Evenimentele săptămânii 27 februarie – 4 martie

Alegerile prezidenţiale din Rusia, candidatura Serbiei la UE şi şedinţa comună de guvern de la Iaşi, principalele subiecte

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
08-03-2012

Alegerile prezidențiale din Rusia, impunerea diplomației românești privind acordarea Serbiei statutul de țară candidat la UE, dar și procesele introduse de părinții din România împotriva Ministerului Educației privind înscrierile copiilor în clasa pregătitoare au fost câteva dintre evenimentele de săptămâna trecută care au ținut primele pagini ale presei interne și internaționale

Pe plan extern, unul dintre principalele evenimente a fost scrutinul organizat în Rusia privind desemnarea noului președinte al Republici. Rusia este prima dintre marile puteri care a organizat anul acesta alegeri privind (eventuala) schimbare a liderilor politici, printre celelalte state numărându-se Franța, China și SUA. Rezultatele alegerilor, care au consacrat victoria detașată a fostului premier Vladimir Putin, cu 63,9% n-a surprins pe nimeni, scrutinul nefiind, desigur,lipsit de nereguli și acuze privind fraudele.

Atmosfera în care noul președinte preia mandatul de la Dmitri Medvedev (căruia i-a fost promisă funcția de premier, deși, după alegeri, din ce în ce mai multe voci consideră această opțiune puțin probabilă datorită disensiunilor frecvente dintre cei doi lideri) este una destul de tensionată, evenimentul având loc pe fondul unor proteste fără precedent împotriva  puterii de la Kremlin. Cel mai așteptat eveniment în continuare este desemnarea viitorului premier, una dintre principalele alternative la actualul președinte fiind fostul ministru de finanțe, Alexei Kudrin, demis anul trecut datorită neînțelegerilor cu președintele Medvedev.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost summit-ul liderilor UE, mai puțin tensionat decât precedentele în condițiile în care „chestiunea grecească” s-a mai calmat, dar nu lipsit de surprize, subiectul acordării Serbiei statutul de țară-candidat la UE, considerat o formalitate, a întâmpinat opoziția României, care a condiționat acordarea acestui statut de semnarea unui protocol privind protejarea minorității vlahe din Serbia. Gestul, sancționat de presa internațională, a determinat autoritățile de la Belgrad să semneze rapid protocolul cu România, care a renunțat astfel la blocarea procesului de acordare a statutului de țară-candidat. Deși unii diplomați externi au calificat gestul „demn de secolul al XIX-le”, poziția diplomației românești a fost salutată și de unii lideri ai opoziției, care au considerat că negocierile cu Belgradului durează de prea mult timp și că România trebuie să-și urmărească și propriile interese la nivel european.

Pe lângă cazul Serbiei, trei alte decizii majore au fost luate în cadrul summit-ului. Prima dintre acestea se referă la realegerea belgianului Herman Van Rompuy pentru un nou mandat de președinte al UE. Van Rompuy va rămâne preşedinte al UE până la sfârşitul lui 2014. El nu poate primi un al treilea mandat.

A doua se referă la amânarea pentru luna septembrie a deciziei finale privind acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, în condițiile în care Olanda nu și-a schimbat opoziția față de cele două țări, considerând că progresele făcute în sensul combaterii corupției în cele două state rămân slabe.

Nu în ultimul rând, în cadrul summit-ului a fost semnat pactul fiscal european, menit a introduce disciplina fiscală la nivelul țărilor semnatare, care nu vor putea avea un deficit structural mai mare de 0,5%, un deficit anual peste 3% și o datorie publică mai mare de 60%. Cu excepția Cehiei și a Marii Britanii, toate cele 25 de state membre ale UE au semnat pactul, acesta urmând să fie ratificat de fiecare stat în parte.

Pe plan economic, agențiile de rating au fost la fel de active și săptămâna trecută, Moody’s retrogradând Grecia la nivelul C, cel mai redus dintre calificativele acordate de agenţie, corespunzător încetării de plăţi sau unei probabilităţi reduse ca investitorii să îşi recupereze plasamentele, ca urmare a programului de restructurare a datoriilor către creditorii privaţi. O altă agenție de rating, S&P, a retrogradat Nokia în clasa BBB-, cea mai redusă treaptă din categoria recomandată pentru investiţii, cu perspectivă negativă. Nokia dispune de rating “BBB-” din partea Fitch, iar în cazul Moody’s de “Baa2″, calificativ aflat pe penultimul loc în categoria recomandată investiţiilor. „Perspectiva negativă reflectă posibilitatea retrogradării ratingului în următorii doi ani, dacă marjele Nokia vor rămâne la un nivel scăzut, sau dacă lichidităţile grupului vor scădea sub 2 miliarde de euro”, a declarat într-un raport analistul S&P Thierry Guermann. S&P a retrogradat calificativul Nokia pentru a patra oară în decurs de un an. Tot S&P vine însă cu vești bune pentru România, aceasta fiind inclusă printre statele din Europa emergentă cu o vulnerabilitate moderat-scăzută la șocurile din zona euro.

Tot la nivel economic, săptămâna trecută a adus vești bune și din Statele Unite, numărul cererilor pentru ajutor de șomaj plasându-se la minimul ultimilor patru ani, datele guvernamentale arătând îmbunătățirea continuă a condițiilor de pe piața muncii.

Trecând pe plan intern, câteva subiecte majore au ocupat prima pagină a presei locale, printre acestea aflându-se ședința comună de guvern a executivelor de la București și Chișinău, procesele privind suspendarea procesului de înscriere în clasa pregătitoare, dar și desemnarea lui Teodor Meleșcanu (PNL) de către Traian Băsescu pentru funcția de director al SIE, poziție vacantată după ce Mihai Răzvan Ungureanu a devenit premier.

Astfel, sâmbătă a avut loc la Iași o ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, prima de acest fel a celor două executive. La finele reuniunii au fost semnate mai multe acorduri de colaborare bilaterală, inclusiv Planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean. Alături de acest document, miniştrii celor două guverne au semnat şi un acord de cooperare şi ajutor reciproc în cazul producerii dezastrelor, un acord privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti aflate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi protocoale în educaţie şi securitate socială.

Un alt eveniment care oferă semnale pozitive autorităților române a fost emisiunea de obligațiuni de marți de pe piața americană, în urma căreia au fost atrase încă 750 mil, de dolari, la un randament în scădere față de precedenta ieșire de la finalul lunii ianuarie. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75% şi, luând în calcul prima, randamentul este de 6,45%. Emisiunea este scadentă la 7 februarie 2022. „Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere”, a declarat într-un comunicat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi. Succesul emisiunii din SUA  venit după ce Ministerul Finanţelor a vândut luni titluri de stat cu scadenţa la şase luni la un randament mediu de 5,22%, cel mai redus nivel din ultimii şapte ani şi sub dobânda-cheie a BNR.

Revenind pe plan politic, săptămâna trecută președintele Traian Băsescu la propus pe Teodor Meleșcanu pentru funcția de director al SIE, funcție rămasă vacantă după ce Răzvan Ungureanu a demisionat pentru a deveni premier. Teodor Meleşcanu precizează că, începând cu data de 27 februarie, s-a autosuspendat „pe o durată nedeterminată” din calitatea de membru al PNL. Propunerea, în linie cu cutuma instituită de actualul președinte potrivită căreia șefii serviciilor secrete sunt desemnați din rândurile opoziției, nu a fost bine primită de liberali, președintele PNL anunțând că Teodor Meleșcanu va fi exclus din partid pentru că a acceptat propunerea președintelui.

Trecând în domeniul educației, săptămâna trecută Ministerul Educației s-a confruntat cu o serie de procese introduse de părinții care doresc suspendarea ordinului care îi obligă să-și înscrie copiii în clasa pregătitoare, așa cum prevede noua lege a educației naționale. Părinţii au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Educaţiei, nemulţumiţi că în urma acestui act normativ nu îşi vor mai putea înscrie copiii decât în şcolile de care aparţin cu domiciliul. În acţiunea depusă la instanţă părinţii arată că Ordinul 3064/2012 este neconstituţional, că le îngrădeşte mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie şi că pentru asumarea lui societatea civilă, părinţii şi cadrele didactice nu au fost consultaţi. Toate procesele introduse de părinți împotriva autorităților au fost respinse însă de Curtea de Apel București .

Revenind pe plan extern, două informații interesante au apărut în presa internațională săptămâna trecută. Primul dintre acestea se referă afirmațiile oficialilor de la Beijing, potrivit cărora China va aloca în acest an, pentru prima dată, peste 100 de mld. de dolari proiectelor militare, bugetul de apărare fiind cu 11, 2% mai mare decât anul trecut. Potrivit autoritățile, resursele vor fi concentrate pe dezvoltarea unui model de avion supersonic invizibil pentru radar, construirea unui portavion şi dezvoltarea unor rachete capabile să doboare sateliţi din orbita terestră. Un parlamentar chinez a declarat după anunţarea bugetului că noile cifre sunt menite să “păstreze China pe calea paşnică, politica de înarmare fiind pur defensivă”. Cealaltă informație se referă la anunțul istoric al gherilelor columbiene FARC, care au precizat că renunță definitiv la practica răpirii de civili. „Anunţăm că începând din această dată interzicem aceste practici în cadrul luptei noastre revoluţionare”, afirmă comandamentul Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), într-un mesaj postat pe site-ul său, farc-ep.co. Anunţul constituie un moment de cotitură în istoria acestei mişcări de gherilă marxiste, cea mai importantă din Columbia, cu aproximativ 9.000 de combatanţi, aflată într-o rebeliune împotriva autorităţilor din anul 1964.

 

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 27 februarie – 4 martie| Alegerile prezidenţiale din Rusia, candidatura Serbiei la UE şi şedinţa comună de guvern de la Iaşi, principalele subiecte

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Alegerile prezidențiale din Rusia, impunerea diplomației românești privind acordarea Serbiei statutul de țară candidat la UE, dar și procesele introduse de părinții din România împotriva Ministerului Educației privind înscrierile copiilor în clasa pregătitoare au fost câteva dintre evenimentele de săptămâna trecută care au ținut primele pagini ale presei interne și internaționale

Pe plan extern, unul dintre principalele evenimente a fost scrutinul organizat în Rusia privind desemnarea noului președinte al Republici. Rusia este prima dintre marile puteri care a organizat anul acesta alegeri privind (eventuala) schimbare a liderilor politici, printre celelalte state numărându-se Franța, China și SUA. Rezultatele alegerilor, care au consacrat victoria detașată a fostului premier Vladimir Putin, cu 63,9% n-a surprins pe nimeni, scrutinul nefiind, desigur,lipsit de nereguli și acuze privind fraudele.

Atmosfera în care noul președinte preia mandatul de la Dmitri Medvedev (căruia i-a fost promisă funcția de premier, deși, după alegeri, din ce în ce mai multe voci consideră această opțiune puțin probabilă datorită disensiunilor frecvente dintre cei doi lideri) este una destul de tensionată, evenimentul având loc pe fondul unor proteste fără precedent împotriva  puterii de la Kremlin. Cel mai așteptat eveniment în continuare este desemnarea viitorului premier, una dintre principalele alternative la actualul președinte fiind fostul ministru de finanțe, Alexei Kudrin, demis anul trecut datorită neînțelegerilor cu președintele Medvedev.

Un alt eveniment major al săptămânii trecute a fost summit-ul liderilor UE, mai puțin tensionat decât precedentele în condițiile în care „chestiunea grecească” s-a mai calmat, dar nu lipsit de surprize, subiectul acordării Serbiei statutul de țară-candidat la UE, considerat o formalitate, a întâmpinat opoziția României, care a condiționat acordarea acestui statut de semnarea unui protocol privind protejarea minorității vlahe din Serbia. Gestul, sancționat de presa internațională, a determinat autoritățile de la Belgrad să semneze rapid protocolul cu România, care a renunțat astfel la blocarea procesului de acordare a statutului de țară-candidat. Deși unii diplomați externi au calificat gestul „demn de secolul al XIX-le”, poziția diplomației românești a fost salutată și de unii lideri ai opoziției, care au considerat că negocierile cu Belgradului durează de prea mult timp și că România trebuie să-și urmărească și propriile interese la nivel european.

Pe lângă cazul Serbiei, trei alte decizii majore au fost luate în cadrul summit-ului. Prima dintre acestea se referă la realegerea belgianului Herman Van Rompuy pentru un nou mandat de președinte al UE. Van Rompuy va rămâne preşedinte al UE până la sfârşitul lui 2014. El nu poate primi un al treilea mandat.

A doua se referă la amânarea pentru luna septembrie a deciziei finale privind acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, în condițiile în care Olanda nu și-a schimbat opoziția față de cele două țări, considerând că progresele făcute în sensul combaterii corupției în cele două state rămân slabe.

Nu în ultimul rând, în cadrul summit-ului a fost semnat pactul fiscal european, menit a introduce disciplina fiscală la nivelul țărilor semnatare, care nu vor putea avea un deficit structural mai mare de 0,5%, un deficit anual peste 3% și o datorie publică mai mare de 60%. Cu excepția Cehiei și a Marii Britanii, toate cele 25 de state membre ale UE au semnat pactul, acesta urmând să fie ratificat de fiecare stat în parte.

Pe plan economic, agențiile de rating au fost la fel de active și săptămâna trecută, Moody’s retrogradând Grecia la nivelul C, cel mai redus dintre calificativele acordate de agenţie, corespunzător încetării de plăţi sau unei probabilităţi reduse ca investitorii să îşi recupereze plasamentele, ca urmare a programului de restructurare a datoriilor către creditorii privaţi. O altă agenție de rating, S&P, a retrogradat Nokia în clasa BBB-, cea mai redusă treaptă din categoria recomandată pentru investiţii, cu perspectivă negativă. Nokia dispune de rating “BBB-” din partea Fitch, iar în cazul Moody’s de “Baa2″, calificativ aflat pe penultimul loc în categoria recomandată investiţiilor. „Perspectiva negativă reflectă posibilitatea retrogradării ratingului în următorii doi ani, dacă marjele Nokia vor rămâne la un nivel scăzut, sau dacă lichidităţile grupului vor scădea sub 2 miliarde de euro”, a declarat într-un raport analistul S&P Thierry Guermann. S&P a retrogradat calificativul Nokia pentru a patra oară în decurs de un an. Tot S&P vine însă cu vești bune pentru România, aceasta fiind inclusă printre statele din Europa emergentă cu o vulnerabilitate moderat-scăzută la șocurile din zona euro.

Tot la nivel economic, săptămâna trecută a adus vești bune și din Statele Unite, numărul cererilor pentru ajutor de șomaj plasându-se la minimul ultimilor patru ani, datele guvernamentale arătând îmbunătățirea continuă a condițiilor de pe piața muncii.

Trecând pe plan intern, câteva subiecte majore au ocupat prima pagină a presei locale, printre acestea aflându-se ședința comună de guvern a executivelor de la București și Chișinău, procesele privind suspendarea procesului de înscriere în clasa pregătitoare, dar și desemnarea lui Teodor Meleșcanu (PNL) de către Traian Băsescu pentru funcția de director al SIE, poziție vacantată după ce Mihai Răzvan Ungureanu a devenit premier.

Astfel, sâmbătă a avut loc la Iași o ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău, prima de acest fel a celor două executive. La finele reuniunii au fost semnate mai multe acorduri de colaborare bilaterală, inclusiv Planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean. Alături de acest document, miniştrii celor două guverne au semnat şi un acord de cooperare şi ajutor reciproc în cazul producerii dezastrelor, un acord privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti aflate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi protocoale în educaţie şi securitate socială.

Un alt eveniment care oferă semnale pozitive autorităților române a fost emisiunea de obligațiuni de marți de pe piața americană, în urma căreia au fost atrase încă 750 mil, de dolari, la un randament în scădere față de precedenta ieșire de la finalul lunii ianuarie. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75% şi, luând în calcul prima, randamentul este de 6,45%. Emisiunea este scadentă la 7 februarie 2022. „Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere”, a declarat într-un comunicat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi. Succesul emisiunii din SUA  venit după ce Ministerul Finanţelor a vândut luni titluri de stat cu scadenţa la şase luni la un randament mediu de 5,22%, cel mai redus nivel din ultimii şapte ani şi sub dobânda-cheie a BNR.

Revenind pe plan politic, săptămâna trecută președintele Traian Băsescu la propus pe Teodor Meleșcanu pentru funcția de director al SIE, funcție rămasă vacantă după ce Răzvan Ungureanu a demisionat pentru a deveni premier. Teodor Meleşcanu precizează că, începând cu data de 27 februarie, s-a autosuspendat „pe o durată nedeterminată” din calitatea de membru al PNL. Propunerea, în linie cu cutuma instituită de actualul președinte potrivită căreia șefii serviciilor secrete sunt desemnați din rândurile opoziției, nu a fost bine primită de liberali, președintele PNL anunțând că Teodor Meleșcanu va fi exclus din partid pentru că a acceptat propunerea președintelui.

Trecând în domeniul educației, săptămâna trecută Ministerul Educației s-a confruntat cu o serie de procese introduse de părinții care doresc suspendarea ordinului care îi obligă să-și înscrie copiii în clasa pregătitoare, așa cum prevede noua lege a educației naționale. Părinţii au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Educaţiei, nemulţumiţi că în urma acestui act normativ nu îşi vor mai putea înscrie copiii decât în şcolile de care aparţin cu domiciliul. În acţiunea depusă la instanţă părinţii arată că Ordinul 3064/2012 este neconstituţional, că le îngrădeşte mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie şi că pentru asumarea lui societatea civilă, părinţii şi cadrele didactice nu au fost consultaţi. Toate procesele introduse de părinți împotriva autorităților au fost respinse însă de Curtea de Apel București .

Revenind pe plan extern, două informații interesante au apărut în presa internațională săptămâna trecută. Primul dintre acestea se referă afirmațiile oficialilor de la Beijing, potrivit cărora China va aloca în acest an, pentru prima dată, peste 100 de mld. de dolari proiectelor militare, bugetul de apărare fiind cu 11, 2% mai mare decât anul trecut. Potrivit autoritățile, resursele vor fi concentrate pe dezvoltarea unui model de avion supersonic invizibil pentru radar, construirea unui portavion şi dezvoltarea unor rachete capabile să doboare sateliţi din orbita terestră. Un parlamentar chinez a declarat după anunţarea bugetului că noile cifre sunt menite să “păstreze China pe calea paşnică, politica de înarmare fiind pur defensivă”. Cealaltă informație se referă la anunțul istoric al gherilelor columbiene FARC, care au precizat că renunță definitiv la practica răpirii de civili. „Anunţăm că începând din această dată interzicem aceste practici în cadrul luptei noastre revoluţionare”, afirmă comandamentul Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), într-un mesaj postat pe site-ul său, farc-ep.co. Anunţul constituie un moment de cotitură în istoria acestei mişcări de gherilă marxiste, cea mai importantă din Columbia, cu aproximativ 9.000 de combatanţi, aflată într-o rebeliune împotriva autorităţilor din anul 1964.

 




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , ,