Evenimentele săptămânii 5-11 decembrie

Summit-ul liderilor UE de la Bruxelles, poziția Marii Britanii față de măsurile propuse, protestele din Rusia față de rezultatul alegerilor legislative

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
12-12-2011

Pe plan extern, summit-ul liderilor UE de la Bruxelles a fost de departe cel mai discutat eveniment al săptămânii trecute datorită așteptărilor imense pe care piețele și partenerii internaționali ai UE le aveau. Summit-ul era considerat crucial pentru supraviețuirea sau, din contră, destrămarea zonei euro.

Două decizii majore au fost luate în cadrul reuniunii. Prima vizează  stabilirea unui acord interguvernamental pentru adoptarea unei reguli de aur privind limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB, respectarea limitei de 3% a deficitului bugetar anual și la aplicarea unor sancțiuni automate în caz de violare a acesteia. În primă fază propunerea trebuia să fie inclusă în tratatele UE dar, pentru prima dată, Marea Britanie, prin vocea premierului David Cameron și-a exercitat dreptul de veto față de propunere, obligând astfel statele să apeleze la alternativa unui acord interguvernamental. Potrivit convenției, acesta este obligatoriu pentru cele 17 state membre ale zonei euro, urmând ca restul statelor să opteze dacă aderă sau nu la inițiativă. Cu excepția MB, toate celelalte state membre ale UE și-au manifestat intenția de a lua parte la acord.

O a doua decizie vizează completarea resurselor FMI cu 200 de mld. de euro, din care 150 urmează a fi alocate de statele din zona euro iar 50 de statele UE din afara uniunii monetare. Aportul suplimentar are menirea de a furniza fondului resursele necesare pentru a interveni în cazul în care un stat din zona euro are nevoie de sprijin. Potrivit oficialilor români, statele care au deja un acord încheiat cu FMI nu vor contribui la această inițiativă

Ca de obicei, piețele au fost dezamăgite de lipsa unor decizii cu impact imediat care să sprijine depășirea crizei comunitare. Piețele au scăzut vineri dimineața, recuperând însă pierderile pe finalul ședinței

Totuși, de departe, cel mai discutat eveniment din cadrul summit-ului a fost veto-ul britanic privind modificarea tratatelor, utilizat cu scopul de a proteja interesele sectorului financiar londonez. Potrivit analiștilor, poziția premierului britanic izolează Marea Britanie și este asimilată unu prim pas de ieșire a țării din blocul comunitar. Nici aliații premierului conservator, liberal democrații, nu au fost încântați de poziția premierului britanic, deși recunosc că acesta a fost forțat să-și exercite dreptul de veto de intransigența liderilor europeni.

În ceea ce privește reacțiile partenerilor externi la deciziile liderilor UE, acestea au fost mai degrabă împărțite. Dacă președintele SUA salută acordul încheiat, șeful statului major inter-arme își manifestă rezerva față de impactul summit-ului și subliniază riscul unor proteste de amploare pe bătrânul continent datorită măsurilor de austeritate din ce în ce mai pronunțate. Nici China nu pare a fi prea convinsă de summit-ul UE, surse citate de presa internațională anunțând că banca centrală chineză intenţionează să înfiinţeze un vehicul de investiţii de 300 de miliarde de dolari care va opera două fonduri, unul pentru Statele Unite şi un altul pentru Europa.

Summit-ul UE a avut loc în contextul în care Guvernul italian adoptase planul de austeritate menit a consolida economia țării și a calma creditorii externi, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare pentru femei, impozitarea marilor averi și reducerea cheltuielilor publice, dar și în contextul unor decizii negative luate de agențiile de rating față de zona euro. Astfel, Moody’s a retrogradat  cele mai importante trei bănci franceze în timp ce S&P a pus sub supraveghere, cu perspective negative, Fondul European de Stabilitate Financiară, șase state din zona euro cu rating AAA și Uniunea Europeană.

Nu doar occidentul a fost în vizorul presei săptămâna trecută. Rusia Iranul și China au oferit de asemenea subiecte ce au ocupat primele pagini ale publicațiilor internaționale. Astfel, alegerile din Rusia, în cadrul cărora partidul premierului Vladimir Putin, Rusia Unită, a câștigat aproape 50% din voturi, și urmate de cele mai ample proteste anti-guvernamentale de la instalarea la putere a lui Putin, au fost atent analizate de agențiile de presă. Atât președintele, Dmitri Medvedev, cât și premierul, Valdimir Putin, au respins acuzele aduse de protestatari susținând că alegerile au fost libere și corecte. „Nu sunt de acord nici cu sloganurile şi nici cu declaraţiile manifestanţilor care au denunţat fraude şi au cerut organizarea de noi alegeri”, a declarat Medvedev, citat de Interfax, la o zi după cea mai importantă acţiune de protest a opoziţiei din Rusia, subliniind totuşi că a dispus ca „sesizările referitoare la eventuale fraude să fie verificate”.

În ceea ce privește Iranul, regimul islamist, a cărui relații cu occidentul sunt din ce în ce mai tensionate, a anunțat că a doborât o dronă (avion militar fără pilot) americană de ultimă generație care spiona instilațiile sale nucleare. Captura riscă să aibă un impact semnificativ asupra avantajului militar competitiv al SUA  față de adversarii să internaționali, în condițiile în care analiștii internaționali afirmă că, cel mai probabil, Teheranul va accepta sprijinul unor experți ruși și chinezi pentru a studia aparatul american. Avionul, a cărui existență nu fusese făcută publică de SUA a fost lansat în 2009 și a fost utilizat inclusiv în derularea operațiunilor de capturare a liderului Al-Qaida, Osama bin Laden.

Nu în ultimul rând, îndemnul președintelui Chinei, Hu Jintao, la adresa forțelor navale chineze de a fi pregătite de confruntări armate şi de a continua modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei a atras atenția analiștilor internaționali, cu atât mai mult cu cât, recent, un general chinez, Zhang Zhaozhong, a declarat  că „China nu va ezita să apere Iranul, cu riscul unui al treilea război mondial„, Beijingul pregătind totodată o serie de exerciții navaleîn Vestul Oceanului Pacific.

Pe plan intern, săptămâna trecut a fost dezbătut în comisii proiectul de buget elaborat Guvern. Opoziția a depus aproximativ 8000 de amendamente, niciunul nefiind acceptat de comisiile de specialitate. Proiectul va fi dezbătut în plen în această săptămână.

Un alt sector aflat în vizorul autorităților săptămâna trecută a fost cel feroviar. Trei decizii importante au fost luate privitor la acesta. În primul rând CFR Marfă va fi privatizată până la finalul lunii octombrie a anului viitor, potrivit acordului Guvernului cu FMI. Tot ca urmare a negocierilor cu partenerii externi, executivul va continua restructurările la companiile de stat din sectorul feroviar, concediind o parte din angajați și introducând concediile neplătite. În plus, tronsoanele de cale ferată care nu vor fi închiriate unor agenți privați vor fi închise pentru a minimiza pierderile. Nu în ultimul rând, începând de duminică trenurile au fost reclasificate, pe unele linii reducându-se durata călătoriei. În noul plan de mers 2011-2012 vor circula 70 de trenuri internaţionale, din care 40 InterRegio, patru Intercity şi 26 Regio, precum şi 1.336 de trenuri în trafic local, 28 fiind Intercity, 198 InterRegio şi 1.110 Regio. De asemenea, din 11 decembrie vor fi noi legături directe cu trenuri InterRegio, între Bucureşti şi Bistriţa, Bucureşti şi Târgu Mureş, Bucureşti şi Sibiu, Craiova şi Braşov, Braşov şi Sibiu, Bucureşti şi Timişoara, Satu Mare şi Constanţa, Constanţa şi Braşov. Tariful la trenurile Intercity şi Regio (fostele trenuri Personal) va fi păstrat, iar pentru cele de tip InterRegio se va practica un tarif intermediar între tariful celor două ranguri de tren Accelerat şi Rapid (cu aproximativ 22 la sută mai puţin decât la Rapid şi cu aproximativ 12 la sută mai mare decât cel de la Accelerat).

Tot pe plan economic, datele publicate de INS săptămâna trecută indică o reducere a activității economice din zona industriei, dar și a salariului mediu net lunar aferent lunii octombrie. Datele vin în contextul în care în trimestrul al treilea economiei României a avansat cu 4,4%.

Pe plan politic, Traian Băsescu a anunțat participarea României la acordul interguvernamental stabilit în cadrul summit-ului liderilor UE, fapt ce implica necesitatea de modificare a constituției prin includerea prevederilor convenite cu partenerii europeni în textul legii fundamentale. Liderul opoziției, Victor Ponta, a anunțat că sprijină modificarea constituției, dar doar după organizarea unor alegeri anticipate.

Tot pe plan politic, tensiunile dintre România și Olanda s-au accentuat săptămâna trecută în condițiile în care executivul de la Haga își menține hotărârea de a bloca accesul Bulgariei și al României la spațiul Schengen. Olanda rămâne singura țară care se opune aderării după ce Finlanda și-a nuanțat poziția. Aderarea parțială a celor două țări la Schengen se află totuși pe agenda JAI din din 14 decembrie.

Nu în ultimul rând, Laszlo Tokes a fost reales preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, de cei aproape două sute de delegaţi ai Adunării Naţionale a CNMT, pentru un mandat de un an. Acesta declarase, în cadrul consiliului, că autodeterminarea maghiarilor din Bazinul Carpatic este o problemă de siguranţă europeană.  „O unire naţională deasupra frontierelor, autodeterminare, aceştia sunt cei doi piloni de bază ai strategiei noastre naţionale care se completează şi pe care putem construi politica noastră din Ardeal, cu o expresie relativ nouă, un nou cuvânt, «eurotransilvanism». Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeană, valori europene şi valori transilvănene, care sunt în armonie cu valorile europene”.

Două știri interesante au venit și din lumea științei. Prima dintre acestea se referă la descoperirea unei „planete-soră” a Pământului, despre care se bănuiește că ar fi favorabilă apariției vieții. „Suntem siguri că ea se află într-o zonă locuibilă”, a declarat Bill Borucki, expertul NASA pentru misiunea Kepler 22. Planeta, cu o masă de 2,4 ori mai mare decât cea a Terrei, se află la o distanţă de circa 600 de ani lumină şi efectuează o rotaţie completă în jurul stelei sale în 290 de zile. Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată dacă planeta este de natură telurică, gazoasă sau lichidă.

A doua vizează rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii americani de la universitatea Chicago, SUA, publicat în revista Science, potrivit căruia șobolanii manifesta tipare de altruism similare oamenilor și primatelor. Astfel, în cadrul unui experiment în cadrul căruia unul dintre șobolani era captiv, s-a observat că, după câteva sesiuni, șobolanul liber a învățat să deschidă cușca în care se afla șobolanul captiv și să-l elibereze pe acesta, chiar dacă anterior rozătoarele nu avuseseră contacte. Șobolanii liberi nu au încercat să deschidă cuștile goale, iar în cazul în care pe lângă cușca cu șobolanul captiv mai era o cușcă în care se afla ciocolată, șobolanii liberi au deschis ambele cuști și chiar au împărțit ciocolata cu șobolanul eliberat. Studiul oferă indicii serioase privind originile biologice ale comportamentului de ajutorare motivat empatic.

Pe plan extern, noua săptămâna va rămâne sub semnul deciziilor summit-ului de la Bruxelles, evoluția relațiilor dintre Europa și Marea Britanie menținându-se în centrul atenției. Pe plan intern, dezbaterea legii bugetului de stat și reuniunea JAI, unde se va discuta aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen vor fi printre principalele evenimente ale săptămânii.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 5-11 decembrie | Summit-ul liderilor UE de la Bruxelles, poziția Marii Britanii față de măsurile propuse, protestele din Rusia față de rezultatul alegerilor legislative

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, summit-ul liderilor UE de la Bruxelles a fost de departe cel mai discutat eveniment al săptămânii trecute datorită așteptărilor imense pe care piețele și partenerii internaționali ai UE le aveau. Summit-ul era considerat crucial pentru supraviețuirea sau, din contră, destrămarea zonei euro.

Două decizii majore au fost luate în cadrul reuniunii. Prima vizează  stabilirea unui acord interguvernamental pentru adoptarea unei reguli de aur privind limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB, respectarea limitei de 3% a deficitului bugetar anual și la aplicarea unor sancțiuni automate în caz de violare a acesteia. În primă fază propunerea trebuia să fie inclusă în tratatele UE dar, pentru prima dată, Marea Britanie, prin vocea premierului David Cameron și-a exercitat dreptul de veto față de propunere, obligând astfel statele să apeleze la alternativa unui acord interguvernamental. Potrivit convenției, acesta este obligatoriu pentru cele 17 state membre ale zonei euro, urmând ca restul statelor să opteze dacă aderă sau nu la inițiativă. Cu excepția MB, toate celelalte state membre ale UE și-au manifestat intenția de a lua parte la acord.

O a doua decizie vizează completarea resurselor FMI cu 200 de mld. de euro, din care 150 urmează a fi alocate de statele din zona euro iar 50 de statele UE din afara uniunii monetare. Aportul suplimentar are menirea de a furniza fondului resursele necesare pentru a interveni în cazul în care un stat din zona euro are nevoie de sprijin. Potrivit oficialilor români, statele care au deja un acord încheiat cu FMI nu vor contribui la această inițiativă

Ca de obicei, piețele au fost dezamăgite de lipsa unor decizii cu impact imediat care să sprijine depășirea crizei comunitare. Piețele au scăzut vineri dimineața, recuperând însă pierderile pe finalul ședinței

Totuși, de departe, cel mai discutat eveniment din cadrul summit-ului a fost veto-ul britanic privind modificarea tratatelor, utilizat cu scopul de a proteja interesele sectorului financiar londonez. Potrivit analiștilor, poziția premierului britanic izolează Marea Britanie și este asimilată unu prim pas de ieșire a țării din blocul comunitar. Nici aliații premierului conservator, liberal democrații, nu au fost încântați de poziția premierului britanic, deși recunosc că acesta a fost forțat să-și exercite dreptul de veto de intransigența liderilor europeni.

În ceea ce privește reacțiile partenerilor externi la deciziile liderilor UE, acestea au fost mai degrabă împărțite. Dacă președintele SUA salută acordul încheiat, șeful statului major inter-arme își manifestă rezerva față de impactul summit-ului și subliniază riscul unor proteste de amploare pe bătrânul continent datorită măsurilor de austeritate din ce în ce mai pronunțate. Nici China nu pare a fi prea convinsă de summit-ul UE, surse citate de presa internațională anunțând că banca centrală chineză intenţionează să înfiinţeze un vehicul de investiţii de 300 de miliarde de dolari care va opera două fonduri, unul pentru Statele Unite şi un altul pentru Europa.

Summit-ul UE a avut loc în contextul în care Guvernul italian adoptase planul de austeritate menit a consolida economia țării și a calma creditorii externi, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare pentru femei, impozitarea marilor averi și reducerea cheltuielilor publice, dar și în contextul unor decizii negative luate de agențiile de rating față de zona euro. Astfel, Moody’s a retrogradat  cele mai importante trei bănci franceze în timp ce S&P a pus sub supraveghere, cu perspective negative, Fondul European de Stabilitate Financiară, șase state din zona euro cu rating AAA și Uniunea Europeană.

Nu doar occidentul a fost în vizorul presei săptămâna trecută. Rusia Iranul și China au oferit de asemenea subiecte ce au ocupat primele pagini ale publicațiilor internaționale. Astfel, alegerile din Rusia, în cadrul cărora partidul premierului Vladimir Putin, Rusia Unită, a câștigat aproape 50% din voturi, și urmate de cele mai ample proteste anti-guvernamentale de la instalarea la putere a lui Putin, au fost atent analizate de agențiile de presă. Atât președintele, Dmitri Medvedev, cât și premierul, Valdimir Putin, au respins acuzele aduse de protestatari susținând că alegerile au fost libere și corecte. „Nu sunt de acord nici cu sloganurile şi nici cu declaraţiile manifestanţilor care au denunţat fraude şi au cerut organizarea de noi alegeri”, a declarat Medvedev, citat de Interfax, la o zi după cea mai importantă acţiune de protest a opoziţiei din Rusia, subliniind totuşi că a dispus ca „sesizările referitoare la eventuale fraude să fie verificate”.

În ceea ce privește Iranul, regimul islamist, a cărui relații cu occidentul sunt din ce în ce mai tensionate, a anunțat că a doborât o dronă (avion militar fără pilot) americană de ultimă generație care spiona instilațiile sale nucleare. Captura riscă să aibă un impact semnificativ asupra avantajului militar competitiv al SUA  față de adversarii să internaționali, în condițiile în care analiștii internaționali afirmă că, cel mai probabil, Teheranul va accepta sprijinul unor experți ruși și chinezi pentru a studia aparatul american. Avionul, a cărui existență nu fusese făcută publică de SUA a fost lansat în 2009 și a fost utilizat inclusiv în derularea operațiunilor de capturare a liderului Al-Qaida, Osama bin Laden.

Nu în ultimul rând, îndemnul președintelui Chinei, Hu Jintao, la adresa forțelor navale chineze de a fi pregătite de confruntări armate şi de a continua modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei a atras atenția analiștilor internaționali, cu atât mai mult cu cât, recent, un general chinez, Zhang Zhaozhong, a declarat  că „China nu va ezita să apere Iranul, cu riscul unui al treilea război mondial„, Beijingul pregătind totodată o serie de exerciții navaleîn Vestul Oceanului Pacific.

Pe plan intern, săptămâna trecut a fost dezbătut în comisii proiectul de buget elaborat Guvern. Opoziția a depus aproximativ 8000 de amendamente, niciunul nefiind acceptat de comisiile de specialitate. Proiectul va fi dezbătut în plen în această săptămână.

Un alt sector aflat în vizorul autorităților săptămâna trecută a fost cel feroviar. Trei decizii importante au fost luate privitor la acesta. În primul rând CFR Marfă va fi privatizată până la finalul lunii octombrie a anului viitor, potrivit acordului Guvernului cu FMI. Tot ca urmare a negocierilor cu partenerii externi, executivul va continua restructurările la companiile de stat din sectorul feroviar, concediind o parte din angajați și introducând concediile neplătite. În plus, tronsoanele de cale ferată care nu vor fi închiriate unor agenți privați vor fi închise pentru a minimiza pierderile. Nu în ultimul rând, începând de duminică trenurile au fost reclasificate, pe unele linii reducându-se durata călătoriei. În noul plan de mers 2011-2012 vor circula 70 de trenuri internaţionale, din care 40 InterRegio, patru Intercity şi 26 Regio, precum şi 1.336 de trenuri în trafic local, 28 fiind Intercity, 198 InterRegio şi 1.110 Regio. De asemenea, din 11 decembrie vor fi noi legături directe cu trenuri InterRegio, între Bucureşti şi Bistriţa, Bucureşti şi Târgu Mureş, Bucureşti şi Sibiu, Craiova şi Braşov, Braşov şi Sibiu, Bucureşti şi Timişoara, Satu Mare şi Constanţa, Constanţa şi Braşov. Tariful la trenurile Intercity şi Regio (fostele trenuri Personal) va fi păstrat, iar pentru cele de tip InterRegio se va practica un tarif intermediar între tariful celor două ranguri de tren Accelerat şi Rapid (cu aproximativ 22 la sută mai puţin decât la Rapid şi cu aproximativ 12 la sută mai mare decât cel de la Accelerat).

Tot pe plan economic, datele publicate de INS săptămâna trecută indică o reducere a activității economice din zona industriei, dar și a salariului mediu net lunar aferent lunii octombrie. Datele vin în contextul în care în trimestrul al treilea economiei României a avansat cu 4,4%.

Pe plan politic, Traian Băsescu a anunțat participarea României la acordul interguvernamental stabilit în cadrul summit-ului liderilor UE, fapt ce implica necesitatea de modificare a constituției prin includerea prevederilor convenite cu partenerii europeni în textul legii fundamentale. Liderul opoziției, Victor Ponta, a anunțat că sprijină modificarea constituției, dar doar după organizarea unor alegeri anticipate.

Tot pe plan politic, tensiunile dintre România și Olanda s-au accentuat săptămâna trecută în condițiile în care executivul de la Haga își menține hotărârea de a bloca accesul Bulgariei și al României la spațiul Schengen. Olanda rămâne singura țară care se opune aderării după ce Finlanda și-a nuanțat poziția. Aderarea parțială a celor două țări la Schengen se află totuși pe agenda JAI din din 14 decembrie.

Nu în ultimul rând, Laszlo Tokes a fost reales preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, de cei aproape două sute de delegaţi ai Adunării Naţionale a CNMT, pentru un mandat de un an. Acesta declarase, în cadrul consiliului, că autodeterminarea maghiarilor din Bazinul Carpatic este o problemă de siguranţă europeană.  „O unire naţională deasupra frontierelor, autodeterminare, aceştia sunt cei doi piloni de bază ai strategiei noastre naţionale care se completează şi pe care putem construi politica noastră din Ardeal, cu o expresie relativ nouă, un nou cuvânt, «eurotransilvanism». Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeană, valori europene şi valori transilvănene, care sunt în armonie cu valorile europene”.

Două știri interesante au venit și din lumea științei. Prima dintre acestea se referă la descoperirea unei „planete-soră” a Pământului, despre care se bănuiește că ar fi favorabilă apariției vieții. „Suntem siguri că ea se află într-o zonă locuibilă”, a declarat Bill Borucki, expertul NASA pentru misiunea Kepler 22. Planeta, cu o masă de 2,4 ori mai mare decât cea a Terrei, se află la o distanţă de circa 600 de ani lumină şi efectuează o rotaţie completă în jurul stelei sale în 290 de zile. Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată dacă planeta este de natură telurică, gazoasă sau lichidă.

A doua vizează rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii americani de la universitatea Chicago, SUA, publicat în revista Science, potrivit căruia șobolanii manifesta tipare de altruism similare oamenilor și primatelor. Astfel, în cadrul unui experiment în cadrul căruia unul dintre șobolani era captiv, s-a observat că, după câteva sesiuni, șobolanul liber a învățat să deschidă cușca în care se afla șobolanul captiv și să-l elibereze pe acesta, chiar dacă anterior rozătoarele nu avuseseră contacte. Șobolanii liberi nu au încercat să deschidă cuștile goale, iar în cazul în care pe lângă cușca cu șobolanul captiv mai era o cușcă în care se afla ciocolată, șobolanii liberi au deschis ambele cuști și chiar au împărțit ciocolata cu șobolanul eliberat. Studiul oferă indicii serioase privind originile biologice ale comportamentului de ajutorare motivat empatic.

Pe plan extern, noua săptămâna va rămâne sub semnul deciziilor summit-ului de la Bruxelles, evoluția relațiilor dintre Europa și Marea Britanie menținându-se în centrul atenției. Pe plan intern, dezbaterea legii bugetului de stat și reuniunea JAI, unde se va discuta aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen vor fi printre principalele evenimente ale săptămânii.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , ,