Evenimentele săptămânii 28 noiembrie-4 decembrie

Criza zonei euro, percepţia corupţiei în Europa, tensiunile diplomatice între occident şi Iran, proiectul Danube Fab şi politicile guvernului în sănătate

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
06-12-2011

Pe plan extern, săptămâna tocmai încheiată a fost dominată de discuţiile şi negocierile liderilor europeni privind găsirea unei posibile soluţii la criza care bântuie Europa de 3 ani. Principalii actori rămân ca şi până acum Franţa şi Germania, cele două state încercând să calmeze agitaţia pieţelor printr-o serie de declaraţii ale principalilor doi lideri, înaintea summitului European din această săptămână. Astfel, după o întâlnire între Sarkozy şi Merkel la începutul săptămânii, cei doi au anunţat că soluţia pentru criza euro e un “nou tratat” care să pună bazele unei Europe mai corecte cu ea însăşi şi care să-şi respecte angajamentele. “Franţa militează împreună cu Germania pentru un nou tratat european care să refondeze şi să regândească organizarea Europei. Mai multe responsabilităţi asumate în faţa popoarelor de către un adevărat Guvern economic, aceasta este viziunea noastră despre viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor”, a subliniat Nicolas Sarkozy în faţa a aproximativ 5.000 de persoane, la Toulon.

Germania, care vrea să impună o disciplină bugetară de fier membrilor zonei euro, refuză, în schimb, o solidaritate financiară între europeni, pe care Parisul o reclamă prin intermediul BCE, emiterii de euro-obligaţiuni sau unei consolidări a fondurilor de salvare a zonei euro. Iar BCE, prin vocea proaspătului său preşedinte, Mario Draghi, pare să joace cartea nemţilor, acesta reiterând cu doar câteva ore înaintea discursului preşedintelui francez că BCE nu-şi va depăşi atribuţiile legale şi nu va deveni în nici un caz un ultim creditor al statelor din zona euro, după modelul Rezervei Federale din SUA.

Poziţia Germaniei a fost exprimată de Angela Merkel într-un discurs ţinut în faţa Bundestag-ului, la o zi după cel al liderului de la Paris. Astfel, cancelarul a subliniat că Europa se află pe punctul de a implementa o uniune bugetară urmând ca elementul central al acestei uniuni să fie “un nou plafon de îndatorare la nivel European”. De asemenea, Merkel şi-a reiterat intenţia de a-şi convinge partenerii despre necesitatea de a modifica tratatele europene în vederea sporirii disciplinei bugetare motivând că  “nu există altă alternativă”. Detaliile referitoare la planul Germaniei au fost prezentate ulterior de ministrul de finanţe, Wolfgang Schaeuble care a declarat pentru publicaţia Passauer Neuer Presse: “Avem nevoie de un fond de răscumpărare în fiecare ţară din zona euro. Fiecare dintre aceste ţări ar trebui să pună bazele unui fond special care să preia datoria ce depăşeşte 60% din PIB, acesta urmând să fie plătit din taxe. Într-o perioadă de 20 de ani, datoria ar trebui redusă la 60%”, a spus el. Rămâne de văzut în ce măsură armonia franco-germană se va păstra şi la summitul european care va avea loc începând cu 5 decembrie.

Între timp pieţele îşi continuă presiunea asupra statelor supra-îndatorate. Italia s-a împrumutat la un preţ record la începutul săptămânii, plătind o dobândă de 7,89% pentru titluri de stat cu maturitate la 3 ani, după ce la ultima licitaţie din octombrie titluri similare fuseseră vândute cu un randament de 4,93. Dealtfel cotidianul La Stampa titra în ediţia de duminică un posibil acord cu FMI pentru un împrumut între 400 şi 600 de miliarde de euro care să dea un răgaz de 18 luni noului guvern condus de tehnocratul Mario Monti pentru a implementa reformele economico-fiscale necesare pentru stabilizarea finanţelor statului. Totuşi FMI a negat că ar fi existat vreun contact din partea executivului Italian în acest sens. Timpul va răspunde mai degrabă mai devreme decât târziu cu privire la această chestiune.

Peste toate acestea, vestea că Grecia şi Italia sunt cele mai corupte state din zona euro conform ultimului raport Transparency International, nu a mai surprins pe nimeni. Dificultăţile economice cu care se confruntă zona euro sunt “în parte legate de incapacitatea puterilor publice de a combate corupţia şi evaziunea fiscală, care figurează între cauzele principale ale crizei”, se arată în raport. Potrivit indicelui TI, pe o scară de la 0 (nivelul corupţiei percepute ca cea mai puternică) la 10, Italia obţine nota 3,9, iar Grecia 3,4. Astfel Italia se situează pe locul 69, iar Grecia pe poziţia 80, în clasamentul stabilit de Transparency International asupra unui număr de 182 de ţări. România ocupă locul 75 în clasamentul Transparency International pe anul 2011 privind percepţia corupţiei, cu 3,6 puncte, fiind la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de anul precedent. În cadrul UE, România devansează şi în acest an Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

Rămânând în sfera externă merită amintit că Marea Britanie a decis să-şi închidă ambasada de la Teheran (Iran) după ce zeci de protestatari iranieni au atacat ambasada britanică, au pătruns şi au ocupat clădirea pentru câteva ore ca formă de protest împotriva sancţiunilor impuse de Londra  Iranului datorită controversatului program nuclear. Conform relatărilor, forţele de ordine care protejau ambasada nu au intervenit în nici un fel pentru a împiedica atacul. Între timp toţi reprezentanţii misiunii diplomatice iraniene din Londra au fost expulzaţi.

În SUA, candidatul republican la alegerile prezidenţiale, Herman Cain, a decis să se retragă din cursa pentru investitură a partidului Republican, din cauza unor acuzaţii de scandaluri sexuale. Singurul candidat republican de culoare în cursa pentru Casa Albă, el a anunţat că va candida pentru alte responsabilități politice pe viitor, fără a preciza însă care anume. Paradoxal, eşecul lui Herman Cain îi oferă un avantaj lui Newt Gingrich, fost preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, el însuşi cunoscut pentru legăturile sale extraconjugale. Potrivit unui sondaj realizat de Rasmussen, Gingrich ar obţine 38% din intenţiile de vot ale alegătorilor republicani, iar Romney doar 17%, restul de 6 candidaţii situându-se sub pragul de 10%.

La Durban (Africa de Sud), are loc între 28 noiembrie – 6 decembrie Conferinţa Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climatică(UNFCCC), care aduce împreună peste 190 de state, reprezentanţi ai societăţii civile şi diverse organizaţii internaţionale având ca obiectiv limitarea creşterii temperaturii medii globale şi reducerea emisiei de gaze cu efecte de seră cu peste 50% până în 2050. Viitorul protocolului de la Kyoto, singurul acord internaţional care impune statelor industrializate obiective precise de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, urmează să fie subiectul cheie al dezbaterilor, alături de alte probleme precum finanţarea de care ar putea beneficia statele cele mai vulnerabile. UNFCCC are loc anual, aceasta fiind a şaptesprezecea întâlnire de acest fel. Conferinţa se va încheia cu lansarea iniţiativei „Momentum for Change” care doreşte să prezinte rezultatele benefice obţinute în urma adoptării unor politici de reducere a emisiei gazelor cu efecte de seră împreună cu posibilele consecinţe ale schimbărilor climatice.

Pe plan intern, săptămâna a început cu alegerea unui nou preşedinte al Senatului în persoana democrat-liberalului Vasile Blaga. Acesta a fost ales luni, de plenul Senatului, în funcţia de preşedinte al acestui for legislativ cu 69 de voturi pentru şi 63 împotrivă. Blaga a ţinut să-i mulţumească fostului preşedinte Mircea Geoană pentru “eforturile bune” pe care le-a depus pe durata mandatului său în această funcţie.

În plan economic, Guvernul a modificat legea finanţelor locale, care prevede diminuarea cu 5,5% a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale, cotele defalcate din impozitul pe venit urmând să scadă de la 77% la 71,5%, pentru a asigura resursele necesare finanţării de la bugetul de stat a standardului de cost per elev/preşcolar în învăţământul preuniversitar. Finanţarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat a fost asigurată până în anul 2011 din bugetele locale. Începând cu anul 2012, finanţarea acestor cheltuieli, care fac parte din finanţarea de bază, potrivit Legii educaţiei naţionale, nr.1/2011, vor fi asigurate din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, afectând echilibrul bugetar prin diminuarea veniturilor bugetului de stat.

Tot pe plan economic, Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că o creştere a salariului minim la 700 de lei  începând cu 2012 este justificată. Într-un proiect de hotărâre iniţiat de Ministerul Muncii, se arată că majorarea salariului minim pe economie cu 30 de lei ar conduce la cheltuieli bugetare suplimentare de circa 30,5 milioane de lei, în anul 2012, incluzând majorarea indemnizaţiilor de merit în sectorul bugetar, dar prin colectarea de contribuții şi de la angajatori şi de la angajaţii din mediul privat statul ar obţine până la 63 de milioane de lei.

Tot în această săptămână, Curtea Constituţională (CC) a respins, contestaţia privind legea referitoare la amânarea, până în 2016, a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă. PSD a contestat la Curtea Constituţională legea de aprobare a OUG 71/2009, care prelungeşte până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obţinut în instanţă hotărâri definitive, actul normativ fiind aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, forul decizional. Deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe au decis, în octombrie, să prelungească termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari de la 31 decembrie 2012 – cât era prevăzut în OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 şi să modifice şi procentele anuale de returnare a sumelor respective.

Rămânând în sfera economică, investiţiile în economie au crescut cu 15,3% în al treilea trimestru al anului, în timp ce investiţiile înregistrate în primele nouă luni ale anului s-au majorat cu 2,7% faţă de perioada similară din 2010, conform ultimelor date publicate de INS.

Guvernul a adoptat cadrul legal care permite angajarea de manageri privaţi în companii de stat, stabilind totodată ca nivelul remuneraţiei acestora să nu fie stabilit prin lege, ci prin negociere între acţionarii companiei respective şi persoana selectată pentru postul de manager. Cadrul legal de angajare a managerilor privaţi a fost reglementat printr-o ordonanţă de urgenţă privind guvernanţa corporatistă a întreprinderilor publice, iniţiată de Ministerul Justiţiei şi aprobată de Guvern în şedinţa de miercuri, conform negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat la Guvern că întreaga procedură de selecţie internaţională a managerilor privaţi poate dura între 3 şi 5 luni.

În sfera sănătăţii, legea cadru a sănătăţii ar urma să fie definitivată până la sfârșitul anului, conform declaraţiei Ministrului Sănătăţii Ladislau Ritli. Acesta a precizat, după întâlnirea cu parlamentarii coaliţiei din comisiile de sănătate, că legea-cadru prevede că asiguraţii vor beneficia de un pachet de bază de servicii şi medicamente care va avea anumite limitări, iar pentru restul serviciilor se va face o asigurare medicală suplimentară care nu este obligatorie. El a spus că pachetul de bază cu serviciile şi medicamentele va fi reglementat într-o lege separată la care lucrează cu experţi străini pentru a elabora o listă negativă care va cuprinde “acele servicii, medicamente şi investigaţii de vârf care sunt foarte costisitoare şi la care trebuie foarte bine reglementat accesul”. Din 2012, pacienţii vor plăti o parte din costurile unor servicii medicale, contribuţie care nu poate depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale, de la acest sistem urmând să fie scutiţi aproximativ opt milioane de pensionari, elevi, studenţi şi unii pacienţi.

În domeniul transporturilor, Guvernul speră să finalizeze curând proiectul Danube Fab care vizează crearea unui bloc aerian comun româno-bulgar în concordanţă cu tendinţele de la nivel European. Prin intermediul proiectului, România şi Bulgaria îşi vor armoniza serviciile de navigaţie aeriană, pentru maximizarea siguranţei şi eficienţei zborurilor, reducerii costului biletelor de avion, minimizând, în acelaşi timp, impactul aviaţiei asupra mediului. Proiectul va menţine furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană din centrele de control deja existente în Bucureşti şi Sofia. Astfel, din 2013 aeronavele civile şi militare care vor intra în spaţiul aerian, devenit comun, al celor două ţări, vor putea alege orice rută le avantajează din punct de vedere al costurilor şi al timpului de parcurs până la destinaţie, şi nu pe baza unor trasee stricte ca până în prezent. Din estimările iniţiale, reducerea preţurilor la biletele de avion ar putea fi situată undeva la 6 – 7 procente.

În final dorim să amintim o serie de evenimente mărunte dar cu impact. Astfel, ultimele preocupări ale oamenilor de ştiinţă vizează crearea unui computer capabil să prezică dezastrele economice şi naturale, răcirea artificială a planetei ca soluţie la procesul „natural” de încălzire globală şi crearea celui mai letal virus din istoria omenirii, cu precizarea că în ultimul caz lupta să dă în momentul de faţă pentru securitatea virusului, acesta fiind creat cu succes de către Ron Fouchier membru al Centrului Medical Erasmus din Rotterdam, Olanda. Între timp peste ocean, Barack Obama împarte ecranul cu Hitler şi Stalin într-un spot publicitar al unui producător de arme care avertizează că măsurile propuse de administraţia de la Washington privind controlul mai strict şi limitarea accesului la arme ar putea crea milioane de victime dacă oamenilor nu li se dă posibilitatea să se apere.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 28 noiembrie-4 decembrie | Criza zonei euro, percepţia corupţiei în Europa, tensiunile diplomatice între occident şi Iran, proiectul Danube Fab şi politicile guvernului în sănătate

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, săptămâna tocmai încheiată a fost dominată de discuţiile şi negocierile liderilor europeni privind găsirea unei posibile soluţii la criza care bântuie Europa de 3 ani. Principalii actori rămân ca şi până acum Franţa şi Germania, cele două state încercând să calmeze agitaţia pieţelor printr-o serie de declaraţii ale principalilor doi lideri, înaintea summitului European din această săptămână. Astfel, după o întâlnire între Sarkozy şi Merkel la începutul săptămânii, cei doi au anunţat că soluţia pentru criza euro e un “nou tratat” care să pună bazele unei Europe mai corecte cu ea însăşi şi care să-şi respecte angajamentele. “Franţa militează împreună cu Germania pentru un nou tratat european care să refondeze şi să regândească organizarea Europei. Mai multe responsabilităţi asumate în faţa popoarelor de către un adevărat Guvern economic, aceasta este viziunea noastră despre viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor”, a subliniat Nicolas Sarkozy în faţa a aproximativ 5.000 de persoane, la Toulon.

Germania, care vrea să impună o disciplină bugetară de fier membrilor zonei euro, refuză, în schimb, o solidaritate financiară între europeni, pe care Parisul o reclamă prin intermediul BCE, emiterii de euro-obligaţiuni sau unei consolidări a fondurilor de salvare a zonei euro. Iar BCE, prin vocea proaspătului său preşedinte, Mario Draghi, pare să joace cartea nemţilor, acesta reiterând cu doar câteva ore înaintea discursului preşedintelui francez că BCE nu-şi va depăşi atribuţiile legale şi nu va deveni în nici un caz un ultim creditor al statelor din zona euro, după modelul Rezervei Federale din SUA.

Poziţia Germaniei a fost exprimată de Angela Merkel într-un discurs ţinut în faţa Bundestag-ului, la o zi după cel al liderului de la Paris. Astfel, cancelarul a subliniat că Europa se află pe punctul de a implementa o uniune bugetară urmând ca elementul central al acestei uniuni să fie “un nou plafon de îndatorare la nivel European”. De asemenea, Merkel şi-a reiterat intenţia de a-şi convinge partenerii despre necesitatea de a modifica tratatele europene în vederea sporirii disciplinei bugetare motivând că  “nu există altă alternativă”. Detaliile referitoare la planul Germaniei au fost prezentate ulterior de ministrul de finanţe, Wolfgang Schaeuble care a declarat pentru publicaţia Passauer Neuer Presse: “Avem nevoie de un fond de răscumpărare în fiecare ţară din zona euro. Fiecare dintre aceste ţări ar trebui să pună bazele unui fond special care să preia datoria ce depăşeşte 60% din PIB, acesta urmând să fie plătit din taxe. Într-o perioadă de 20 de ani, datoria ar trebui redusă la 60%”, a spus el. Rămâne de văzut în ce măsură armonia franco-germană se va păstra şi la summitul european care va avea loc începând cu 5 decembrie.

Între timp pieţele îşi continuă presiunea asupra statelor supra-îndatorate. Italia s-a împrumutat la un preţ record la începutul săptămânii, plătind o dobândă de 7,89% pentru titluri de stat cu maturitate la 3 ani, după ce la ultima licitaţie din octombrie titluri similare fuseseră vândute cu un randament de 4,93. Dealtfel cotidianul La Stampa titra în ediţia de duminică un posibil acord cu FMI pentru un împrumut între 400 şi 600 de miliarde de euro care să dea un răgaz de 18 luni noului guvern condus de tehnocratul Mario Monti pentru a implementa reformele economico-fiscale necesare pentru stabilizarea finanţelor statului. Totuşi FMI a negat că ar fi existat vreun contact din partea executivului Italian în acest sens. Timpul va răspunde mai degrabă mai devreme decât târziu cu privire la această chestiune.

Peste toate acestea, vestea că Grecia şi Italia sunt cele mai corupte state din zona euro conform ultimului raport Transparency International, nu a mai surprins pe nimeni. Dificultăţile economice cu care se confruntă zona euro sunt “în parte legate de incapacitatea puterilor publice de a combate corupţia şi evaziunea fiscală, care figurează între cauzele principale ale crizei”, se arată în raport. Potrivit indicelui TI, pe o scară de la 0 (nivelul corupţiei percepute ca cea mai puternică) la 10, Italia obţine nota 3,9, iar Grecia 3,4. Astfel Italia se situează pe locul 69, iar Grecia pe poziţia 80, în clasamentul stabilit de Transparency International asupra unui număr de 182 de ţări. România ocupă locul 75 în clasamentul Transparency International pe anul 2011 privind percepţia corupţiei, cu 3,6 puncte, fiind la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de anul precedent. În cadrul UE, România devansează şi în acest an Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

Rămânând în sfera externă merită amintit că Marea Britanie a decis să-şi închidă ambasada de la Teheran (Iran) după ce zeci de protestatari iranieni au atacat ambasada britanică, au pătruns şi au ocupat clădirea pentru câteva ore ca formă de protest împotriva sancţiunilor impuse de Londra  Iranului datorită controversatului program nuclear. Conform relatărilor, forţele de ordine care protejau ambasada nu au intervenit în nici un fel pentru a împiedica atacul. Între timp toţi reprezentanţii misiunii diplomatice iraniene din Londra au fost expulzaţi.

În SUA, candidatul republican la alegerile prezidenţiale, Herman Cain, a decis să se retragă din cursa pentru investitură a partidului Republican, din cauza unor acuzaţii de scandaluri sexuale. Singurul candidat republican de culoare în cursa pentru Casa Albă, el a anunţat că va candida pentru alte responsabilități politice pe viitor, fără a preciza însă care anume. Paradoxal, eşecul lui Herman Cain îi oferă un avantaj lui Newt Gingrich, fost preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, el însuşi cunoscut pentru legăturile sale extraconjugale. Potrivit unui sondaj realizat de Rasmussen, Gingrich ar obţine 38% din intenţiile de vot ale alegătorilor republicani, iar Romney doar 17%, restul de 6 candidaţii situându-se sub pragul de 10%.

La Durban (Africa de Sud), are loc între 28 noiembrie – 6 decembrie Conferinţa Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climatică(UNFCCC), care aduce împreună peste 190 de state, reprezentanţi ai societăţii civile şi diverse organizaţii internaţionale având ca obiectiv limitarea creşterii temperaturii medii globale şi reducerea emisiei de gaze cu efecte de seră cu peste 50% până în 2050. Viitorul protocolului de la Kyoto, singurul acord internaţional care impune statelor industrializate obiective precise de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, urmează să fie subiectul cheie al dezbaterilor, alături de alte probleme precum finanţarea de care ar putea beneficia statele cele mai vulnerabile. UNFCCC are loc anual, aceasta fiind a şaptesprezecea întâlnire de acest fel. Conferinţa se va încheia cu lansarea iniţiativei „Momentum for Change” care doreşte să prezinte rezultatele benefice obţinute în urma adoptării unor politici de reducere a emisiei gazelor cu efecte de seră împreună cu posibilele consecinţe ale schimbărilor climatice.

Pe plan intern, săptămâna a început cu alegerea unui nou preşedinte al Senatului în persoana democrat-liberalului Vasile Blaga. Acesta a fost ales luni, de plenul Senatului, în funcţia de preşedinte al acestui for legislativ cu 69 de voturi pentru şi 63 împotrivă. Blaga a ţinut să-i mulţumească fostului preşedinte Mircea Geoană pentru “eforturile bune” pe care le-a depus pe durata mandatului său în această funcţie.

În plan economic, Guvernul a modificat legea finanţelor locale, care prevede diminuarea cu 5,5% a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale, cotele defalcate din impozitul pe venit urmând să scadă de la 77% la 71,5%, pentru a asigura resursele necesare finanţării de la bugetul de stat a standardului de cost per elev/preşcolar în învăţământul preuniversitar. Finanţarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat a fost asigurată până în anul 2011 din bugetele locale. Începând cu anul 2012, finanţarea acestor cheltuieli, care fac parte din finanţarea de bază, potrivit Legii educaţiei naţionale, nr.1/2011, vor fi asigurate din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, afectând echilibrul bugetar prin diminuarea veniturilor bugetului de stat.

Tot pe plan economic, Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că o creştere a salariului minim la 700 de lei  începând cu 2012 este justificată. Într-un proiect de hotărâre iniţiat de Ministerul Muncii, se arată că majorarea salariului minim pe economie cu 30 de lei ar conduce la cheltuieli bugetare suplimentare de circa 30,5 milioane de lei, în anul 2012, incluzând majorarea indemnizaţiilor de merit în sectorul bugetar, dar prin colectarea de contribuții şi de la angajatori şi de la angajaţii din mediul privat statul ar obţine până la 63 de milioane de lei.

Tot în această săptămână, Curtea Constituţională (CC) a respins, contestaţia privind legea referitoare la amânarea, până în 2016, a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă. PSD a contestat la Curtea Constituţională legea de aprobare a OUG 71/2009, care prelungeşte până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obţinut în instanţă hotărâri definitive, actul normativ fiind aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, forul decizional. Deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe au decis, în octombrie, să prelungească termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari de la 31 decembrie 2012 – cât era prevăzut în OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 şi să modifice şi procentele anuale de returnare a sumelor respective.

Rămânând în sfera economică, investiţiile în economie au crescut cu 15,3% în al treilea trimestru al anului, în timp ce investiţiile înregistrate în primele nouă luni ale anului s-au majorat cu 2,7% faţă de perioada similară din 2010, conform ultimelor date publicate de INS.

Guvernul a adoptat cadrul legal care permite angajarea de manageri privaţi în companii de stat, stabilind totodată ca nivelul remuneraţiei acestora să nu fie stabilit prin lege, ci prin negociere între acţionarii companiei respective şi persoana selectată pentru postul de manager. Cadrul legal de angajare a managerilor privaţi a fost reglementat printr-o ordonanţă de urgenţă privind guvernanţa corporatistă a întreprinderilor publice, iniţiată de Ministerul Justiţiei şi aprobată de Guvern în şedinţa de miercuri, conform negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat la Guvern că întreaga procedură de selecţie internaţională a managerilor privaţi poate dura între 3 şi 5 luni.

În sfera sănătăţii, legea cadru a sănătăţii ar urma să fie definitivată până la sfârșitul anului, conform declaraţiei Ministrului Sănătăţii Ladislau Ritli. Acesta a precizat, după întâlnirea cu parlamentarii coaliţiei din comisiile de sănătate, că legea-cadru prevede că asiguraţii vor beneficia de un pachet de bază de servicii şi medicamente care va avea anumite limitări, iar pentru restul serviciilor se va face o asigurare medicală suplimentară care nu este obligatorie. El a spus că pachetul de bază cu serviciile şi medicamentele va fi reglementat într-o lege separată la care lucrează cu experţi străini pentru a elabora o listă negativă care va cuprinde “acele servicii, medicamente şi investigaţii de vârf care sunt foarte costisitoare şi la care trebuie foarte bine reglementat accesul”. Din 2012, pacienţii vor plăti o parte din costurile unor servicii medicale, contribuţie care nu poate depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale, de la acest sistem urmând să fie scutiţi aproximativ opt milioane de pensionari, elevi, studenţi şi unii pacienţi.

În domeniul transporturilor, Guvernul speră să finalizeze curând proiectul Danube Fab care vizează crearea unui bloc aerian comun româno-bulgar în concordanţă cu tendinţele de la nivel European. Prin intermediul proiectului, România şi Bulgaria îşi vor armoniza serviciile de navigaţie aeriană, pentru maximizarea siguranţei şi eficienţei zborurilor, reducerii costului biletelor de avion, minimizând, în acelaşi timp, impactul aviaţiei asupra mediului. Proiectul va menţine furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană din centrele de control deja existente în Bucureşti şi Sofia. Astfel, din 2013 aeronavele civile şi militare care vor intra în spaţiul aerian, devenit comun, al celor două ţări, vor putea alege orice rută le avantajează din punct de vedere al costurilor şi al timpului de parcurs până la destinaţie, şi nu pe baza unor trasee stricte ca până în prezent. Din estimările iniţiale, reducerea preţurilor la biletele de avion ar putea fi situată undeva la 6 – 7 procente.

În final dorim să amintim o serie de evenimente mărunte dar cu impact. Astfel, ultimele preocupări ale oamenilor de ştiinţă vizează crearea unui computer capabil să prezică dezastrele economice şi naturale, răcirea artificială a planetei ca soluţie la procesul „natural” de încălzire globală şi crearea celui mai letal virus din istoria omenirii, cu precizarea că în ultimul caz lupta să dă în momentul de faţă pentru securitatea virusului, acesta fiind creat cu succes de către Ron Fouchier membru al Centrului Medical Erasmus din Rotterdam, Olanda. Între timp peste ocean, Barack Obama împarte ecranul cu Hitler şi Stalin într-un spot publicitar al unui producător de arme care avertizează că măsurile propuse de administraţia de la Washington privind controlul mai strict şi limitarea accesului la arme ar putea crea milioane de victime dacă oamenilor nu li se dă posibilitatea să se apere.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , ,