Evenimentele săptămânii 30 ian. – 5 feb.

Situaţia din Iran, adoptarea tratatului fiscal UE şi sentinţa în cazul Năstase, principalele subiecte ale săptămânii

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
09-02-2012

Săptămâna trecută a fost una mai aglomerată decât de obicei atât pe plan extern, cât și pe plan intern. Iminența unui atac israelian asupra Iranului, depunerea documentelor pentru listarea Facebook și adoptarea unui nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare la nivelul UE au fost principalele subiecte care au atras atenția mass mediei internaționale, în timp ce presa locală a fost preocupată în mod special de condamnarea fostului premier Adrian Năstase la închisoare cu executare, tensiunile din PDL și de primele date privind evoluția populației conform recensământului din 2011.

Astfel, pe plan extern, summit-ul liderilor UE  s-a lansat în forță săptămâna trecută, pe agenda acestuia aflându-se subiecte sensibile precum introducerea regulii bugetului echilibrat în legislaţiile naţionale sau înființarea fondului permanent de criză al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate. Summit-ul s-a încheiat cu adoptarea de către statele UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, a unui nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare care prevede introducerea planificată a unor „reguli de aur” privind echilibrul bugetar. Acordul de principiu din cadrul summit-ului liderilor europeni la Bruxelles a fost posibil datorită unui compromis la care au ajuns Polonia şi Franţa cu privire la subiectul formatului summit-urilor zonei euro. Varşovia, susţinută de câteva ţări din Europa de Est, insista ca statele care nu utilizează încă moneda comună să poată participa în continuare la summit-urile zonei euro. Parisul refuza ca această prezenţă să devină sistematică. A fost găsită o formulă de compromis între cele două variante.

Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată ce 12 state l-au ratificat. După Marea Britanie, Cehia a devenit luni seară al doilea stat UE care refuză să adere. Statul a invocat „motive constituţionale” şi dificultăţi de a-l ratifica, conform preşedintelui francez Nicolas Sarkozy care s-a arătat surprins de această schimbare de atitudine a Cehiei care în decembrie a susţinut proiectul.

Totuși, summit-ul nu a distras atenția presei și investitorilor de la „chestiunea greacă”, statul elen fiind încurajat de FMI să încetinească ritmul de reducere a deficitului bugetar şi să accelereze implementarea reformelor structurale, printre care s-ar putea număra scăderea salariului minim şi tăierea bonusurilor de sărbători în sectorul privat. Recomandarea vine în contextul unor negocieri extrem de tensionate dintre Atena și creditorii privați privind reducerea datoriei statului, dar și pe fondul unei nemulțumiri generalizate a liderilor UE față de reformele adoptate de autoritățile elene, președintele Eurogroup (grupul miniștrilor de finanțe din statele euro), Jean-Claude Juncker, declarând că nu este exclusă varianta falimentului Greciei, atâta timp cât Atena nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate față de partenerii externi.

Tot pe plan extern, un alt eveniment intens discutat săptămâna trecută a fost zvonul privind iminența unui atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene. Informația a fost alimentată de declarația secretarului american ala apărării, Leon Panetta, potrivit căruia există o „probabilitate mare” ca Israelul să recurgă la o intervenţie militară în primăvară împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. În plus, directorul Mossad, Tamir Pardo, a realizat recent o vizită secretă în SUA, printre subiectele abordate fiind și posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

Și Siria a fost în atenție săptămâna trecută, când Consiliul de Securitate al ONU a dezbătut o propunere de rezoluție prin care să sprijine planul Ligii Arabe de realizare a unei tranziţii democratice în Siria şi să denunţe încălcările drepturilor omului comise de regimul sirian. Proiectul a fost susținut de 13 state din Consiliul de Securitate, dar a fost blocat de veto-ul comun al Moscovei și Beijingului. Ministrul rus de externe a declarat anterior că proiectul de rezoluţie pe tema Siriei susţinut de occidentali nu este deloc pe placul Rusiei, avertizând că dezbaterea textului în Consiliul de Securitate ONU sâmbătă ar provoca un scandal.

Rămânând în zona Rusiei, finalul săptămânii trecute a reaprins manifestările pro și anti Putin, potrivit poliției, aproximativ 90.000 de simpatizanţi ai premierului rus Vladimir Putin şi 23.000 de susţinători ai opoziţiei adunându-se, sâmbătă, la Moscova. Rusia se confruntă cu un val de proteste fără precedent, pe fondul acuzaţiilor de fraude în legătură cu rezultatele alegerilor legislative desfăşurate în decembrie.

Trecând pe plan intern, după cum am precizat, condamnarea fostului premier Adrian Năstase la închisoare cu executare, tensiunile din PDL și datele preliminare publicate de Institutul Național de Statistică privind evoluția populației au ținut prima pagină a ziarelor săptămâna trecută.

Astfel, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în procesul “Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Fostul premier a făcut recurs la instanța supremă. Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Tot săptămâna trecută, Judecătoria sectorului I din București a hotărât  condamnarea la şase luni de închisoare cu executare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Capitalei. Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

Pe plan politic, tensiunile din rândul coaliției de guvernământ s-au intensificat săptămâna trecută, unii membrii UDMR solicitând organizarea de alegeri anticipate. Potrivit unor surse citate de Mediafax, inclusiv mai mulți lideri PDL au cerut premierului Emil Boc să-și dea demisa, considerând că partidul trebuie condus după principii și norme transparente. Întrebat dacă va demisiona, premierul Emil Boc a anunțat că „știe ce are de făcut”.

Pe plan economic, două evenimente majore au marcat săptămâna trecută: ieșirea României pe piața financiară din SUA și revizuirea estimărilor de creștere economică de către FMI.

Astfel, România a atras marți 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75%, iar cu discountul acordat randamentul total ajunge la 6,875%. Cererea pentru obligaţiuni a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrala şi de Est. După o absenţă de 16 ani de pe piaţa americană, România a avut nevoie de două road-show-uri pentru a convinge investitorii în dolari că a adoptat măsurile de ajustare pe care restul ţărilor abia acum le discută, ceea ce s-a tradus într-un interes foarte mare pentru titlurile româneşti. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi a declarat, la mijlocul lunii ianuarie, că România se va finanţa la extern de pe piaţa americană, întrucât băncile europene, principalii cumpărători de obligaţiuni în euro, se confruntă cu presiuni legate de noile cerinţe de capital. Succesul ieșirii din SUA a dus la reducerea randamentului obligațiunilor în euro și a CDS-ului. Costul asigurării datoriei pe cinci ani împotriva riscului de neplată prin contracte CDS (credit default swap) a coborât cu 0,07 puncte procentuale, la 3,92 puncte, şi se află sub cel al Sloveniei, de 3,98 puncte, potrivit datelor CMA. Slovenia, membră a zonei euro, este evaluată cu ratinguri mai ridicate de agenţiile de evaluare financiară.

Al doilea eveniment major a fost anunțul FMI de reducere a estimărilor de creștere economică pentru România în anul 2012, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, fără a exclude în continuare posibilitatea ca PIB să urce cu mai mult de 2%. Deşi FMI a redus estimarea de creştere economică pentru principalii parteneri comerciali ai României, indicând recesiune pentru zona euro, autorităţile au insistat că prognoza pentru acest an s-a bazat în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor.

Tot pe plan economic, dar de această dată la nivel local, Clujul pare a atrage din ce în ce mai mult atenția investitorilor. După producătorul italian De Longhi și Bosch a anunțat că va face o investiție în parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu, compania germană urmând să primească sprijin din partea statului. Investiția se va ridica la 77 mil. de euro și va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă. De asemenea, potrivit președintelui CJ Alin Tișe, autoritățile negociază și cu producătorul auto indian Tata Motors o investiție în parcul industrial de la Jucu. „CJ Cluj este în discuţii şi negocieri cu reprezentanţii Tata Motors pentru deschiderea unei investiţii. Aceste discuţii vor continua în perioada următoare. Reprezentanţii companiei au vizitat deja amplasamentul Parcului Industrial Tetarom 3. Nu pot oferi informaţii privind valoarea investiţiei sau numărul locurilor de muncă preconizate”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Revenind la nivel național, săptămâna trecută Institutul Național de Statistică a dat publicității primele date privind evoluția demografică din România față de 2002, când a avut loc ultimul recensământ. Potrivit acestora, populaţia României a scăzut cu peste 2,3 milioane, de la 21.354.396 la 19.042.936 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). Evoluția ar putea afecta influența României la nivel european, în condițiile în care atât numărul de europarlamentari, cât și numărul de voturi alocate în Consiliul UE sunt determinate de ponderea populației.

Nu în ultimu rând, vremea capricioasă a ridicat probleme autoritățile locale, zeci de drumuri naționale fiind închise și mai multe localități izolate. În condițiile în care prognoza meteo nu pare a se îmbunătăți zilele următoare, ministerul economiei a dat asigurări că România nu are probleme cu importul de gaze. Precizarea vine pe fondul unor declarații ale purtătorului de cuvânt al CE, potrivit căruia Rusia a redus exportul de gaze către Europa.

Revenind pe plan extern, săptămâna trecută operatorul aerian deținut de statul ungar, Malev, intrat în faliment, și-a încetat zborurile, după 66 de ani de activitate, după ce aeronavele operatorului de transport aerian au fost reţinute la sol pentru neplata datoriilor, care totalizează 60 miliarde forinţi (270 milioane dolari).

Peste ocean, Facebook, cea mai mare rețea de socializare online, a depus săptămâna trecută documentele pentru listarea la bursa din New-York. Valoarea companiei este estimată undeva între 75 și 100 de mld. de dolari. Totuși, potrivit revistei Forbes, Facebook nu poate valora 75 de miliarde de dolari, cu atât mai puţin 100 de miliarde de dolari, întrucât diferenţa dintre capitalizare şi veniturile anuale ar fi puternic disproporţionată faţă de alte mari companii din IT, precum Google sau Apple. Revista estimează că valoarea reală a companiei este de circa 34,5 miliarde de dolari. La o evaluare de 75-100 de miliarde de dolari, acţiunile Facebook ar putea fi cele mai bune candidate din acest an pentru speculaţii financiare prin vânzare în lipsă, scrie revista americană.

Noua săptămâna continuă, aparent, tradiția celei precedente, premierul Emil Boc anunțându-și luni demisia din fruntea guvernului de la București, pe fondul nemulțumirilor tot mai ridicate din partid și a protestelor de stradă. Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, va asigura interimatul funcției de premier până la obţinerea unui vot de încredere de către noul Guvern în faţa Parlamentului.

 

 

 

 

 

 

 

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 30 ian. – 5 feb.| Situaţia din Iran, adoptarea tratatului fiscal UE şi sentinţa în cazul Năstase, principalele subiecte ale săptămânii

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Săptămâna trecută a fost una mai aglomerată decât de obicei atât pe plan extern, cât și pe plan intern. Iminența unui atac israelian asupra Iranului, depunerea documentelor pentru listarea Facebook și adoptarea unui nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare la nivelul UE au fost principalele subiecte care au atras atenția mass mediei internaționale, în timp ce presa locală a fost preocupată în mod special de condamnarea fostului premier Adrian Năstase la închisoare cu executare, tensiunile din PDL și de primele date privind evoluția populației conform recensământului din 2011.

Astfel, pe plan extern, summit-ul liderilor UE  s-a lansat în forță săptămâna trecută, pe agenda acestuia aflându-se subiecte sensibile precum introducerea regulii bugetului echilibrat în legislaţiile naţionale sau înființarea fondului permanent de criză al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate. Summit-ul s-a încheiat cu adoptarea de către statele UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, a unui nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare care prevede introducerea planificată a unor „reguli de aur” privind echilibrul bugetar. Acordul de principiu din cadrul summit-ului liderilor europeni la Bruxelles a fost posibil datorită unui compromis la care au ajuns Polonia şi Franţa cu privire la subiectul formatului summit-urilor zonei euro. Varşovia, susţinută de câteva ţări din Europa de Est, insista ca statele care nu utilizează încă moneda comună să poată participa în continuare la summit-urile zonei euro. Parisul refuza ca această prezenţă să devină sistematică. A fost găsită o formulă de compromis între cele două variante.

Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată ce 12 state l-au ratificat. După Marea Britanie, Cehia a devenit luni seară al doilea stat UE care refuză să adere. Statul a invocat „motive constituţionale” şi dificultăţi de a-l ratifica, conform preşedintelui francez Nicolas Sarkozy care s-a arătat surprins de această schimbare de atitudine a Cehiei care în decembrie a susţinut proiectul.

Totuși, summit-ul nu a distras atenția presei și investitorilor de la „chestiunea greacă”, statul elen fiind încurajat de FMI să încetinească ritmul de reducere a deficitului bugetar şi să accelereze implementarea reformelor structurale, printre care s-ar putea număra scăderea salariului minim şi tăierea bonusurilor de sărbători în sectorul privat. Recomandarea vine în contextul unor negocieri extrem de tensionate dintre Atena și creditorii privați privind reducerea datoriei statului, dar și pe fondul unei nemulțumiri generalizate a liderilor UE față de reformele adoptate de autoritățile elene, președintele Eurogroup (grupul miniștrilor de finanțe din statele euro), Jean-Claude Juncker, declarând că nu este exclusă varianta falimentului Greciei, atâta timp cât Atena nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate față de partenerii externi.

Tot pe plan extern, un alt eveniment intens discutat săptămâna trecută a fost zvonul privind iminența unui atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene. Informația a fost alimentată de declarația secretarului american ala apărării, Leon Panetta, potrivit căruia există o „probabilitate mare” ca Israelul să recurgă la o intervenţie militară în primăvară împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. În plus, directorul Mossad, Tamir Pardo, a realizat recent o vizită secretă în SUA, printre subiectele abordate fiind și posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul.

Și Siria a fost în atenție săptămâna trecută, când Consiliul de Securitate al ONU a dezbătut o propunere de rezoluție prin care să sprijine planul Ligii Arabe de realizare a unei tranziţii democratice în Siria şi să denunţe încălcările drepturilor omului comise de regimul sirian. Proiectul a fost susținut de 13 state din Consiliul de Securitate, dar a fost blocat de veto-ul comun al Moscovei și Beijingului. Ministrul rus de externe a declarat anterior că proiectul de rezoluţie pe tema Siriei susţinut de occidentali nu este deloc pe placul Rusiei, avertizând că dezbaterea textului în Consiliul de Securitate ONU sâmbătă ar provoca un scandal.

Rămânând în zona Rusiei, finalul săptămânii trecute a reaprins manifestările pro și anti Putin, potrivit poliției, aproximativ 90.000 de simpatizanţi ai premierului rus Vladimir Putin şi 23.000 de susţinători ai opoziţiei adunându-se, sâmbătă, la Moscova. Rusia se confruntă cu un val de proteste fără precedent, pe fondul acuzaţiilor de fraude în legătură cu rezultatele alegerilor legislative desfăşurate în decembrie.

Trecând pe plan intern, după cum am precizat, condamnarea fostului premier Adrian Năstase la închisoare cu executare, tensiunile din PDL și datele preliminare publicate de Institutul Național de Statistică privind evoluția populației au ținut prima pagină a ziarelor săptămâna trecută.

Astfel, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în procesul “Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Fostul premier a făcut recurs la instanța supremă. Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Tot săptămâna trecută, Judecătoria sectorului I din București a hotărât  condamnarea la şase luni de închisoare cu executare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Capitalei. Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

Pe plan politic, tensiunile din rândul coaliției de guvernământ s-au intensificat săptămâna trecută, unii membrii UDMR solicitând organizarea de alegeri anticipate. Potrivit unor surse citate de Mediafax, inclusiv mai mulți lideri PDL au cerut premierului Emil Boc să-și dea demisa, considerând că partidul trebuie condus după principii și norme transparente. Întrebat dacă va demisiona, premierul Emil Boc a anunțat că „știe ce are de făcut”.

Pe plan economic, două evenimente majore au marcat săptămâna trecută: ieșirea României pe piața financiară din SUA și revizuirea estimărilor de creștere economică de către FMI.

Astfel, România a atras marți 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75%, iar cu discountul acordat randamentul total ajunge la 6,875%. Cererea pentru obligaţiuni a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrala şi de Est. După o absenţă de 16 ani de pe piaţa americană, România a avut nevoie de două road-show-uri pentru a convinge investitorii în dolari că a adoptat măsurile de ajustare pe care restul ţărilor abia acum le discută, ceea ce s-a tradus într-un interes foarte mare pentru titlurile româneşti. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi a declarat, la mijlocul lunii ianuarie, că România se va finanţa la extern de pe piaţa americană, întrucât băncile europene, principalii cumpărători de obligaţiuni în euro, se confruntă cu presiuni legate de noile cerinţe de capital. Succesul ieșirii din SUA a dus la reducerea randamentului obligațiunilor în euro și a CDS-ului. Costul asigurării datoriei pe cinci ani împotriva riscului de neplată prin contracte CDS (credit default swap) a coborât cu 0,07 puncte procentuale, la 3,92 puncte, şi se află sub cel al Sloveniei, de 3,98 puncte, potrivit datelor CMA. Slovenia, membră a zonei euro, este evaluată cu ratinguri mai ridicate de agenţiile de evaluare financiară.

Al doilea eveniment major a fost anunțul FMI de reducere a estimărilor de creștere economică pentru România în anul 2012, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, fără a exclude în continuare posibilitatea ca PIB să urce cu mai mult de 2%. Deşi FMI a redus estimarea de creştere economică pentru principalii parteneri comerciali ai României, indicând recesiune pentru zona euro, autorităţile au insistat că prognoza pentru acest an s-a bazat în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor.

Tot pe plan economic, dar de această dată la nivel local, Clujul pare a atrage din ce în ce mai mult atenția investitorilor. După producătorul italian De Longhi și Bosch a anunțat că va face o investiție în parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu, compania germană urmând să primească sprijin din partea statului. Investiția se va ridica la 77 mil. de euro și va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă. De asemenea, potrivit președintelui CJ Alin Tișe, autoritățile negociază și cu producătorul auto indian Tata Motors o investiție în parcul industrial de la Jucu. „CJ Cluj este în discuţii şi negocieri cu reprezentanţii Tata Motors pentru deschiderea unei investiţii. Aceste discuţii vor continua în perioada următoare. Reprezentanţii companiei au vizitat deja amplasamentul Parcului Industrial Tetarom 3. Nu pot oferi informaţii privind valoarea investiţiei sau numărul locurilor de muncă preconizate”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Revenind la nivel național, săptămâna trecută Institutul Național de Statistică a dat publicității primele date privind evoluția demografică din România față de 2002, când a avut loc ultimul recensământ. Potrivit acestora, populaţia României a scăzut cu peste 2,3 milioane, de la 21.354.396 la 19.042.936 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). Evoluția ar putea afecta influența României la nivel european, în condițiile în care atât numărul de europarlamentari, cât și numărul de voturi alocate în Consiliul UE sunt determinate de ponderea populației.

Nu în ultimu rând, vremea capricioasă a ridicat probleme autoritățile locale, zeci de drumuri naționale fiind închise și mai multe localități izolate. În condițiile în care prognoza meteo nu pare a se îmbunătăți zilele următoare, ministerul economiei a dat asigurări că România nu are probleme cu importul de gaze. Precizarea vine pe fondul unor declarații ale purtătorului de cuvânt al CE, potrivit căruia Rusia a redus exportul de gaze către Europa.

Revenind pe plan extern, săptămâna trecută operatorul aerian deținut de statul ungar, Malev, intrat în faliment, și-a încetat zborurile, după 66 de ani de activitate, după ce aeronavele operatorului de transport aerian au fost reţinute la sol pentru neplata datoriilor, care totalizează 60 miliarde forinţi (270 milioane dolari).

Peste ocean, Facebook, cea mai mare rețea de socializare online, a depus săptămâna trecută documentele pentru listarea la bursa din New-York. Valoarea companiei este estimată undeva între 75 și 100 de mld. de dolari. Totuși, potrivit revistei Forbes, Facebook nu poate valora 75 de miliarde de dolari, cu atât mai puţin 100 de miliarde de dolari, întrucât diferenţa dintre capitalizare şi veniturile anuale ar fi puternic disproporţionată faţă de alte mari companii din IT, precum Google sau Apple. Revista estimează că valoarea reală a companiei este de circa 34,5 miliarde de dolari. La o evaluare de 75-100 de miliarde de dolari, acţiunile Facebook ar putea fi cele mai bune candidate din acest an pentru speculaţii financiare prin vânzare în lipsă, scrie revista americană.

Noua săptămâna continuă, aparent, tradiția celei precedente, premierul Emil Boc anunțându-și luni demisia din fruntea guvernului de la București, pe fondul nemulțumirilor tot mai ridicate din partid și a protestelor de stradă. Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, va asigura interimatul funcției de premier până la obţinerea unui vot de încredere de către noul Guvern în faţa Parlamentului.

 

 

 

 

 

 

 




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,