Evenimentele săptămânii 9-15 aprilie

Eșecul lansării unei rachete nord-coreene, acordul de încetare a focului în Siria și limitarea despăgubirilor pentru proprietățile confiscate de comuniști

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
17-04-2012

Asia a fost fără îndoială în centrul atenției săptămâna trecută, odată cu lansarea unei rachete de către Coreea de Nord, reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și acordul de încetarea  focului din Siria. Pe plan intern, mai multe propuneri legislative, vizând avortul, despăgubirea foștilor proprietari deposedați abuziv de regimul comunist sau conduita cadrelor didactice au captat atenția mass-media.

Pe plan extern, săptămâna începe cu lansarea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța, unde principalii candidați sunt Nicolas Sarcozy, „președintele hiperactiv”, din partea conservatorilor, și François Hollande, din partea socialiștilor. Potrivit sondajelor, Hollande este creditat drept favorit, urmând a câștiga alegerile în turul doi cu 53-56% din voturi.

Rămânând în zona politică, săptămâna trecută, unul dintre pricipalii candidați republicani la alegerile interne pentru desemnarea contracandidatului lui Obama la alegerile prezidențiale din toamnă, ultraconservatorul Rick Snatorum, și-a anunțat retragerea din competiție. Santorum ar fi trebuit să reia campania electorală marţi, după ce fusese oprită temporar cu ocazia sărbătorilor pascale. În această perioadă, fiica sa Bella a fost spitalizată din cauza unei anomalii cromozomice rare. Santorum se afla marţi pe locul doi, cu mult în urma favoritului Mitt Romney, în lupta pentru învestitura republicană, care va desemna un adversar pentru preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama la alegerile din 6 noiembrie. Fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor Newt Gingrich se afla pe locul trei în faţa lui Ron Paul. Newt Gingrich a declarat că îşi va menţine candidatura şi a făcut apel la susţinătorii lui Santorum să i se alăture, într-un comunicat difuzat după anunţul lui Rick Santorum.

Și pentru Coreea de Sud săptămâna trecută a fost una electorală, miercuri fiind dat startul alegerilor pentru desemnarea celor 300 de membri ai Parlamentului de la Seul. Scrutinul a fost văzut de analiști ca un referendum pentru președintele în exercițiu, Myung-bak, şi o indicaţie privind capacitatea partidului său de a reţine preşedinţia şi la alegerile din decembrie. Totuși, deși opoziția era creditată drept favorită, partidul de guvernământ a câştigat alegerile legislative, obţinând 152 de mandate din totalul de 300, pierzând însă 13 mandate față de legislativul anterior. Pe locul doi, cu 25 de mandate mai puţin, s-a poziționat Partidul Unit Democratic (DUP).  Rata de participare la scrutin a fost de 54,3%, faţă de 46,1% în urmă cu patru ani, potrivit autorităţile electorale.

Trecând în zona economică, G20 a hotărât săptămâna trecută să suplimenteze resursele FMI cu aproximativ 500 mld. dolari, sub nivelul de 600 de mld. solicitat anterior de directorul fondului, Christine Lagarde. FMI va obţine astfel mai multă forţă financiară pentru a contribui la soluţionarea crizei datoriilor de stat din zona euro, care a împins deja Grecia, Portugalia şi Irlanda în acorduri cu instituţia. Miniştrii Finanţelor din cele mai mari 20 de economii ale lumii se vor întâlni săptămâna aceasta la Washington pentru a discuta solicitarea FMI de majorare a resurselor financiare, după ce zona euro a consolidat propriile mecanisme de siguranţă. FMI are în prezent la dispoziţie aproximativ 380 miliarde de dolari.

Săptămâna trecută a adus vești nu tocmai bune pentru sectorul bancar european (sau cel puțin pentru managerii acestuia). Astfel, Parlamentul European (PE) ar putea lua în discuţie limitarea bonusurilor în sectorul bancar la cel mult valoarea salariului de bază, parte a unui proiect legislativ care vizează reglementările Basel în privinţa capitalului. Odată convenită în Parlament, limitarea bonusurilor trebuie să fie acceptată şi de guvernele naţionale. “Avem în vedere o limită a bonusului în funcţie de salariul fix. Limita ar trebui stabilită la 100%”, a spus Othmar Karas, parlamentarul care conduce lucrările la aceste propuneri, în timpul unei şedinţe a comisiei pentru economie şi afaceri monetare, transmite Bloomberg. Karas a afirmat că încearcă să obţină un acord între diferitele grupuri politice în cadrul unui compromis privind proiectul legislativ. Liderii sindicali şi politicienii au criticat în repetate rânduri pe tema bonusurilor bancherilor, arătând că acestea sunt rupte de realitatea economică.

Trecând în zona militară, începând de joi a intrat în vigoare acordul de încetare a focului din Siria, propus de fostul secretare general al ONU, Kofi Annan, mandatat de Liga Arabă să negocieze cu autoritățile de la Damasc. Acordul a fost oficializat sâmbătă printr-o rezoluție a Consiliului de securitate al ONU care prevede, printre altele, trimiterea unor observatori internaționali în Siria pentru a se asigura de respectarea de către autoritățile de la Damasc a angajamentelor internaționale. Totuși, aparent regimul Asaad a reluat duminică bombardamentele asupra rebelilor, în pofida acordului de încetare a focului.

În weekend au fost reluate și negocierile găzduite de Turcia pe tema dosarului nuclear iranian, după o întrerupere de 15 luni. Potrivit Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, discuțiile de sâmbătă au debutat într-o atmosferă pozitivă. Grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, Germania) şi Iranul participaseră la o reuniune similară în ianuarie 2011, tot la Istanbul, fără însă a ajunge la niciun acord. Presiunile asupra Iranului privind programul său nuclear s-au intensificat în ultimele luni, Israelul amenințând cu un atac preventiv unilateral asupra instalațiilor nucleare iraniene, în timp ce secretarul de stat american Hillary Clinton a decalat că negocierile din aprilie sunt ultima șansă a republicii islamice de a evita un război.

Rămânând în același spectru, lansarea de vineri a rachetei Nord coreene, anunțată în urmă cu câteva săptămâni, a eșuat, dispozitivul dezintegrându-se la câteva minute după lansare. Și mai interesant este că, în premieră, regimul comunist de la Phenian a recunoscut eșecul prin intermediul agenției oficiale de presă. Racheta Unha-3, lansată de Phenian pentru a marca centenarul naşterii fondatorului Republicii populare democrate Coreea (RPDC), Kim Il-Sung, născut la 15 aprilie 1912 şi decedat în 1994, trebuia să plaseze pe orbită un satelit de observare terestră, conform Coreei de Nord. Phenian-ul a pregătit această lansare la centrul său spaţial de la Tongchang-ri, în nord-vestul ţării. Prima parte a rachetei trebuia să cadă în Marea Galbenă, în vestul peninsulei coreene, iar cea de-a doua în estul Filipinelor, survolând o parte a insulelor Okinawa (sudul Japoniei). Phenian-ul a prezentat lansarea prevăzută ca pe un demers civil ce viza amplasarea unui satelit de observație pe orbită. Statele Unite şi aliaţii lor japonezi şi sud-coreeni au denunţat această tentativă ca fiind un test cu rachetă balistică. Japonia s-a declarat pregătită să distrugă racheta nord-coreeană dacă aceasta ar fi ameninţat teritoriul său însă nimic nu pare să indice că Tokyo ar fi utilizat sistemul său antirachetă.

Trecând pe plan intern, câteva anunțuri ale executivului, printre care decizia de a plafona valoarea despăgubirilor acordate pentru proprietățile naționalizate de regimul comunist la 15% din valoare, codul etic al cadrelor didactice, dar și propunerea unor parlamentari de modificare a legii avortului, au fost intens comentate de presa națională.

Astfel, potrivit unui proiect de lege al Guvernului, care urmează a fi lansat în dezbatere publică, executivul va limita la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi elimină posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin compensarea cu alte bunuri ori servicii sau restituirea pe alt amplasament, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege. Măsura vine în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, Bogdan Drăgoi, plata integrală a despăgubirile s-ar ridica la 16 mld de euro, sumă imposibil de suportat de bugetul de stat. În toamna anului 2010, CEDO a decis să suspende toate cauzele care vizau nerespectarea dreptului de proprietate din România, solicitând autorităților de la București să clarifice problema din punct de vedere legislativ în termen e 18 luni, termen care expiră la data de 12 iulie. După acest moment, România riscă sancțiuni din partea instituțiilor europene.

O altă propunere intens discutată săptămâna trecută a fost cea privind modificarea legii avortului. Astfel, dacă până în prezent avortul voluntar era un act consimţit între pacientă şi medicul ginecolog, deputaţii PDL Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, iniţiatorii proiectului, doresc ca în viitor femeile să apeleze şi la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Acesta ar trebui să le consilieze în privinţa riscurilor medicale şi psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort, mai arată propunerea de act normativ, susţinută de 51 de deputaţi şi senatori. Parlamentarii au motivat propunerea unei astfel de legi din cauza numărului mare de avorturi înregistrate la noi în ţară, în special în rândul femeilor tinere şi care se află la prima sarcină.  Reacțiile la propunerea parlamentarilor democrat-liberali nu au întârziat să apară, peste 20 de organizaţii neguvernamentale solicitând Executivului să respingă propunerea legislativă privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care, în opinia reprezentanţilor societăţii civile, îşi propune „manipularea deciziilor personale ale pacientelor”.

Nu în ultimul rând, finalul de săptămână a adus cu sine o propunere vizând, de această dată, învățământul. Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un Cod Etic al cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Documentul prevede, printre altele, interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale, interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale, dar şi responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de documentele şcolare. Proiectul Codului de Etică a fost lansat în dezbatere publică vineri, urmând ca observaţiile să fie primite până în 12 mai, potrivit www.edu.ro.

Schimbări au fost anunțate și în zona finanțelor, ministrul Drăgoi afirmând că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare care va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale. Reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România îl va semna în vară cu instituţia internaţională. “Vom lucra inclusiv partea de design al structurii IT, ce aplicaţii software şi echipamente hardware ne trebuie, vom face o analiză la nivel naţional a atribuţiilor direcţiilor generale ale finanţelor publice. Urmărim nu doar a creşte rata de colectare, ci şi scăderea birocraţiei şi îmbunătăţirea relaţiei control-contribuabil”, a spus Drăgoi. Programul va urmări şi creşterea flexibilizării colectării, prin implicarea tot mai mare a sistemului bancar, având ca rezultat limitarea interacţiunii “faţă în faţă” între contribuabil şi instituţia colectare.

Schimbând puțin palierul, după ce cu câteva săptămâni în urmă a înjumătățit licența de funcționare a canalului de televiziune OTV, CNA a redus marți din nou licența postului condus de Dan Diaconescu, astfel încât acesta mai poate emite doar până în 4 iulie. Sancţiunea – cea mai severă din istoria Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost adoptată cu unanimitate de voturi. CNA a stabilit această sancţiune drastică – de înjumătăţire a licenţei deja înjumătăţite a OTV – după ce, în ultimul an, Consiliul a aplicat OTV pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 – 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 – 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie).

Nu în ultimul rând, ÎCCJ a hotărât menținerea în arest a fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, acuzat de corupție, instanța supremă decizând însă eliberarea sub control judiciar a omului de afaceri Călin Stoia, arestat în același dosar. Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj. Cei doi au făcut recurs la măsura arestării preventive, însă instanţa supremă le-a respins solicitările.

Finalul de săptămână a adus și noutăți dinspre Marte, savanții NASA fiind în proporție de 99% siguri că Marte găzduiește viață.  În iulie 1976, sonda spaţială Viking 1 a coborât pe suprafaţa planetei Marte, dar nu a descoperit urme de viaţă. Însă, după aproape trei decenii de la acea misiune, potrivit savanţilor de la NASA, concluziile iniţiale au fost eronate, întrucât sonda americană a descoperit în realitate dovezi ale existenţei unor microbi în probele recoltate de pe scoarţa marţiană. Folosind modele de analiză matematică, savanţii americani au ajuns la concluzia potrivit căreia sărurile din probele marţiene infirmă estimările iniţiale şi oferă indicii clare despre existenţa unei vieţi microbiene pe Marte. Noile analize au căutat „complexitatea” în acele probe – un parametru care indică prezenţa vieţii. Spre surpriza oamenilor de ştiinţă, savanţii de la NASA au descoperit acest parametru în probele marţiene. „Acest fapt sugerează un răspuns biologic robust”, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Sienna şi de la Keck Institute din California.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 9-15 aprilie | Eșecul lansării unei rachete nord-coreene, acordul de încetare a focului în Siria și limitarea despăgubirilor pentru proprietățile confiscate de comuniști

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Asia a fost fără îndoială în centrul atenției săptămâna trecută, odată cu lansarea unei rachete de către Coreea de Nord, reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și acordul de încetarea  focului din Siria. Pe plan intern, mai multe propuneri legislative, vizând avortul, despăgubirea foștilor proprietari deposedați abuziv de regimul comunist sau conduita cadrelor didactice au captat atenția mass-media.

Pe plan extern, săptămâna începe cu lansarea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța, unde principalii candidați sunt Nicolas Sarcozy, „președintele hiperactiv”, din partea conservatorilor, și François Hollande, din partea socialiștilor. Potrivit sondajelor, Hollande este creditat drept favorit, urmând a câștiga alegerile în turul doi cu 53-56% din voturi.

Rămânând în zona politică, săptămâna trecută, unul dintre pricipalii candidați republicani la alegerile interne pentru desemnarea contracandidatului lui Obama la alegerile prezidențiale din toamnă, ultraconservatorul Rick Snatorum, și-a anunțat retragerea din competiție. Santorum ar fi trebuit să reia campania electorală marţi, după ce fusese oprită temporar cu ocazia sărbătorilor pascale. În această perioadă, fiica sa Bella a fost spitalizată din cauza unei anomalii cromozomice rare. Santorum se afla marţi pe locul doi, cu mult în urma favoritului Mitt Romney, în lupta pentru învestitura republicană, care va desemna un adversar pentru preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama la alegerile din 6 noiembrie. Fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor Newt Gingrich se afla pe locul trei în faţa lui Ron Paul. Newt Gingrich a declarat că îşi va menţine candidatura şi a făcut apel la susţinătorii lui Santorum să i se alăture, într-un comunicat difuzat după anunţul lui Rick Santorum.

Și pentru Coreea de Sud săptămâna trecută a fost una electorală, miercuri fiind dat startul alegerilor pentru desemnarea celor 300 de membri ai Parlamentului de la Seul. Scrutinul a fost văzut de analiști ca un referendum pentru președintele în exercițiu, Myung-bak, şi o indicaţie privind capacitatea partidului său de a reţine preşedinţia şi la alegerile din decembrie. Totuși, deși opoziția era creditată drept favorită, partidul de guvernământ a câştigat alegerile legislative, obţinând 152 de mandate din totalul de 300, pierzând însă 13 mandate față de legislativul anterior. Pe locul doi, cu 25 de mandate mai puţin, s-a poziționat Partidul Unit Democratic (DUP).  Rata de participare la scrutin a fost de 54,3%, faţă de 46,1% în urmă cu patru ani, potrivit autorităţile electorale.

Trecând în zona economică, G20 a hotărât săptămâna trecută să suplimenteze resursele FMI cu aproximativ 500 mld. dolari, sub nivelul de 600 de mld. solicitat anterior de directorul fondului, Christine Lagarde. FMI va obţine astfel mai multă forţă financiară pentru a contribui la soluţionarea crizei datoriilor de stat din zona euro, care a împins deja Grecia, Portugalia şi Irlanda în acorduri cu instituţia. Miniştrii Finanţelor din cele mai mari 20 de economii ale lumii se vor întâlni săptămâna aceasta la Washington pentru a discuta solicitarea FMI de majorare a resurselor financiare, după ce zona euro a consolidat propriile mecanisme de siguranţă. FMI are în prezent la dispoziţie aproximativ 380 miliarde de dolari.

Săptămâna trecută a adus vești nu tocmai bune pentru sectorul bancar european (sau cel puțin pentru managerii acestuia). Astfel, Parlamentul European (PE) ar putea lua în discuţie limitarea bonusurilor în sectorul bancar la cel mult valoarea salariului de bază, parte a unui proiect legislativ care vizează reglementările Basel în privinţa capitalului. Odată convenită în Parlament, limitarea bonusurilor trebuie să fie acceptată şi de guvernele naţionale. “Avem în vedere o limită a bonusului în funcţie de salariul fix. Limita ar trebui stabilită la 100%”, a spus Othmar Karas, parlamentarul care conduce lucrările la aceste propuneri, în timpul unei şedinţe a comisiei pentru economie şi afaceri monetare, transmite Bloomberg. Karas a afirmat că încearcă să obţină un acord între diferitele grupuri politice în cadrul unui compromis privind proiectul legislativ. Liderii sindicali şi politicienii au criticat în repetate rânduri pe tema bonusurilor bancherilor, arătând că acestea sunt rupte de realitatea economică.

Trecând în zona militară, începând de joi a intrat în vigoare acordul de încetare a focului din Siria, propus de fostul secretare general al ONU, Kofi Annan, mandatat de Liga Arabă să negocieze cu autoritățile de la Damasc. Acordul a fost oficializat sâmbătă printr-o rezoluție a Consiliului de securitate al ONU care prevede, printre altele, trimiterea unor observatori internaționali în Siria pentru a se asigura de respectarea de către autoritățile de la Damasc a angajamentelor internaționale. Totuși, aparent regimul Asaad a reluat duminică bombardamentele asupra rebelilor, în pofida acordului de încetare a focului.

În weekend au fost reluate și negocierile găzduite de Turcia pe tema dosarului nuclear iranian, după o întrerupere de 15 luni. Potrivit Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, discuțiile de sâmbătă au debutat într-o atmosferă pozitivă. Grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie, Germania) şi Iranul participaseră la o reuniune similară în ianuarie 2011, tot la Istanbul, fără însă a ajunge la niciun acord. Presiunile asupra Iranului privind programul său nuclear s-au intensificat în ultimele luni, Israelul amenințând cu un atac preventiv unilateral asupra instalațiilor nucleare iraniene, în timp ce secretarul de stat american Hillary Clinton a decalat că negocierile din aprilie sunt ultima șansă a republicii islamice de a evita un război.

Rămânând în același spectru, lansarea de vineri a rachetei Nord coreene, anunțată în urmă cu câteva săptămâni, a eșuat, dispozitivul dezintegrându-se la câteva minute după lansare. Și mai interesant este că, în premieră, regimul comunist de la Phenian a recunoscut eșecul prin intermediul agenției oficiale de presă. Racheta Unha-3, lansată de Phenian pentru a marca centenarul naşterii fondatorului Republicii populare democrate Coreea (RPDC), Kim Il-Sung, născut la 15 aprilie 1912 şi decedat în 1994, trebuia să plaseze pe orbită un satelit de observare terestră, conform Coreei de Nord. Phenian-ul a pregătit această lansare la centrul său spaţial de la Tongchang-ri, în nord-vestul ţării. Prima parte a rachetei trebuia să cadă în Marea Galbenă, în vestul peninsulei coreene, iar cea de-a doua în estul Filipinelor, survolând o parte a insulelor Okinawa (sudul Japoniei). Phenian-ul a prezentat lansarea prevăzută ca pe un demers civil ce viza amplasarea unui satelit de observație pe orbită. Statele Unite şi aliaţii lor japonezi şi sud-coreeni au denunţat această tentativă ca fiind un test cu rachetă balistică. Japonia s-a declarat pregătită să distrugă racheta nord-coreeană dacă aceasta ar fi ameninţat teritoriul său însă nimic nu pare să indice că Tokyo ar fi utilizat sistemul său antirachetă.

Trecând pe plan intern, câteva anunțuri ale executivului, printre care decizia de a plafona valoarea despăgubirilor acordate pentru proprietățile naționalizate de regimul comunist la 15% din valoare, codul etic al cadrelor didactice, dar și propunerea unor parlamentari de modificare a legii avortului, au fost intens comentate de presa națională.

Astfel, potrivit unui proiect de lege al Guvernului, care urmează a fi lansat în dezbatere publică, executivul va limita la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi elimină posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin compensarea cu alte bunuri ori servicii sau restituirea pe alt amplasament, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege. Măsura vine în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, Bogdan Drăgoi, plata integrală a despăgubirile s-ar ridica la 16 mld de euro, sumă imposibil de suportat de bugetul de stat. În toamna anului 2010, CEDO a decis să suspende toate cauzele care vizau nerespectarea dreptului de proprietate din România, solicitând autorităților de la București să clarifice problema din punct de vedere legislativ în termen e 18 luni, termen care expiră la data de 12 iulie. După acest moment, România riscă sancțiuni din partea instituțiilor europene.

O altă propunere intens discutată săptămâna trecută a fost cea privind modificarea legii avortului. Astfel, dacă până în prezent avortul voluntar era un act consimţit între pacientă şi medicul ginecolog, deputaţii PDL Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, iniţiatorii proiectului, doresc ca în viitor femeile să apeleze şi la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Acesta ar trebui să le consilieze în privinţa riscurilor medicale şi psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort, mai arată propunerea de act normativ, susţinută de 51 de deputaţi şi senatori. Parlamentarii au motivat propunerea unei astfel de legi din cauza numărului mare de avorturi înregistrate la noi în ţară, în special în rândul femeilor tinere şi care se află la prima sarcină.  Reacțiile la propunerea parlamentarilor democrat-liberali nu au întârziat să apară, peste 20 de organizaţii neguvernamentale solicitând Executivului să respingă propunerea legislativă privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care, în opinia reprezentanţilor societăţii civile, îşi propune „manipularea deciziilor personale ale pacientelor”.

Nu în ultimul rând, finalul de săptămână a adus cu sine o propunere vizând, de această dată, învățământul. Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un Cod Etic al cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Documentul prevede, printre altele, interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale, interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale, dar şi responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de documentele şcolare. Proiectul Codului de Etică a fost lansat în dezbatere publică vineri, urmând ca observaţiile să fie primite până în 12 mai, potrivit www.edu.ro.

Schimbări au fost anunțate și în zona finanțelor, ministrul Drăgoi afirmând că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare care va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale. Reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România îl va semna în vară cu instituţia internaţională. “Vom lucra inclusiv partea de design al structurii IT, ce aplicaţii software şi echipamente hardware ne trebuie, vom face o analiză la nivel naţional a atribuţiilor direcţiilor generale ale finanţelor publice. Urmărim nu doar a creşte rata de colectare, ci şi scăderea birocraţiei şi îmbunătăţirea relaţiei control-contribuabil”, a spus Drăgoi. Programul va urmări şi creşterea flexibilizării colectării, prin implicarea tot mai mare a sistemului bancar, având ca rezultat limitarea interacţiunii “faţă în faţă” între contribuabil şi instituţia colectare.

Schimbând puțin palierul, după ce cu câteva săptămâni în urmă a înjumătățit licența de funcționare a canalului de televiziune OTV, CNA a redus marți din nou licența postului condus de Dan Diaconescu, astfel încât acesta mai poate emite doar până în 4 iulie. Sancţiunea – cea mai severă din istoria Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost adoptată cu unanimitate de voturi. CNA a stabilit această sancţiune drastică – de înjumătăţire a licenţei deja înjumătăţite a OTV – după ce, în ultimul an, Consiliul a aplicat OTV pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 – 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 – 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie).

Nu în ultimul rând, ÎCCJ a hotărât menținerea în arest a fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, acuzat de corupție, instanța supremă decizând însă eliberarea sub control judiciar a omului de afaceri Călin Stoia, arestat în același dosar. Sorin Apostu şi Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj. Cei doi au făcut recurs la măsura arestării preventive, însă instanţa supremă le-a respins solicitările.

Finalul de săptămână a adus și noutăți dinspre Marte, savanții NASA fiind în proporție de 99% siguri că Marte găzduiește viață.  În iulie 1976, sonda spaţială Viking 1 a coborât pe suprafaţa planetei Marte, dar nu a descoperit urme de viaţă. Însă, după aproape trei decenii de la acea misiune, potrivit savanţilor de la NASA, concluziile iniţiale au fost eronate, întrucât sonda americană a descoperit în realitate dovezi ale existenţei unor microbi în probele recoltate de pe scoarţa marţiană. Folosind modele de analiză matematică, savanţii americani au ajuns la concluzia potrivit căreia sărurile din probele marţiene infirmă estimările iniţiale şi oferă indicii clare despre existenţa unei vieţi microbiene pe Marte. Noile analize au căutat „complexitatea” în acele probe – un parametru care indică prezenţa vieţii. Spre surpriza oamenilor de ştiinţă, savanţii de la NASA au descoperit acest parametru în probele marţiene. „Acest fapt sugerează un răspuns biologic robust”, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Sienna şi de la Keck Institute din California.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , , , , ,