Evenimentele săptămânii 26 martie-1 aprilie

Condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare cu suspendare, reținerea deputatului Boldea, plecarea surpriză a lui Sorin Frunzăverde la PNL

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
02-04-2012

Pe lan extern, probabil cel mai important eveniment al săptămânii trecute la nivel european a fost decizia de vineri a guvernelor din zona euro de a plafona capacitatea fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde de euro, respingând cererile de mobilizare a unor resurse mai ample pentru protejarea statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat anterior că zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă.

O altă decizie importantă luată la nivel european săptămâna trecută vizează acordul dintre Parlamentul European și guvernele  statelor membre privind reducerea tarifelor de roaming pentru serviciile de voce, text şi Internet mobil. Acordul anunţat miercuri urmează să fie aprobat definitiv de Parlamentul European în luna mai şi să intre în vigoare în iulie. Tarifele pentru apelurile efectuate într-o altă ţară membră a Uniunii decât cea de origine nu pot depăşi 29 de cenţi pe minut, iar cele pentru apelurile primite nu trebuie să fie mai mari de 8 cenţi pe minut. În cazul mesajelor text din străinătate a fost stabilit un plafon de 9 cenţi pe minut, iar accesarea Internetului la 70 de cenţi pe megabyte. Până în 2014 aceste plafoane trebuie să mai scadă cu o treime, cu excepţia tarifului pentru internet, care urmează să fie redus la 20 de cenţi pe megabyte.

Și Marea Britanie a fost în atenția presei în săptămâna care tocmai s-a încheiat odată cu anunțul privind privatizarea Poștei Regale. Coaliţia de guvernământ din Marea Britanie inten­ţionează să înceapă privatizarea Poştei Regale prin vânzarea sau listarea unei părţi din companie în toamna anului viitor, dacă situaţia financiară a operatorului poştal deţinut de stat continuă să se îmbunătăţească, scrie Financial Times. Vânzarea va fi cel mai ambiţios proiect de privatizare din Marea Britanie de când fostul premier britanic John Major a divizat şi a vândut în anii 1990 compania de căi ferate. Poşta Regală ar putea valora 3-4 miliarde de lire sterline, potrivit analiştilor.

Coborând în zona de Sud a continentului, un studiu interesant publicat săptămâna trecută arată amploarea economiei subterane a Italiei, care depășește PIB-ul însumat al României, Finlandei, Portugaliei şi Ungariei. Astfel potrivit institutului italian Euripest economia subterană din Italia, incluzând munca la negru, activităţile Mafiei sau închirierea de proprietăţi fără plata taxelor, a reprezentat anul trecut 35% PIB-ul ţării, circa 540 miliarde de euro. Datele sunt interesante în condițiile în care Italia se confruntă cu presiuni bugetare imense, fiind nevoită să apeleze la ample măsuri de austeritate.

Nu în ultimul rând, finalul de săptămâna a fost marcat de alegerile cvasi-libere organizate de republica Myanmar, unde opozanta și laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, se numără printre favoriți. Guvernul, format din foşti militari reformatori sosiţi la putere în urmă cu un an, încearcă să arate că reformele sale politice sunt sincere şi pot justifica ridicarea sancţiunilor occidentale care afectează economia ţării. Conform  tuturor analiştilor, Executivul are interes să o vadă pe opozantă triumfând în alegeri sub privirea comunităţii internaţionale.

Trecând pe plan intern, așa cum am spus, săptămâna trecută a fost una extrem de agitată, mai ales pe plan politic.

Astfel, deputatul Mihail Bodea, pe numele căruia a fost emis un mandat internațional de arestare, a revenit marți în țară, în mod voluntar, predându-se organelor de ordine, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Cazul Bodea a fost puternic mediatizat în condițiile în care deputatul a părăsit țara pe 17 martie, refugiindu-se în Kenia, țară cu care România nu are tratat bilateral de extrădare, autoritățile române emițând ulterior un mandat internațional de arestare pe numele acestuia.

Însă Mihail Bodea nu a fost singurul politician aflat în vizorul organelor de justiție săptămâna trecut. Adrian Năstase și deputatul liberal de Cluj Virgil Pop au făcut, de asemenea, obiectul unor decizii ale justiției. Astfel, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj în dosarul “Zambaccian”, fiind achitat pentru infracţiunea de luare de mită. Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată în același dosar. Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru “participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj. Decizia instanței a fost intens comentată de politicieni și analiști deopotrivă, opoziția salutând achitarea fostului premier în dosarul de corupție, în timp ce societatea civilă condamnă dubla măsură aplicată de justiție în cazul Irinei Jianu, fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții, pe de-o parte, contramandată la pedeapsă cu  executare, și a soților Năstase, pe de altă parte.

Nu în ultimul rând deputatul PNL Virgil Pop, fost consilier judeţean de Cluj, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) respingând, luni, recursul parlamentarului. Completul de cinci judecători a menţinut decizia dispusă la fond în acest caz. Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Pop a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii ar fi fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător.

Rămânând în zona politică, un alt eveniment major intens comentat de presă a fost plecarea prim-vicepreședintelui PDL Sorin Frunzăverde la PNL, acesta urmând să candideze la șefia Consiliului Județean sub sigla acestui partid. Fostul prim-vicepreședintele PDL a fost urmat de alți 38 de primari din județ, plecarea lui coincizând cu a primarului Slatinei, Darius Vîlcov. Evenimentul a generat tensiuni puternice în partidul de guvernământ, mai multe voci, printre care și cea a vicepreședintelui Mihaiela Popa, solicitând demisia președintelui Emil Boc și instalarea unei noi conduceri capabile să mobilizeze partidul pentru alegeri, un posibil candidat fiind Vasile Blaga.

Trecând în zona economică, săptămâna trecută, Executivul a reușit să privatizeze Cupru Min Abrud și să vândă integral pachetul de 15% din acţiunile Transelectrica (TEL). De asemenea, executivul a aprobat miercuri acordul de explorare cu Chevron.

Astfel, Ministerul Economiei a comunicat că în urma licitaţiei cu strigare desfăşurate luni pentru vânzarea integrală a Cupru Min, vehiculul de investiţii Roman Copper Corp din Canada, deţinut de omul de afaceri Stephen G. Roman, a preluat compania de exploatare a cuprului pentru suma de circa 200,8 mil. euro. Licitaţia a pornit de la un preţ minim de 57,3 mil. euro. Cuprum Min este cea mai mare companie de exploatare de cupru din România, având drepturi de exploatare pentru circa 60% din rezervele de cupru de pe plan intern. Aceasta deţine exploatarea de cupru Roşia Poieni, cu rezerve estimate la 900.000 de tone. La preţul actual al cuprului, de circa 8.300 de dolari pe tonă, rezervele companiei ar fi evaluate la circa 7,5 miliarde de dolari (5,6 mld. euro).

Și licitația privind vânzarea a 15% din acțiunile Transelectrica a fost încheiată cu succes, în condiţiile în care investitorii de retail au subscris de două ori cota alocată, iar investitorii instituţionali au ajuns la 88% din tranşa pusă la dispoziţie. Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Cele mai multe acţiuni au fost subscrise la preţuri între 14,9 lei/titlu şi 15,51 lei/acţiune Ministerul Economiei deţine 73,68% din titlurile Transelectrica, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 13,49%. Un pachet de 12,81% din titluri este deţinut de alţi acţionari. Compania este listată la Bursă din 2006.

Nu în ultimul rând, Executivul a aprobat miercuri acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, avizul fiind emis după întâlnirea premierului Ungureanu cu grupul american. Executivul a decis totodată ca aceste trei acorduri să intre în vigoare miercuri, 28 martie. Acordul cu Chevron este extrem de contestat de ecologiști întrucât compania americană intenționează să utilizeze exploatarea prin fractură hidraulică a gazelor de șist, tehnologie considerată ca având un impact însemnat asupra mediului înconjurător. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.

Rămânând în sfera economică, un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost decizia BNR  de a reduce cu 0,25 puncte procentuală nivelul ratei dobânzii de politică monetară, de la 5,5% la 5,25% pe an, nou minim istoric, în linie cu aşteptările analiştilor, şi să menţină cotele pentru rezervele minime obligatorii constituite de bănci. BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul acestui an, după tăieri de câte 0,25 puncte şi în şedinţele Consiliului de Administraţie din ianuarie şi februarie. Dobânda cheie este acum la minimul istoric de 5,25%. Analiştii financiari bancari au anticipat într-o largă majoritate că BNR va reduce joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 5,25%, ca urmare a scăderii inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată. De asemenea, aproape 80% dintre analişti au anticipat că banca centrală nu va modifica ratele pentru rezervele minime obligatorii.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută au fost desemnați viitori supraveghetori a pieței de capital și a fondurilor de pensii, într-un proces intens comentat de presă și de analiști.  Astfel, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a validat marți propunerile partidelor pentru o serie de membri în mai multe instituții de stat, printre care și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) și Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP). La CNVM a fost numită președinte Carmen Negoiță, din partea PDL, soția primarului Liviu Negoiță, senatorul Gheorghe Marcu (PSD) este vicepreședinte, iar în cele trei funcții de comisari rămase vacanțe au fost numiți Dorina Mihăilescu, fosta șefa a Cancelariei Guvernului Năstase, Ștefania Ferencz, fostă consilieră a lui Emil Boc și fostul consul la Barcelona și deputatul PDL Gheorghe Albu.  În funcția de președinte al Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a fost numit de către plenul deputatul UNPR Marian Sârbu, iar vicepreședinte a fost numit Ion Giurescu, membru PDS.

Trecând în zona juridică, Curtea Constituțională a calificat drept neconstituțională legea lustrației, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Legea lustrației a fost intens comentată după ce UDMR a susținut amendarea propunerii de lege, în categoria persoanelor „lustrabile” fiind incluse și cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist, prevedere care, potrivit unor analiști, ar viza-o direct pe fostul ministru al Justiției, Monica Macovei.

Nici zona educației nu a fost scutită de anunțuri importante săptămâna trecută, un ordin al ministrului Cătălin Baba schimbând radical procedura admiterii universitare din acestă vară, universitățile nemaiputând utiliza media anilor de liceu drept criteriu de admitere, datorită discrepanțelor prea ridicate dintre diverse zone și școli. “Încurajăm reintroducerea unor probe scrise sau orale la admitere în universitate. De asemenea, întrucât a existat un bacalaureat riguros, iar în acest an dorim unul la fel, universităţile se pot baza pe notele de la acest examen. Ordinul interzice folosirea mediilor din timpul anilor de studiu drept criteriu de admitere, pentru că există diferenţe mari de notare de la un liceu la altul. De exemplu, un 10 la un anumit liceu poate însemna doar 8 la altul”, a spus ministrul Educaţiei.

Nu în ultimul rând, decizia CNA de a reduce la jumătate licența de funcționare a OTV, cea mai drastică sancțiune pe care Consiliul o poate aplica, urmată de anunțul privind falimentul televiziunii au fost probabil cele importante știri din ultima perioadă din zona media. Astfel, CNA a aplicat, marţi, OTV cea mai drastică sancţiune posibilă  – înjumătăţirea licenţei audiovizuale – pentru că televiziunea difuzează continuu publicitate politică la Partidul Poporului Dan Diaconescu, în afara perioadei de campanie electorală; astfel postul mai poate emite până pe 28 septembrie. O zi mai târziu, Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea societăţii Mamitzu Production SRL, care a cerut instanţei declanşarea procedurii insolvenţei pentru televiziunea lui Dan Diaconescu. Societatea Mamitzu Production SRL a solicitat Tribunalului Bucureşti (TB), pe 30 noiembrie 2011, deschiderea procedurii insolvenţei în cazul societăţii Ocram Televiziune SRL.

În final, merită menționată decizia probabil istorică luată Universitatea Semmelweis din Ungaria de a retrage titlul de doctor președintelui  Pal Schmitt, pentru plagiat. Site-ul săptămânalul ungar HVG a prezentat acuzaţiile de plagiat în ianuarie, iar în februarie a fost creată o comisie de investigație pentru a examina teza de 215 pagini susținută în 1992 și intitulată “O analiză a programului Jocurilor Olimpice Moderne”. Schmitt a fost acuzat că a copiat parţial sau integral 180 de pagini din lucrare. Schmitt a fost ales preşedinte al Ungariei în 2010, pentru un mandat de cinci ani.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 26 martie-1 aprilie | Condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare cu suspendare, reținerea deputatului Boldea, plecarea surpriză a lui Sorin Frunzăverde la PNL

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe lan extern, probabil cel mai important eveniment al săptămânii trecute la nivel european a fost decizia de vineri a guvernelor din zona euro de a plafona capacitatea fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde de euro, respingând cererile de mobilizare a unor resurse mai ample pentru protejarea statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat anterior că zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă.

O altă decizie importantă luată la nivel european săptămâna trecută vizează acordul dintre Parlamentul European și guvernele  statelor membre privind reducerea tarifelor de roaming pentru serviciile de voce, text şi Internet mobil. Acordul anunţat miercuri urmează să fie aprobat definitiv de Parlamentul European în luna mai şi să intre în vigoare în iulie. Tarifele pentru apelurile efectuate într-o altă ţară membră a Uniunii decât cea de origine nu pot depăşi 29 de cenţi pe minut, iar cele pentru apelurile primite nu trebuie să fie mai mari de 8 cenţi pe minut. În cazul mesajelor text din străinătate a fost stabilit un plafon de 9 cenţi pe minut, iar accesarea Internetului la 70 de cenţi pe megabyte. Până în 2014 aceste plafoane trebuie să mai scadă cu o treime, cu excepţia tarifului pentru internet, care urmează să fie redus la 20 de cenţi pe megabyte.

Și Marea Britanie a fost în atenția presei în săptămâna care tocmai s-a încheiat odată cu anunțul privind privatizarea Poștei Regale. Coaliţia de guvernământ din Marea Britanie inten­ţionează să înceapă privatizarea Poştei Regale prin vânzarea sau listarea unei părţi din companie în toamna anului viitor, dacă situaţia financiară a operatorului poştal deţinut de stat continuă să se îmbunătăţească, scrie Financial Times. Vânzarea va fi cel mai ambiţios proiect de privatizare din Marea Britanie de când fostul premier britanic John Major a divizat şi a vândut în anii 1990 compania de căi ferate. Poşta Regală ar putea valora 3-4 miliarde de lire sterline, potrivit analiştilor.

Coborând în zona de Sud a continentului, un studiu interesant publicat săptămâna trecută arată amploarea economiei subterane a Italiei, care depășește PIB-ul însumat al României, Finlandei, Portugaliei şi Ungariei. Astfel potrivit institutului italian Euripest economia subterană din Italia, incluzând munca la negru, activităţile Mafiei sau închirierea de proprietăţi fără plata taxelor, a reprezentat anul trecut 35% PIB-ul ţării, circa 540 miliarde de euro. Datele sunt interesante în condițiile în care Italia se confruntă cu presiuni bugetare imense, fiind nevoită să apeleze la ample măsuri de austeritate.

Nu în ultimul rând, finalul de săptămâna a fost marcat de alegerile cvasi-libere organizate de republica Myanmar, unde opozanta și laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, se numără printre favoriți. Guvernul, format din foşti militari reformatori sosiţi la putere în urmă cu un an, încearcă să arate că reformele sale politice sunt sincere şi pot justifica ridicarea sancţiunilor occidentale care afectează economia ţării. Conform  tuturor analiştilor, Executivul are interes să o vadă pe opozantă triumfând în alegeri sub privirea comunităţii internaţionale.

Trecând pe plan intern, așa cum am spus, săptămâna trecută a fost una extrem de agitată, mai ales pe plan politic.

Astfel, deputatul Mihail Bodea, pe numele căruia a fost emis un mandat internațional de arestare, a revenit marți în țară, în mod voluntar, predându-se organelor de ordine, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Cazul Bodea a fost puternic mediatizat în condițiile în care deputatul a părăsit țara pe 17 martie, refugiindu-se în Kenia, țară cu care România nu are tratat bilateral de extrădare, autoritățile române emițând ulterior un mandat internațional de arestare pe numele acestuia.

Însă Mihail Bodea nu a fost singurul politician aflat în vizorul organelor de justiție săptămâna trecut. Adrian Năstase și deputatul liberal de Cluj Virgil Pop au făcut, de asemenea, obiectul unor decizii ale justiției. Astfel, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj în dosarul “Zambaccian”, fiind achitat pentru infracţiunea de luare de mită. Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată în același dosar. Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru “participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj. Decizia instanței a fost intens comentată de politicieni și analiști deopotrivă, opoziția salutând achitarea fostului premier în dosarul de corupție, în timp ce societatea civilă condamnă dubla măsură aplicată de justiție în cazul Irinei Jianu, fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții, pe de-o parte, contramandată la pedeapsă cu  executare, și a soților Năstase, pe de altă parte.

Nu în ultimul rând deputatul PNL Virgil Pop, fost consilier judeţean de Cluj, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) respingând, luni, recursul parlamentarului. Completul de cinci judecători a menţinut decizia dispusă la fond în acest caz. Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Pop a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii ar fi fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător.

Rămânând în zona politică, un alt eveniment major intens comentat de presă a fost plecarea prim-vicepreședintelui PDL Sorin Frunzăverde la PNL, acesta urmând să candideze la șefia Consiliului Județean sub sigla acestui partid. Fostul prim-vicepreședintele PDL a fost urmat de alți 38 de primari din județ, plecarea lui coincizând cu a primarului Slatinei, Darius Vîlcov. Evenimentul a generat tensiuni puternice în partidul de guvernământ, mai multe voci, printre care și cea a vicepreședintelui Mihaiela Popa, solicitând demisia președintelui Emil Boc și instalarea unei noi conduceri capabile să mobilizeze partidul pentru alegeri, un posibil candidat fiind Vasile Blaga.

Trecând în zona economică, săptămâna trecută, Executivul a reușit să privatizeze Cupru Min Abrud și să vândă integral pachetul de 15% din acţiunile Transelectrica (TEL). De asemenea, executivul a aprobat miercuri acordul de explorare cu Chevron.

Astfel, Ministerul Economiei a comunicat că în urma licitaţiei cu strigare desfăşurate luni pentru vânzarea integrală a Cupru Min, vehiculul de investiţii Roman Copper Corp din Canada, deţinut de omul de afaceri Stephen G. Roman, a preluat compania de exploatare a cuprului pentru suma de circa 200,8 mil. euro. Licitaţia a pornit de la un preţ minim de 57,3 mil. euro. Cuprum Min este cea mai mare companie de exploatare de cupru din România, având drepturi de exploatare pentru circa 60% din rezervele de cupru de pe plan intern. Aceasta deţine exploatarea de cupru Roşia Poieni, cu rezerve estimate la 900.000 de tone. La preţul actual al cuprului, de circa 8.300 de dolari pe tonă, rezervele companiei ar fi evaluate la circa 7,5 miliarde de dolari (5,6 mld. euro).

Și licitația privind vânzarea a 15% din acțiunile Transelectrica a fost încheiată cu succes, în condiţiile în care investitorii de retail au subscris de două ori cota alocată, iar investitorii instituţionali au ajuns la 88% din tranşa pusă la dispoziţie. Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Cele mai multe acţiuni au fost subscrise la preţuri între 14,9 lei/titlu şi 15,51 lei/acţiune Ministerul Economiei deţine 73,68% din titlurile Transelectrica, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 13,49%. Un pachet de 12,81% din titluri este deţinut de alţi acţionari. Compania este listată la Bursă din 2006.

Nu în ultimul rând, Executivul a aprobat miercuri acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, avizul fiind emis după întâlnirea premierului Ungureanu cu grupul american. Executivul a decis totodată ca aceste trei acorduri să intre în vigoare miercuri, 28 martie. Acordul cu Chevron este extrem de contestat de ecologiști întrucât compania americană intenționează să utilizeze exploatarea prin fractură hidraulică a gazelor de șist, tehnologie considerată ca având un impact însemnat asupra mediului înconjurător. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.

Rămânând în sfera economică, un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost decizia BNR  de a reduce cu 0,25 puncte procentuală nivelul ratei dobânzii de politică monetară, de la 5,5% la 5,25% pe an, nou minim istoric, în linie cu aşteptările analiştilor, şi să menţină cotele pentru rezervele minime obligatorii constituite de bănci. BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul acestui an, după tăieri de câte 0,25 puncte şi în şedinţele Consiliului de Administraţie din ianuarie şi februarie. Dobânda cheie este acum la minimul istoric de 5,25%. Analiştii financiari bancari au anticipat într-o largă majoritate că BNR va reduce joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 5,25%, ca urmare a scăderii inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată. De asemenea, aproape 80% dintre analişti au anticipat că banca centrală nu va modifica ratele pentru rezervele minime obligatorii.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută au fost desemnați viitori supraveghetori a pieței de capital și a fondurilor de pensii, într-un proces intens comentat de presă și de analiști.  Astfel, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a validat marți propunerile partidelor pentru o serie de membri în mai multe instituții de stat, printre care și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) și Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP). La CNVM a fost numită președinte Carmen Negoiță, din partea PDL, soția primarului Liviu Negoiță, senatorul Gheorghe Marcu (PSD) este vicepreședinte, iar în cele trei funcții de comisari rămase vacanțe au fost numiți Dorina Mihăilescu, fosta șefa a Cancelariei Guvernului Năstase, Ștefania Ferencz, fostă consilieră a lui Emil Boc și fostul consul la Barcelona și deputatul PDL Gheorghe Albu.  În funcția de președinte al Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a fost numit de către plenul deputatul UNPR Marian Sârbu, iar vicepreședinte a fost numit Ion Giurescu, membru PDS.

Trecând în zona juridică, Curtea Constituțională a calificat drept neconstituțională legea lustrației, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Legea lustrației a fost intens comentată după ce UDMR a susținut amendarea propunerii de lege, în categoria persoanelor „lustrabile” fiind incluse și cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist, prevedere care, potrivit unor analiști, ar viza-o direct pe fostul ministru al Justiției, Monica Macovei.

Nici zona educației nu a fost scutită de anunțuri importante săptămâna trecută, un ordin al ministrului Cătălin Baba schimbând radical procedura admiterii universitare din acestă vară, universitățile nemaiputând utiliza media anilor de liceu drept criteriu de admitere, datorită discrepanțelor prea ridicate dintre diverse zone și școli. “Încurajăm reintroducerea unor probe scrise sau orale la admitere în universitate. De asemenea, întrucât a existat un bacalaureat riguros, iar în acest an dorim unul la fel, universităţile se pot baza pe notele de la acest examen. Ordinul interzice folosirea mediilor din timpul anilor de studiu drept criteriu de admitere, pentru că există diferenţe mari de notare de la un liceu la altul. De exemplu, un 10 la un anumit liceu poate însemna doar 8 la altul”, a spus ministrul Educaţiei.

Nu în ultimul rând, decizia CNA de a reduce la jumătate licența de funcționare a OTV, cea mai drastică sancțiune pe care Consiliul o poate aplica, urmată de anunțul privind falimentul televiziunii au fost probabil cele importante știri din ultima perioadă din zona media. Astfel, CNA a aplicat, marţi, OTV cea mai drastică sancţiune posibilă  – înjumătăţirea licenţei audiovizuale – pentru că televiziunea difuzează continuu publicitate politică la Partidul Poporului Dan Diaconescu, în afara perioadei de campanie electorală; astfel postul mai poate emite până pe 28 septembrie. O zi mai târziu, Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea societăţii Mamitzu Production SRL, care a cerut instanţei declanşarea procedurii insolvenţei pentru televiziunea lui Dan Diaconescu. Societatea Mamitzu Production SRL a solicitat Tribunalului Bucureşti (TB), pe 30 noiembrie 2011, deschiderea procedurii insolvenţei în cazul societăţii Ocram Televiziune SRL.

În final, merită menționată decizia probabil istorică luată Universitatea Semmelweis din Ungaria de a retrage titlul de doctor președintelui  Pal Schmitt, pentru plagiat. Site-ul săptămânalul ungar HVG a prezentat acuzaţiile de plagiat în ianuarie, iar în februarie a fost creată o comisie de investigație pentru a examina teza de 215 pagini susținută în 1992 și intitulată “O analiză a programului Jocurilor Olimpice Moderne”. Schmitt a fost acuzat că a copiat parţial sau integral 180 de pagini din lucrare. Schmitt a fost ales preşedinte al Ungariei în 2010, pentru un mandat de cinci ani.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , ,