Evenimentele săptămânii 6-12 februarie

Negocierile Greciei cu creditorii privaţi, protestele împotriva ACTA, situaţia din Siria, demisia premierului Boc şi ninsorile abundente

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
15-02-2012

Pe plan extern, negocierile guvernului de la Atena cu creditorii privaţi şi reprezentanţi ai UE şi FMI, protestele împotriva ACTA în mai multe oraşe din Europa şi situaţia tensionată din Siria au reprezentat principalele subiecte ale săptămânii precedente.

Grecia continuă să rămână un subiect important pe plan european datorită situaţiei economico-sociale în continuă deteriorare şi a incapacităţii liderilor europeni de a găsi o soluţie care să ofere rezultate. Deşi a primit un ajutor de 110 miliarde de euro în 2010 din partea FMI, UE şi EFSF – Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – situaţia nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă. Şomajul a atins un maxim istoric de 21%, peste 1 milion de persoane dintr-un total de 11 milioane neavând un loc de muncă. Ultimele date indică o accelerare a contracţiei economiei în ultimul trimestru al anului anterior de la 5% la 7%. Conform financial Times, economia Greciei s-a contractat toate trimestrele, cu o singură excepţie, de la mijlocul anului 2008. În acest context, guvernul condus de Lucas Papademos nu a reuşit să ajungă la un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea de datorii în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, măsură esenţială pentru salvarea ţării de la un faliment dezordonat. Pe de altă parte, guvernul elen a adoptat în noaptea de vineri spre sâmbătă planul de austeritate solicitat de FMI şi Uniunea Europeană pentru deblocarea unui nou împrumut de aproximativ 130 de miliarde de euro, fără de care Grecia ar intra în incapacitate de plată. Lucas Papademos a avertizat  asupra riscului unui ‘haos necontrolat’ în Grecia dacă partidele nu vor accepta planul propus, mesaj pe care partidele par să-l fi înţeles, Parlamentul aprobând noul set de măsuri duminică seara, în timp ce pe străzile din Atena peste 80.000 de oameni au protestat împotriva adoptării lor. Chiar dacă situaţia pare dramatică, speranţe încă mai există, mai ales că cea mai mare economie a Europei pare să-şi fi propus să facă din salvarea Greciei un obiectiv – după vizita obişnuită la Paris, cancelarul german Angela Merkel a declarat „Refuzăm  falimentul Greciei. Nu putem accepta aşa ceva”. Desigur au urmat condiţiile de îndeplinit pentru un ajutor „necondiţionat” – noi măsuri de austeritate propuse de UE şi FMI, şi angajate deja politic de liderii eleni. O propunere mai practică vine de la un eurodeputat german al partidului liberal FDP, grupare politică membră a coaliţiei cancelarului, care a recomandat marţi cetăţenilor nemţi să meargă în vacanţă în Grecia pentru a susţine economia acestei ţări. Rămâne de văzut care dintre declaraţii va avea mai mult succes.

Un alt subiect notabil al săptămâni l-au reprezentat protestele răspândite în numeroase oraşe din Europa împotriva acordului ACTA. Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă în toată Europa, cu o importantă mobilizare în Germania, denunţând atingerile aduse Internetului pe care le conţine, în opinia lor, acordul ACTA împotriva contrafacerii. În Germania, 16.000 de persoane au manifestat la Munchen, 10.000 la Berlin, 5.000 la Hamburg (nord), 4.000 la Dortmund (vest) şi câte 3.000 la Frankfurt (centru) şi Dresda (est), potrivit organizatorilor şi poliţiei. Dealtfel, guvernul german a anunţat vineri că suspendă pentru moment ratificarea acordului ACTA, precizând că nu a fost luată nicio decizie definitivă. Alte proteste au avut loc în Bulgaria (aprox. 3000 de persoane la Sofia), Lituania (600 de persoane la Vilnius), Austria (6000 de persoane la Viena, Graz, Innsbruck şi Linz), Franţa ( 400 de persoane la Paris), Ungaria (400 de persoane la Budapesta).

În România, câteva mii de persoane au participat la mitinguri în mai multe oraşe din ţară printre care Cluj-Napoca (cel mai mai mare număr, aprox. 2000 de persoane), Timişoara, Bistriţa, Oadea, Alba-Iulia, Cugir, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Ploieşti, Iaşi. În pofida ninsorilor şi temperaturilor de sub -10 grade Celsius în Bucureşti s-au strâns în Piaţa Universităţii peste 300 de persoane.

Acest acord, semnat de 22 de ţări ale Uniunii Europene (UE) la sfârşitul lui ianuarie, creează norme internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor şi este destinat luptei împotriva contrafacerii în general. El este prezentat de opozanţii săi ca o potenţială atingere gravă la adresa libertăţii de exprimare şi a drepturilor utilizatorilor Internetului.

Între timp, alături de Germania, Letonia, Bulgaria, Cehia şi Polonia au suspendat ratificarea tratatului. În România, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat la 30 ianuarie că ME va avea consultări publice privind ACTA.

Nu în ultimul rând, situaţia din Siria pare să devină tot mai serioasă după ce, luni, 6 februarie, SUA a decis închiderea ambasadei de la Damasc şi rechemarea în ţară a funcţionarilor prezenţi în Siria conform unui anunţ al Departamentului de Stat. Închiderea ambasadei are loc după ce noi violenţe au făcut luni 37 de morţi în Siria, la două zile după veto-ul Rusiei şi Chinei asupra unui proiect de rezoluţie al Naţiunilor Unite care condamnă represiunea sângeroasă a manifestanţilor de către regimul preşedintelui Bashar al-Assad. Măsuri similare au luat mai multe state europene printre care Franţa, Olanda, Italia, Marea Britanie împreună cu monarhiile din Golf care au decis retragerea ambasadorilor lor din Siria, denunţând “violenţele repetate” ale regimului împotriva propriului popor. Interesantă este poziţia Uniunii Europeane care nu intenţionează să îşi retragă şeful delegaţiei din Siria, considerând necesară “păstrarea unor reprezentanţi la faţa locului” pentru a putea urmări evoluţia situaţiei, mai ales că în afară de Marea Britanie, celelalte state sunt membre fondatoare ale UE.

Pe plan intern, probabil cel mai dezbătut subiect a fost demisia premierului Emil Boc şi desemnarea şefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu pentru funcţia de Prim Ministru. Emil Boc i-a anunţat, luni, pe miniştri că a decis să depună mandatul Guvernului. Boc şi-a depus mandatul la Preşedinţie şi la Parlament şi a avut discuţii cu  Traian Băsescu. „Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. Noul Cabinet condus de Mihai Răzvan Ungureanu a  fost învestit joi prin votul exprimat în Parlament. Opoziţia a decis să nu participe la votul de investitură, doar câţiva membri fiind prezenţi. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a mulţumit parlamentarilor pentru votul de învestitură şi a afirmat că speră să nu dezamăgească, susţinând că ştie cât de grea poate fi misiunea sa. ”Sper să nu vă dezamăgesc niciodată. Îmi dau seama cât de greu poate să fie, îmi dau seama că această greutate se împarte cu membrii Cabinetului meu. Vom fi întotodeauna acolo unde am promis pentru cetăţenii acestei ţări”, a spus Ungureanu parlamentarilor.

Principala problemă cu care s-a confruntat noul guvern a fost ninsoarea abundentă care a condus la izolarea a zeci de localităţi în principal în judeţele Vrancea şi Buzău. Astfel, în Vrancea, Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, vineri seară, că a fost instituită situaţie de urgenţă în judeţ, în condiţiile în care zeci de mii de persoane sunt izolate din cauza zăpezii. Aproximativ 40.000 de oameni sunt izolaţi de o săptămână în peste 50 de localităţi din judeţul Vrancea, rămânând fără alimente, apă şi medicamente, afirma, vineri, conducerea Consiliul Judeţean. În judeţul Buzău a fost instituită starea de alertă în 4 localităţi care au rămas izolate din cauza zăpezii.  Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare pentru sinistraţi din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea. De asemenea, Gabriel Berca, ministrul Administraţiei şi Internelor a declarat că MAI a mobilizat 4.800 de angajaţi şi peste 2.000 de utilijae pentru a interveni în zonele izolate.

Tot săptămâna precedentă Comisia Europeană a publicat raportul intermediar în domeniul justiţiei MCV. Raportul CE menţionează, ca şi în ediţiile precedente, că DNA şi-a continuat parcursul pozitiv şi, de asemenea, are o apreciere favorabilă la adresa ANI, potrivit surselor citate. Totodată, documentul arată că “Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, inclusiv referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi funcţionari de rang înalt”, iar “noile legi privind reformarea modului de numire a magistraţilor în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor au stabilit cadre menite să asigure o mai mare claritate şi rigoare”. De asemenea, raportul apreciază adoptarea noului Cod Civil şi accelerarea judecării cazurilor de corupţie de la ÎCCJ.

Aspectele negative sunt însă legate de CSM, instituţie în cazul căreia, ca minus, CE menţionează dificultăţile în asigurarea unei conduceri. Pe de altă parte, CE critica, legat de CSM, şi gestionarea cazului Bârsan, făcând referire clară la acesta fără însă a menţiona vreun nume.

Chiar dacă raportul CE despre Justiţia din România este per total unul favorabil, Olanda nu va relua negocierile pe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până nu vede două rapoarte bune.

Nu în ultimul rând, experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au ajuns la un acord cu autorităţile române la cea de-a patra evaluare a acordului preventiv, iar Fondul va pune la dispoziţie o nouă tranşă de 505 milioane de euro după aprobarea Board-ului instituţiei, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks. Acordul stand-by dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Revenind în domeniul economic, merită menţionat că Eastman Kodak, o emblemă a industriei fotografiei, a solicitat protecţia sub legea falimentului. Compania a solicitat Citigroup o linie de credit de aproximativ 950 de milioane de dolari pentru următoarele 18 luni pentru restructurare. Falimentul şi restructurarea cu finanţare de la Citigroup reprezintă deznodământul unui declin dezamăgitor pentru Kodak. Protecţia faţă de creditori şi împrumutul consistent de la Citigroup ar putea ajuta compania să supravieţuiască până va găsi un cumpărător pentru portofoliul de aproximativ 1.100 de brevete de invenţie, în prezent cel mai important activ pe care îl poate monetiza, şi să îşi restructureze şi reorganizeze afacerea fără a opri plata salariilor celor 17.000 de angajaţi. În anii de glorie, Kodak a dominat industria fotografiei, însă nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la inovaţiile din domeniu, precum camera digitală – produs pe care l-a inventat, însă nu a reuşit să îl monetizeze.

Declinul a fost resimţit cel mai puternic în Rochester, New York, oraşul în care a fost înfiinţată compania, unde Kodak mai are 7.000 de angajaţi, faţă de 60.000 la apogeu. Valoarea de piaţă a Kodak este în prezent de sub 150 milioane de dolari, faţă de 31 miliarde de dolari cu 15 ani în urmă.

Kodak nu a mai înregistrat profit din 2007 şi nu a reuşit să-şi pondereze cheltuielile din cauza obligaţiilor uriaşe către fondurile de pensii ale foştilor angajaţi şi în contul bonusurilor către cei actuali. În 1969, la aproape un secol de la înfiinţarea Kodak, astronautul Neil Armstrong folosea o cameră Kodak de mărimea unei cutii de pantofi pentru a realiza primele fotografii de pe Lună. Şase ani mai târziu, Kodak a inventat camera digitală, însă nu a monetizat invenţia, continuând să se concentreze pe film fotografic. Kodak a revenit la camere digitale la sfârşitul anilor ’90, dar a fost prea târziu pentru a se impune în raport cu rivalii deja bine poziţionaţi pe acest segment.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 6-12 februarie | Negocierile Greciei cu creditorii privaţi, protestele împotriva ACTA, situaţia din Siria, demisia premierului Boc şi ninsorile abundente

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, negocierile guvernului de la Atena cu creditorii privaţi şi reprezentanţi ai UE şi FMI, protestele împotriva ACTA în mai multe oraşe din Europa şi situaţia tensionată din Siria au reprezentat principalele subiecte ale săptămânii precedente.

Grecia continuă să rămână un subiect important pe plan european datorită situaţiei economico-sociale în continuă deteriorare şi a incapacităţii liderilor europeni de a găsi o soluţie care să ofere rezultate. Deşi a primit un ajutor de 110 miliarde de euro în 2010 din partea FMI, UE şi EFSF – Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – situaţia nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă. Şomajul a atins un maxim istoric de 21%, peste 1 milion de persoane dintr-un total de 11 milioane neavând un loc de muncă. Ultimele date indică o accelerare a contracţiei economiei în ultimul trimestru al anului anterior de la 5% la 7%. Conform financial Times, economia Greciei s-a contractat toate trimestrele, cu o singură excepţie, de la mijlocul anului 2008. În acest context, guvernul condus de Lucas Papademos nu a reuşit să ajungă la un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea de datorii în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, măsură esenţială pentru salvarea ţării de la un faliment dezordonat. Pe de altă parte, guvernul elen a adoptat în noaptea de vineri spre sâmbătă planul de austeritate solicitat de FMI şi Uniunea Europeană pentru deblocarea unui nou împrumut de aproximativ 130 de miliarde de euro, fără de care Grecia ar intra în incapacitate de plată. Lucas Papademos a avertizat  asupra riscului unui ‘haos necontrolat’ în Grecia dacă partidele nu vor accepta planul propus, mesaj pe care partidele par să-l fi înţeles, Parlamentul aprobând noul set de măsuri duminică seara, în timp ce pe străzile din Atena peste 80.000 de oameni au protestat împotriva adoptării lor. Chiar dacă situaţia pare dramatică, speranţe încă mai există, mai ales că cea mai mare economie a Europei pare să-şi fi propus să facă din salvarea Greciei un obiectiv – după vizita obişnuită la Paris, cancelarul german Angela Merkel a declarat „Refuzăm  falimentul Greciei. Nu putem accepta aşa ceva”. Desigur au urmat condiţiile de îndeplinit pentru un ajutor „necondiţionat” – noi măsuri de austeritate propuse de UE şi FMI, şi angajate deja politic de liderii eleni. O propunere mai practică vine de la un eurodeputat german al partidului liberal FDP, grupare politică membră a coaliţiei cancelarului, care a recomandat marţi cetăţenilor nemţi să meargă în vacanţă în Grecia pentru a susţine economia acestei ţări. Rămâne de văzut care dintre declaraţii va avea mai mult succes.

Un alt subiect notabil al săptămâni l-au reprezentat protestele răspândite în numeroase oraşe din Europa împotriva acordului ACTA. Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă în toată Europa, cu o importantă mobilizare în Germania, denunţând atingerile aduse Internetului pe care le conţine, în opinia lor, acordul ACTA împotriva contrafacerii. În Germania, 16.000 de persoane au manifestat la Munchen, 10.000 la Berlin, 5.000 la Hamburg (nord), 4.000 la Dortmund (vest) şi câte 3.000 la Frankfurt (centru) şi Dresda (est), potrivit organizatorilor şi poliţiei. Dealtfel, guvernul german a anunţat vineri că suspendă pentru moment ratificarea acordului ACTA, precizând că nu a fost luată nicio decizie definitivă. Alte proteste au avut loc în Bulgaria (aprox. 3000 de persoane la Sofia), Lituania (600 de persoane la Vilnius), Austria (6000 de persoane la Viena, Graz, Innsbruck şi Linz), Franţa ( 400 de persoane la Paris), Ungaria (400 de persoane la Budapesta).

În România, câteva mii de persoane au participat la mitinguri în mai multe oraşe din ţară printre care Cluj-Napoca (cel mai mai mare număr, aprox. 2000 de persoane), Timişoara, Bistriţa, Oadea, Alba-Iulia, Cugir, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Ploieşti, Iaşi. În pofida ninsorilor şi temperaturilor de sub -10 grade Celsius în Bucureşti s-au strâns în Piaţa Universităţii peste 300 de persoane.

Acest acord, semnat de 22 de ţări ale Uniunii Europene (UE) la sfârşitul lui ianuarie, creează norme internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor şi este destinat luptei împotriva contrafacerii în general. El este prezentat de opozanţii săi ca o potenţială atingere gravă la adresa libertăţii de exprimare şi a drepturilor utilizatorilor Internetului.

Între timp, alături de Germania, Letonia, Bulgaria, Cehia şi Polonia au suspendat ratificarea tratatului. În România, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat la 30 ianuarie că ME va avea consultări publice privind ACTA.

Nu în ultimul rând, situaţia din Siria pare să devină tot mai serioasă după ce, luni, 6 februarie, SUA a decis închiderea ambasadei de la Damasc şi rechemarea în ţară a funcţionarilor prezenţi în Siria conform unui anunţ al Departamentului de Stat. Închiderea ambasadei are loc după ce noi violenţe au făcut luni 37 de morţi în Siria, la două zile după veto-ul Rusiei şi Chinei asupra unui proiect de rezoluţie al Naţiunilor Unite care condamnă represiunea sângeroasă a manifestanţilor de către regimul preşedintelui Bashar al-Assad. Măsuri similare au luat mai multe state europene printre care Franţa, Olanda, Italia, Marea Britanie împreună cu monarhiile din Golf care au decis retragerea ambasadorilor lor din Siria, denunţând “violenţele repetate” ale regimului împotriva propriului popor. Interesantă este poziţia Uniunii Europeane care nu intenţionează să îşi retragă şeful delegaţiei din Siria, considerând necesară “păstrarea unor reprezentanţi la faţa locului” pentru a putea urmări evoluţia situaţiei, mai ales că în afară de Marea Britanie, celelalte state sunt membre fondatoare ale UE.

Pe plan intern, probabil cel mai dezbătut subiect a fost demisia premierului Emil Boc şi desemnarea şefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu pentru funcţia de Prim Ministru. Emil Boc i-a anunţat, luni, pe miniştri că a decis să depună mandatul Guvernului. Boc şi-a depus mandatul la Preşedinţie şi la Parlament şi a avut discuţii cu  Traian Băsescu. „Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc. Noul Cabinet condus de Mihai Răzvan Ungureanu a  fost învestit joi prin votul exprimat în Parlament. Opoziţia a decis să nu participe la votul de investitură, doar câţiva membri fiind prezenţi. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a mulţumit parlamentarilor pentru votul de învestitură şi a afirmat că speră să nu dezamăgească, susţinând că ştie cât de grea poate fi misiunea sa. ”Sper să nu vă dezamăgesc niciodată. Îmi dau seama cât de greu poate să fie, îmi dau seama că această greutate se împarte cu membrii Cabinetului meu. Vom fi întotodeauna acolo unde am promis pentru cetăţenii acestei ţări”, a spus Ungureanu parlamentarilor.

Principala problemă cu care s-a confruntat noul guvern a fost ninsoarea abundentă care a condus la izolarea a zeci de localităţi în principal în judeţele Vrancea şi Buzău. Astfel, în Vrancea, Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, vineri seară, că a fost instituită situaţie de urgenţă în judeţ, în condiţiile în care zeci de mii de persoane sunt izolate din cauza zăpezii. Aproximativ 40.000 de oameni sunt izolaţi de o săptămână în peste 50 de localităţi din judeţul Vrancea, rămânând fără alimente, apă şi medicamente, afirma, vineri, conducerea Consiliul Judeţean. În judeţul Buzău a fost instituită starea de alertă în 4 localităţi care au rămas izolate din cauza zăpezii.  Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare pentru sinistraţi din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea. De asemenea, Gabriel Berca, ministrul Administraţiei şi Internelor a declarat că MAI a mobilizat 4.800 de angajaţi şi peste 2.000 de utilijae pentru a interveni în zonele izolate.

Tot săptămâna precedentă Comisia Europeană a publicat raportul intermediar în domeniul justiţiei MCV. Raportul CE menţionează, ca şi în ediţiile precedente, că DNA şi-a continuat parcursul pozitiv şi, de asemenea, are o apreciere favorabilă la adresa ANI, potrivit surselor citate. Totodată, documentul arată că “Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, inclusiv referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi funcţionari de rang înalt”, iar “noile legi privind reformarea modului de numire a magistraţilor în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor au stabilit cadre menite să asigure o mai mare claritate şi rigoare”. De asemenea, raportul apreciază adoptarea noului Cod Civil şi accelerarea judecării cazurilor de corupţie de la ÎCCJ.

Aspectele negative sunt însă legate de CSM, instituţie în cazul căreia, ca minus, CE menţionează dificultăţile în asigurarea unei conduceri. Pe de altă parte, CE critica, legat de CSM, şi gestionarea cazului Bârsan, făcând referire clară la acesta fără însă a menţiona vreun nume.

Chiar dacă raportul CE despre Justiţia din România este per total unul favorabil, Olanda nu va relua negocierile pe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până nu vede două rapoarte bune.

Nu în ultimul rând, experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au ajuns la un acord cu autorităţile române la cea de-a patra evaluare a acordului preventiv, iar Fondul va pune la dispoziţie o nouă tranşă de 505 milioane de euro după aprobarea Board-ului instituţiei, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks. Acordul stand-by dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Revenind în domeniul economic, merită menţionat că Eastman Kodak, o emblemă a industriei fotografiei, a solicitat protecţia sub legea falimentului. Compania a solicitat Citigroup o linie de credit de aproximativ 950 de milioane de dolari pentru următoarele 18 luni pentru restructurare. Falimentul şi restructurarea cu finanţare de la Citigroup reprezintă deznodământul unui declin dezamăgitor pentru Kodak. Protecţia faţă de creditori şi împrumutul consistent de la Citigroup ar putea ajuta compania să supravieţuiască până va găsi un cumpărător pentru portofoliul de aproximativ 1.100 de brevete de invenţie, în prezent cel mai important activ pe care îl poate monetiza, şi să îşi restructureze şi reorganizeze afacerea fără a opri plata salariilor celor 17.000 de angajaţi. În anii de glorie, Kodak a dominat industria fotografiei, însă nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la inovaţiile din domeniu, precum camera digitală – produs pe care l-a inventat, însă nu a reuşit să îl monetizeze.

Declinul a fost resimţit cel mai puternic în Rochester, New York, oraşul în care a fost înfiinţată compania, unde Kodak mai are 7.000 de angajaţi, faţă de 60.000 la apogeu. Valoarea de piaţă a Kodak este în prezent de sub 150 milioane de dolari, faţă de 31 miliarde de dolari cu 15 ani în urmă.

Kodak nu a mai înregistrat profit din 2007 şi nu a reuşit să-şi pondereze cheltuielile din cauza obligaţiilor uriaşe către fondurile de pensii ale foştilor angajaţi şi în contul bonusurilor către cei actuali. În 1969, la aproape un secol de la înfiinţarea Kodak, astronautul Neil Armstrong folosea o cameră Kodak de mărimea unei cutii de pantofi pentru a realiza primele fotografii de pe Lună. Şase ani mai târziu, Kodak a inventat camera digitală, însă nu a monetizat invenţia, continuând să se concentreze pe film fotografic. Kodak a revenit la camere digitale la sfârşitul anilor ’90, dar a fost prea târziu pentru a se impune în raport cu rivalii deja bine poziţionaţi pe acest segment.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , ,