Evenimentele săptămânii 24 – 31 octombrie

Concluziile summitului pentru salvarea euro, cutremurul din Turcia, alegeri în Bulgaria, Argentina, Tunisia; discursul regelui Mihai din Parlament, recensământul și proiectul de buget pe 2012

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
01-11-2011

Pe plan extern de departe cel mai discutat și mai așteptat eveniment a fost summit-ul șefilor de stat și de guvern din UE ce a avut loc miercuri. Deciziile adoptate în urma acestuia au fost peste așteptările unor analiști, liderii europeni anunțând că resursele Facilității Europene pentru Stabilitate financiară vor fi crescute de la 440 mld. de euro la 1.000 de miliarde, creditorii privați vor renunța la 50% din datoriile Greciei, și că sistemul bancar european va fi recapitalizat cu aproximativ 100 de miliarde de euro, cu mențiunea că expunerea băncilor europene în statele de la periferia Uniunii nu va fi redusă, pentru a evita astfel afectarea economiei reale.

Piețele au reacționat imediat la deciziile liderilor UE, acţiunile celor mai mari companii europene urcând puternic și încheind tranzacţiile de joi la cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a crescut cu 3,6%, la cel mai ridicat nivel de după 3 august. Bursa de la Bucureşti a crescut cu 3,62%, pe cel mai mare rulaj din ultimele trei săptămâni, investitorii reacționând la evoluţia burselor externe și ridicând preţurile, în special pentru acţiunile celor cinci SIF, cu până la 9,6%.

Totuși, primele rețineri privind eficacitatea deciziilor de miercuri nu au întârziat să apară, miliardarul american George Soros estimând că efectele pozitive asupra piețelor se vor menține între o zi și trei luni, în timp ce Wall Street Journal are rețineri privind posibilitatea reală a partenerilor europeni de a extinde resursele FESF. Nici creditorii internaționali nu au fost impresionați de deciziile liderilor UE, costurile de împrumut ale Italiei atingând vineri un nou maxim record de la înfiinţarea zonei euro.

Deciziile summitului UE au fost urmate de o vizită oficială a președintelui FESF, Klaus Regling, în China și Japonia, cu scopul de a obține sprijin financiar din partea acestora. Ambele state s-au arătate deschise spre a susține instrumentele de stabilitate europene, precizând însă că au nevoie de mai multe detalii pentru a putea lua o decizie finală în acest sens.

Tot pe plan extern, săptămâna care s-a încheiat a fost una extrem de activă electoral. Ziua de luni a anunța victoria din primul tur a președintelui argentinian Cristina Kirchner, care câștigă astfel un nou mandat în fruntea republicii sud-americane. Marți au fost publicate și rezultatele finale ale alegerilor tunisiene pentru Adunarea Constituantă, care au confirmat victoria partidului islamist Ennahda. Nu în ultimul rând, finalul de săptămână a adus vești despre alegerile din Bulgaria, unde candidatul susținut de partidul de guvernământ, Rosen Plevneliev, a câștigat cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale; din Irlanda, unde candidatul laburist Michael Higgins a fost confirmat oficial, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Irlandei, după încheierea procesului de numărare a voturilor exprimate la alegerile de joi; și privind scrutinul din Kîrgîstan unde a fiost declarat învingător candidatul moderat, Almazbek Atambaiev, actualmente premierul în exercițiu.

Nu în ultimul rând, Turcia a fost în atenția mass media săptămâna trecută datorită cutremurului care a lovit provincia provincia Van din estul țării. Catastrofa s-a soldat cu peste 600 de victime și cu pagube de sute de milioane de dolari .

Pe plan intern, săptămâna trecută a fost marcată de problemele de derulare a recensământului, purtătorul de cuvânt al INS fiind demis ca urmare a dezinformării publicului privind caracterul opțional al oferirii CNP-ului recenzorilor. Neclaritățile, precum și ritmul încet de colectare a datelor l-au determinat pe premierul Emil Boc să-l amenințe cu demiterea pe președintele INS, Vergil Voineagu.

Un alt eveniment intens dezbătut săptămâna trecută a fost discursul Regelui Mihai ținut în fața Parlamentului, cu ocazia celei de-a 90 zi de naștere. Presa internaţională apreciază evenimentul drept unul „istoric”, evidenţiind o „dezbinare istorică” sau îndemnând la „mai multă democraţie”, notând totodată absenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc.

Tot pe plan intern, săptămâna trecută a adus o serie de lămuri privind proiectul de buget pentru anul, 2012, mai mulți oficiali, printre care ministrul dezvoltării regionale Elena Udrea și ministrul finanțelor Gheorghe Ialomiţianu afirmând că, datorită deteriorării situației economice internaționale, este puțin probabil ca în 2012 să fie indexate pensiile și salariile bugetarilor. De asemenea, reprezentatul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a afirmat că autorităţile intenţionează să aloce între 7% şi 7,5 % din PIB pentru cheltuieli de capital, acesta fiind una dintre cele mai ridicate sume, raportat la PIB, pe care un stat european o alocă unei asemenea destinaţii. Acesta din urmă a mai anunțat că, odată cu proiectul de buget, Guvernul va propune un număr de 60 de proiecte de investiții care vor fi tratate cu prioritate de executiv și a căror implementare va fi monitorizată săptămânal.

Din punct de vedere economic, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) săptămâna trecută, deficitul bugetar a urcat la 2,5% din Produsul Intern Brut la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, după ce, la sfârşitul lunii august, soldul negativ reprezenta 2,39% din PIB. Potrivit MFP, execuţia bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2011, s-a încheiat cu un deficit de 13,7 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, fapt ce permite încadrarea în ţinta anuală de 4,4% din PIB.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută a adus după sine respingerea legii de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și, respectiv, amânarea unei decizii privind legea asistenței sociale, evenimente ce ar putea ridica probleme executivului în negocierile cu FMI și în programul de monitorizare și verificare a României pe probleme de justiție de către Comisia Europeană (MCV). Potrivit unor surse citate de Agerpres, Guvernul și-ar putea asuma răspunderea pentru legea de promovare a judecătorilor la ÎCCJ, urmând ca legea asistenței sociale să fie adoptată tacit de Senat, decizia finală fiind luată în Camera Deputaților unde Executivul are o majoritate mai stabilă.

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 24 – 31 octombrie | Concluziile summitului pentru salvarea euro, cutremurul din Turcia, alegeri în Bulgaria, Argentina, Tunisia; discursul regelui Mihai din Parlament, recensământul și proiectul de buget pe 2012

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern de departe cel mai discutat și mai așteptat eveniment a fost summit-ul șefilor de stat și de guvern din UE ce a avut loc miercuri. Deciziile adoptate în urma acestuia au fost peste așteptările unor analiști, liderii europeni anunțând că resursele Facilității Europene pentru Stabilitate financiară vor fi crescute de la 440 mld. de euro la 1.000 de miliarde, creditorii privați vor renunța la 50% din datoriile Greciei, și că sistemul bancar european va fi recapitalizat cu aproximativ 100 de miliarde de euro, cu mențiunea că expunerea băncilor europene în statele de la periferia Uniunii nu va fi redusă, pentru a evita astfel afectarea economiei reale.

Piețele au reacționat imediat la deciziile liderilor UE, acţiunile celor mai mari companii europene urcând puternic și încheind tranzacţiile de joi la cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a crescut cu 3,6%, la cel mai ridicat nivel de după 3 august. Bursa de la Bucureşti a crescut cu 3,62%, pe cel mai mare rulaj din ultimele trei săptămâni, investitorii reacționând la evoluţia burselor externe și ridicând preţurile, în special pentru acţiunile celor cinci SIF, cu până la 9,6%.

Totuși, primele rețineri privind eficacitatea deciziilor de miercuri nu au întârziat să apară, miliardarul american George Soros estimând că efectele pozitive asupra piețelor se vor menține între o zi și trei luni, în timp ce Wall Street Journal are rețineri privind posibilitatea reală a partenerilor europeni de a extinde resursele FESF. Nici creditorii internaționali nu au fost impresionați de deciziile liderilor UE, costurile de împrumut ale Italiei atingând vineri un nou maxim record de la înfiinţarea zonei euro.

Deciziile summitului UE au fost urmate de o vizită oficială a președintelui FESF, Klaus Regling, în China și Japonia, cu scopul de a obține sprijin financiar din partea acestora. Ambele state s-au arătate deschise spre a susține instrumentele de stabilitate europene, precizând însă că au nevoie de mai multe detalii pentru a putea lua o decizie finală în acest sens.

Tot pe plan extern, săptămâna care s-a încheiat a fost una extrem de activă electoral. Ziua de luni a anunța victoria din primul tur a președintelui argentinian Cristina Kirchner, care câștigă astfel un nou mandat în fruntea republicii sud-americane. Marți au fost publicate și rezultatele finale ale alegerilor tunisiene pentru Adunarea Constituantă, care au confirmat victoria partidului islamist Ennahda. Nu în ultimul rând, finalul de săptămână a adus vești despre alegerile din Bulgaria, unde candidatul susținut de partidul de guvernământ, Rosen Plevneliev, a câștigat cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale; din Irlanda, unde candidatul laburist Michael Higgins a fost confirmat oficial, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Irlandei, după încheierea procesului de numărare a voturilor exprimate la alegerile de joi; și privind scrutinul din Kîrgîstan unde a fiost declarat învingător candidatul moderat, Almazbek Atambaiev, actualmente premierul în exercițiu.

Nu în ultimul rând, Turcia a fost în atenția mass media săptămâna trecută datorită cutremurului care a lovit provincia provincia Van din estul țării. Catastrofa s-a soldat cu peste 600 de victime și cu pagube de sute de milioane de dolari .

Pe plan intern, săptămâna trecută a fost marcată de problemele de derulare a recensământului, purtătorul de cuvânt al INS fiind demis ca urmare a dezinformării publicului privind caracterul opțional al oferirii CNP-ului recenzorilor. Neclaritățile, precum și ritmul încet de colectare a datelor l-au determinat pe premierul Emil Boc să-l amenințe cu demiterea pe președintele INS, Vergil Voineagu.

Un alt eveniment intens dezbătut săptămâna trecută a fost discursul Regelui Mihai ținut în fața Parlamentului, cu ocazia celei de-a 90 zi de naștere. Presa internaţională apreciază evenimentul drept unul „istoric”, evidenţiind o „dezbinare istorică” sau îndemnând la „mai multă democraţie”, notând totodată absenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc.

Tot pe plan intern, săptămâna trecută a adus o serie de lămuri privind proiectul de buget pentru anul, 2012, mai mulți oficiali, printre care ministrul dezvoltării regionale Elena Udrea și ministrul finanțelor Gheorghe Ialomiţianu afirmând că, datorită deteriorării situației economice internaționale, este puțin probabil ca în 2012 să fie indexate pensiile și salariile bugetarilor. De asemenea, reprezentatul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a afirmat că autorităţile intenţionează să aloce între 7% şi 7,5 % din PIB pentru cheltuieli de capital, acesta fiind una dintre cele mai ridicate sume, raportat la PIB, pe care un stat european o alocă unei asemenea destinaţii. Acesta din urmă a mai anunțat că, odată cu proiectul de buget, Guvernul va propune un număr de 60 de proiecte de investiții care vor fi tratate cu prioritate de executiv și a căror implementare va fi monitorizată săptămânal.

Din punct de vedere economic, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) săptămâna trecută, deficitul bugetar a urcat la 2,5% din Produsul Intern Brut la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, după ce, la sfârşitul lunii august, soldul negativ reprezenta 2,39% din PIB. Potrivit MFP, execuţia bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2011, s-a încheiat cu un deficit de 13,7 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, fapt ce permite încadrarea în ţinta anuală de 4,4% din PIB.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută a adus după sine respingerea legii de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și, respectiv, amânarea unei decizii privind legea asistenței sociale, evenimente ce ar putea ridica probleme executivului în negocierile cu FMI și în programul de monitorizare și verificare a României pe probleme de justiție de către Comisia Europeană (MCV). Potrivit unor surse citate de Agerpres, Guvernul și-ar putea asuma răspunderea pentru legea de promovare a judecătorilor la ÎCCJ, urmând ca legea asistenței sociale să fie adoptată tacit de Senat, decizia finală fiind luată în Camera Deputaților unde Executivul are o majoritate mai stabilă.




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,