiscale, care, conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, nu permite majorări de salarii în 2012, în contextul în care în acest an vor avea loc şi alegeri. „Legea are două prevederi importante. Prima se referă la faptul că nu se pot emite acte normative privind majorarea salariilor sau a pensiilor, cu şase luni înainte de alegeri, iar a doua prevede că, în timpul anului, în timpul execuţiei bugetare, nu poate fi depăşit plafonul cu cheltuieli de personal prevăzut în buget” a declarat Dumitru. Nici situaţia economică nu pare să fie de natură să permită majorări salariale. Analiştii economici şi brokerii spun că nu ar fi o surpriză ca economia să se contracte în primul trimestru, atât din cauza încetinirii economiei europene, cât şi a condiţiilor meteo nefavorabile de la începutul anului, dar văd o revenire a activităţii economice în trimestrul al doilea.  Opinia e susţinută şi de Ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi,  care a declarat că România ar putea intra tehnic în recesiune la finalul primuli semestru al anului 2012, dacă înregistrează o scădere a activităţii economice. Ministrul a subliniat însă că mizează pe o creştere de 1,5%-2% la finalul anului.

Rămânem în sfera economică şi amintim că Guvernul are în vedere anularea datoriilor CFR SA către bugetul consolidat şi fondul de risc, în valoare de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro) prin conversia în acţiuni, care vor fi preluate de MTI ca unic acţionar. Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. Având în vedere că CFR SA este singura companie din România care administrează infrastructura feroviară, Guvernul consideră că acordarea unui sprijin financiar nu reprezintă ajutor de stat. CFR SA se află pe lista companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internaţional, iar neadoptarea acestei măsuri în regim de urgenţă ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite în acordul cu instituţia financiară internaţională, se menţionează în proiect.

Nu în ultmimul rând menţionăm rezultatele unui studiu recent care arată că România pierde circa 18,6 miliarde de euro, adică15% din PIB-ul din 2010, din cauza condiţiilor precare de sănătate, iar dacă starea sănătăţii populaţiei ar ajunge la nivelul mediu din UE, România ar avea surplus economic de 6,7 miliarde de euro. Conform rezultatelor studiului, starea sănătăţii populaţiei din România ar putea atinge media UE dacă vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu cinci procente din PIB în următorii zece ani.

La capitolul cercetare menţionăm că cercetători britanici au ajuns la concluzia că oamenii ambiţioşi, aplecaţi spre carieră sau afaceri, câştigă mai mulţi bani, dar preţul plătit pentru această stare materială implică de multe ori înstrăinarea faţă de prieteni şi familie, probleme de sănătate şi chiar o moarte timpurie, susţine publicaţia britanică Daily Mail. Un nou studiu realizat pe un număr de 717 carierişti şi afacerişti ambiţioşi care au fost şcoliţi la celebrele universităţi Oxford, Harvard şi Yale, precum şi pe unele persoane care s-au îmbogăţit folosind cunoştinţele dobândite la „şcoala vieţii”, indică faptul că deşi au mulţi bani, aceştia nu prea au când şi cu cine să se bucure de ei. Cei 717 subiecţi ai studiului s-au născut în prima jumătate a secolului XX, iar destinul lor a fost urmărit de statisticieni până la sfârşitul vieţii. „Şi într-adevăr, oamenii mai ambiţioşi ajung să aibă cariere mai bune, venituri mai mari, ceea ce însă nu înseamnă că trăiesc mai fericiţi sau că sunt mai sănătoşi. Ei au un nivel mai scăzut de satisfacţie a vieţii şi chiar ajung să trăiască mai puţin decât ceilalţi oameni, mai puţin ambiţioşi dar care pun însă preţ pe prietenie, familie şi timp liber”, conform lui Timothy Judge, profesor la University of Notre Dame’s Mendoza College of Business.

 

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 5-11 martie|Acordul Greciei cu creditorii privaţi, situaţia din Siria, discursul Preşedintelui în Parlamentul României şi posibila creştere a salariilor bugetarilor printre principalele subiecte ale săptămânii precedente

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern acordul Greciei cu creditorii privaţi şi situaţia tensionată din Siria au fost temele de interes ale săptămânii precedente.

Situaţia Greciei şi evoluţia crizei datoriilor suverane rămâne un subiect dezbătut săptămânal, după mai bine de 2 ani. După ce liderii europeni  – Eurogroup – au aprobat al doilea ajutor financiar pentru Grecia (în valoare de 130 mld. euro), Guvernul de la Atena a reuşit să cadă de accord cu creditorii privaţi privind restructurarea datoriei statului. Investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului elen în valoare de 172 miliarde euro, din totalul de 206 de miliarde euro, au acceptat preschimbarea datoriei, conform anunţului făcut de autorităţile de la Atena, care au precizat că preschimbarea va deveni obligatorie pentru toţi creditorii privaţi ce deţin titluri sub incidenţa legii din Grecia. Cumulat, valoarea obligaţiunilor elene care vor fi în mod sigur preschimbate se situează la 197 miliarde de euro. Suma de 197 de miliarde de euro reprezintă 95,7% din obligaţiunile de peste 200 de miliarde de euro deţinute de investitorii privaţi. Preschimbarea obligaţiunilor şi reducerea datoriilor către creditorii privaţi reprezintă o condiţie a statelor din zona euro şi a FMI în pachetul de ajutor financiar de 130 de miliarde de euro. Pierderile creditorilor privaţi se ridică la 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale urcă la 74%. Deşi acordul cu creditorii este unul voluntar, agenţiile de rating au reacţionat. Fitch a retrogradat temporar, vineri, ratingul Greciei de la nivelul “C” la default restricţionat, “RD”. Agenţia a precizat că după încheierea efectivă a schimbului de obligaţiuni va atribui un nou rating Greciei, la un nivelul inferior din categoria speculativă, în care sunt incluse ţările a căror viabilitate financiară este incertă. Ratingul “C”, care face parte din această categorie, corespunde unui default (incapacitate de plată) iminent sau inevitabil. Dacă e să privim declaraţiile unor lideri financiari importanţi am spune însă că vârful crizei a trecut. Christine Lagarde – directorul FMI , Timothy Geithner –secretarul trezoreriei SUA, şi Jose Manuel Barroso – preşedintele CE, au avut în această săptămână acelaşi mesaj – ce a fost mai greu a trecut. Lagarde s-a arătat optimistă, datorită înlăturări, cel puţin pentru moment, a probabilităţii unei crize majore în zona euro (prin acordul Greciei).  Geithner consideră de asemenea că situaţia zonei euro nu mai reprezintă un risc pentru economia mondială.  Aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume, oamenii pot fi mai încrezători în faptul că Europa nu va cauza daune considerabile economiei globale sau economiei noastre„, a declarat Geithner pentru postul public de televiziune PBS în timp ce Preşedintele CE a precizat că deşi  în prezent situaţia este mai bună ca în 2011, amânarea măsurilor de contracarare a crizei a fost o greşeală care a costat bani.

Continuarea violenţelor în Siria rămâne rămâne o problemă de rezolvat pe agenda organismelor internaţionale dar şi a liderilor marilor puteri. Fostul secretar al ONU Kofi Annan care a fost desemnat emisar special pentru Siria şi-a început misiunea sâmbătă (10 martie), având ca priorităţi „un acord imediat de încetare a focului”, „o soluţie politică globală” şi „un acces şi un ajutor umanitare”, conform declaraţiei lui Ban Ki-moon, secretarul general al ONU. Annan s-a întâlnit sâmbătă cu preşedintele Bashar al-Assad urmând să plece de la Damasc duminică seara, după întrevederi cu oficiali guvernamentali şi cu „societatea civilă”. El va merge apoi în alte ţări din regiune, pentru a se întâlni cu „lideri ai opoziţiei din afara Siriei”. Soluţiile întârzâie mai ales datorită poziţiilor diferite între principalii actori instituţionali. Liga Arabă solicită o intervenţie a unor forţe internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU, însă o astfel de măsură se loveşte de opoziţia Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitatea al ONU, care a blocat până în prezent două rezoluţii de condamnare a reprimării regimului Bashar al-Assad. Realegerea lui Vladimir Putin în funcţia supremă pare să reducă şi mai mult şansele unei schimbări. Acesta a subliniat miercuri că nu este cazul să fie aşteptate „vreun fel de schimbări” în poziţia Rusiei, după alegerea sa la Kremlin pentru un al treilea mandat. Trebuie menţionat că nici liderii europeni nu susţin o intervenţie militară în Siria. Orice discuţie privind o intervenţie militară ar fi “contra-productivă”, a declarat şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, în momentul sosirii la reuniunea informală a miniştrilor europeni de la Copenhaga. Luni se aşteaptă supunerea la vot a unei noi rezoluţii pentru oprirea violenţelor. Potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, aproximativ 8.500 de persoane au fost ucise în cursul violenţelor care afectează ţara.

Pe plan economic merită menţionat că Lehman Brothers a ieşit marţi din falimentul declarat pe 15 septembrie 2008, după 1.268 de zile, şi va începe să ramburseze datoriile către creditori pe 17 aprilie. În momentul producerii falimentului, cel mai mare din istoria SUA şi care a zguduit din temelii sistemul financiar mondial, Lehman Brothers avea active de 639 de miliarde de dolari. După 1.268 de zile, încheierea procedurii de faliment permite Lehman Brothers să distribuie circa 65 de miliarde de dolari creditorilor care au depus cereri pentru peste 300 de miliarde de dolari.

Pe plan intern, discursul preşedintelui Traian Băsescu în Parlament, posibila creştere a salariilor bugetarilor şi ştergerea datoriei CFR au fost principalele subiecte ale săptămânii.

Preşedintele Traian Băsescu s-a adresat miercuri camerelor reunite ale Parlamentului, temele abordate fiind legate de Constituţie, protestul opoziţiei, criza economică, Tratatul de guvernanţă, reorganizarea administrativă şi creşterea salariilor bugetarilor. Preşedintele a reiterat susţinerea tratatului european de guvernanţă fiscală şi a declarat că România „nu va face paşi înapoi chiar dacă în zona euro va fi recesiune în partea a doua a anului”. De asemenea, Traian Băsescu a readus în discuţie modificarea Constituţiei, reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral ca un semn de responsabilitate al clasei politice. Preşedintele consideră ca prioritare reforma sistemului de sănătate şi reorganizarea administrativă şi a îndemnat guvernul să deschidă dialogul cu opoziţia pe aceste teme. În final, Preşedintele a solicitat guvernului să găsească soluţii pentru a creşte salariile bugetarilor astfel încât reducerea cu 25% din anul 2010 să fie recuperată integral.

Subiectul creşterii veniturilor bugetarilor a fost dezbătut de premierul Mihai Răzvan Ungureanu împreună cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o întâlnire la Palatul Victoria. Premierul Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Isărescu spunându-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului, potrivit unor surse oficiale. Cu două zile înainte, premierul Ungureanu a declarat că Guvernul analizează o posibilă reducere a contribuţiilor de asigurări sociale într-o marjă cuprinsă între 3-5%, “sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori”, dacă situaţia economică internă şi externă va favoriza aplicarea unei astfel de măsuri. Măsura nu este văzută foarte bine de Deutsche Bank care a avertizat că majorarea salariilor din sectorul public fără creşterea veniturilor bugetare ar putea pune în pericol programul României cu UE şi FMI, o astfel de măsură fiind principalul risc la care este expusă economia României. Deutsche Bank notează însă că avansul economic peste aşteptări înregistrat anul trecut, al 11-lea din Europa, va permite ca revenirea PIB la nivelul anterior crizei să aibă loc mai devreme decât anticipa banca. Un alt impediment ar fi Legea responsabilităţii fiscale, care, conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, nu permite majorări de salarii în 2012, în contextul în care în acest an vor avea loc şi alegeri. „Legea are două prevederi importante. Prima se referă la faptul că nu se pot emite acte normative privind majorarea salariilor sau a pensiilor, cu şase luni înainte de alegeri, iar a doua prevede că, în timpul anului, în timpul execuţiei bugetare, nu poate fi depăşit plafonul cu cheltuieli de personal prevăzut în buget” a declarat Dumitru. Nici situaţia economică nu pare să fie de natură să permită majorări salariale. Analiştii economici şi brokerii spun că nu ar fi o surpriză ca economia să se contracte în primul trimestru, atât din cauza încetinirii economiei europene, cât şi a condiţiilor meteo nefavorabile de la începutul anului, dar văd o revenire a activităţii economice în trimestrul al doilea.  Opinia e susţinută şi de Ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi,  care a declarat că România ar putea intra tehnic în recesiune la finalul primuli semestru al anului 2012, dacă înregistrează o scădere a activităţii economice. Ministrul a subliniat însă că mizează pe o creştere de 1,5%-2% la finalul anului.

Rămânem în sfera economică şi amintim că Guvernul are în vedere anularea datoriilor CFR SA către bugetul consolidat şi fondul de risc, în valoare de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro) prin conversia în acţiuni, care vor fi preluate de MTI ca unic acţionar. Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. Având în vedere că CFR SA este singura companie din România care administrează infrastructura feroviară, Guvernul consideră că acordarea unui sprijin financiar nu reprezintă ajutor de stat. CFR SA se află pe lista companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internaţional, iar neadoptarea acestei măsuri în regim de urgenţă ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite în acordul cu instituţia financiară internaţională, se menţionează în proiect.

Nu în ultmimul rând menţionăm rezultatele unui studiu recent care arată că România pierde circa 18,6 miliarde de euro, adică15% din PIB-ul din 2010, din cauza condiţiilor precare de sănătate, iar dacă starea sănătăţii populaţiei ar ajunge la nivelul mediu din UE, România ar avea surplus economic de 6,7 miliarde de euro. Conform rezultatelor studiului, starea sănătăţii populaţiei din România ar putea atinge media UE dacă vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu cinci procente din PIB în următorii zece ani.

La capitolul cercetare menţionăm că cercetători britanici au ajuns la concluzia că oamenii ambiţioşi, aplecaţi spre carieră sau afaceri, câştigă mai mulţi bani, dar preţul plătit pentru această stare materială implică de multe ori înstrăinarea faţă de prieteni şi familie, probleme de sănătate şi chiar o moarte timpurie, susţine publicaţia britanică Daily Mail. Un nou studiu realizat pe un număr de 717 carierişti şi afacerişti ambiţioşi care au fost şcoliţi la celebrele universităţi Oxford, Harvard şi Yale, precum şi pe unele persoane care s-au îmbogăţit folosind cunoştinţele dobândite la „şcoala vieţii”, indică faptul că deşi au mulţi bani, aceştia nu prea au când şi cu cine să se bucure de ei. Cei 717 subiecţi ai studiului s-au născut în prima jumătate a secolului XX, iar destinul lor a fost urmărit de statisticieni până la sfârşitul vieţii. „Şi într-adevăr, oamenii mai ambiţioşi ajung să aibă cariere mai bune, venituri mai mari, ceea ce însă nu înseamnă că trăiesc mai fericiţi sau că sunt mai sănătoşi. Ei au un nivel mai scăzut de satisfacţie a vieţii şi chiar ajung să trăiască mai puţin decât ceilalţi oameni, mai puţin ambiţioşi dar care pun însă preţ pe prietenie, familie şi timp liber”, conform lui Timothy Judge, profesor la University of Notre Dame’s Mendoza College of Business.

 




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , ,