Evenimentele săptămânii 23-29 ianuarie

Forumul Economic Mondial, criza euro, embargoul asupra iranului şi respingerea proiectului de comasare a alegerilor

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
31-01-2012

Pe plan extern, săptămâna a fost dominată de discuţiile din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde subiectul principal a fost situaţia economică prezentă şi posibile soluţii la criza datoriilor suverane care ameninţă stabilitatea economică globală. Bloomberg atrăgea atenţia asupra lipsei de substanţă a evenimentului, marcat doar de discursuri pompoase fără acoperire faptică. Dacă miliardarii, bancherii şi politicienii prezenţi la Forumul de la Davos vor avea o revelaţie, aceasta ar trebui să fie că civilizaţia occidentală este în pragul unui eşec catastrofic de a-şi pune în echilibru interesele pe termen scurt cu cele pe termen lung, relatează editorialul Bloomberg.  Situaţia actuală a zonei euro pare să le dea într-o oarecare măsură dreptate editorialiştilor americani. Mai întâi situaţia din Grecia este departe de a fi rezolvată. În această săptămână a avut loc o nouă serie de negocieri între reprezentanţi ai guvernului elen şi creditori privaţi privind o reducere suplimentară a datoriei statului după ce anterior o ofertă din partea creditorilor privaţi pentru reducerea datoriilor existente cu 50% prin emiterea unor noi obligaţiuni cu o dobândă de 4%, a fost respinsă. Faptul că situaţia din Grecia este serioasă este subliniat şi de propunerea Germaniei (respinsă imediat de guvernul de la Atena) de a ceda suveranitatea financiară unui comisar european. Potrivit cotidianului britanic Financial Times, propunerea Berlinului prevedea ca un comisar desemnat de miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să dispună de un drept de veto asupra deciziilor bugetare luate de guvernul grec.

Totuși nu toate veștile de la Davos sunt pesimiste. Un fapt interesant relatat de Reuters s-a petrecut la dineul final, unde participanţii au fost rugaţi să treacă pe o coală de hârtie probabilitatea ca zona euro să se destrame în următorii 5 ani şi probabilitatea pe care cred că o acordă pieţele acestui fapt. Rezultatul a fost că cei prezenţi (policy-makeri din America de Nord, Europa şi America Latină) consideră că există un risc de aproximativ 21% ca zona euro să se destrame în următorii 5 ani în timp ce pieţele ar vedea acest risc la nivelul de 35%. Dealtfel, Forumul s-a încheiat într-o notă relativ optimistă, Mario Draghi, şeful BCE, declarând că zona euro a evitat o mare criză de creditare şi o criză a lichidităţilor (BCE a inundat piaţa bancară cu lichidităţi de peste 400 de miliarde de euro la finalul lui 2011). Aceste informaţii survin cu două zile înaintea reuniunii liderilor europeni, care ar trebui să adopte un nou tratat bugetar european şi în contextul negocierilor în desfăşurare între guvernul de la Atena şi creditorii săi privaţi privind reducerea datoriei publice a Greciei. Dacă planul liderilor europeni va avea succes Grecia ar trebui să îşi reducă datoriile (cu aproximativ 100 de miliarde de euro) de la actualul nivel de 160% din PIB la un prag „sustenabil” de 120% din PIB. Totuşi, FMI şi UE atrag atenţia guvernului elen că e nevoie de economii suplimentare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru a atinge ţintele financiare convenite. Cele două entităţi vor ca autorităţile de la Atena să promoveze noile reduceri ale cheltuielilor şi o serie de măsuri de austeritate convenite de mai mult timp, înainte de aprobarea unui nou program de susţinere financiară, în valoare de 130 de miliarde de euro, necesar evitării falimentului, se arată într-un raport comun.
Între timp în Spania, şomajul a atins un record absolut de 23% pentru anul 2011, adică peste 5,3 milioane de oameni nu deţin un loc de muncă conform datelor Institutului Spaniol de Statistică (INE).  De asemenea, rating-ul ţării a fost retrogradat cu două trepte de către Fitch,  alături cel al altor patru state din zona euro: Italia, Belgia, Slovenia şi Cipru. Fitch pusese sub supraveghere rating-urile acestor cinci ţări încă din 2011, împreună cu cel al Irlandei, care a fost însă confirmat la ‘BBB+’. Toate aceste note sunt însoţite de o ‘perspectivă negativă’, ceea ce înseamnă că Fitch are în vedere să le retrogradeze din nou.

Tot pe plan extern subiectul spaţiului Schengen a revenit în actualitate după ce France Presse a publicat o serie de declaraţii ale unor lideri politici danezi privind un raport CE preponderent nefavorabil aderării României și Bulgariei. Comisia Europeană va publica în februarie un raport despre progresele înregistrate de cele două ţări. Conform surselor europene, raportul va fi defavorabil Bulgariei, situaţie care ar afecta şansele celor două state de a adera la Schengen. Problema aderării la Schengen nu a fost abordată la nivel oficial în timpul reuniunii informale a miniştrilor de Interne din statele UE, desfăşurată la Copenhaga, dar problemele legate de raport au fost dezvăluite cu această ocazie. Danemarca deţine în prima jumătate a acestui an preşedinţia Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, UE a decis impunerea unui embargo petrolier gradual Iranului şi sancţionarea băncii centrale din această ţară pentru finanţarea controversatului program nuclear. UE a decis interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier. Anularea contractelor existente va avea loc treptat, până la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze. Iranul vinde în statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales în Italia, Spania şi Grecia.  ENI (Italia) par cei mai îngrijoraţi de aceste sancţiuni, Iranul având o datorie de a livra petrol în valoare de aproximativ 1,5 mld. euro, plata căreia ar putea fi anulată de noile sancţiuni. Pe lângă embargoul petrolier, UE a îngheţat luni activele băncii centrale iraniene şi a interzis parţial tranzacţiile cu această instituţie. UE a îngheţat anterior activele a 433 de companii şi 113 persoane, la care se adaugă acum alte opt companii, între care banca iraniană Tejarat, cu filiale în Marea Britanie, Franţa şi Germania, şi alte trei persoane. UE a extins totodată o interdicţie de investiţii în industria petrochimică şi a suspendat vânzările de aur şi alte metale preţioase şi diamante către Iran. Măsurile vin pe fondul continuării programului nuclear al Teheranului şi a unor ameninţări repetate ale Iranului privind blocarea strâmtorii Ormuz (o treime din transportul internaţional de petrol trece prin această strâmtoare) în cazul în care statele occidentale vor bloca exporturile de petrol ale Iranului. Totuşi Iranul are China ca alternativă pentru înlocuirea UE ca şi cumpărător, a doua economie a lumii fiind interesată să-şi diversifice sursele de energie, fapt indicat şi de vizitele diplomatice ale conducerii chineze în statele arabe producătoare de petrol; cu toate acestea Teheranul nu se află pe lista capitalelor incluse în turneu.

Pe plan intern, săptămâna precedentă a rămas sub semnul protestelor de stradă care au continuat, deşi s-au diminuat ca intensitate, ultimele zile ale săptămânii numărând câteva sute de protestatari în stradă, în marile oraşe din ţară. Miercuri, preşedintele Traian Băsescu a avut prima ieşire publică de la începutul protestelor într-un discurs în care a analizat situaţia actuală şi a recunoscut responsabilitatea actualului guvern şi a sa pentru situaţia prezentă.  De asemenea, Preşedintele a declarat că îşi va continua parteneriatul cu Guvernul pentru proiectul de modernizare a României şi a recunoscut că în bună parte eşecul înregistrat în privinţa proiectului legii sănătăţii îi aparţine. Nu în ultimul rând, Băsescu a declarat că înţelege nemulţumirea populaţiei, realizează că cei nemulţumiţi sunt mult mai mulţi decât cei ieşiţi în stradă dar că nu îşi va da demisia decât în momentul în care aceasta va fi o soluţie pentru situaţia dată ( principalele declaraţii ale preşedintelui aici).

Tot săptămâna precedentă, Curtea Constituţională a decis că proiectul de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare este neconstituţional. Legea nu a fost declarată neconstituţională în integralitate, ci doar câteva articole, urmând să se întoarcă în Parlament. CCR va publica săptămâna viitoare motivarea acestei decizii. Sesizarea a fost depusă la CCR pe 22 decembrie 2011. Reprezentanţi ai guvernului au declarat că aşteaptă motivaţia deciziei CCR pentru a lua o decizie privind datele alegerilor, dar că indiferent de motivaţie decizia CCR se respectă.

Guvernul a decis suspendarea taxei auto de primă vânzare cel puţin până în 2013 pentru a reevalua impactul social al măsurii. Conform legii, începând cu acest an, pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 taxa de poluare trebuie achitată de către cumpărător la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor. Noul sistem este aplicat începând cu 13 ianuarie. Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală a decis să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

Un alt subiect de interes în domeniul economic a fost anunţul făcut de Nokia privind achiziţionarea fabricii din judeţul Cluj de către producătorul de electrocasnice DeLonghi. „De’Longhi intenţionează să integreze facilitatea de producţie, ca parte cheie, în cadrul strategiei sale de dezvoltare, contribuind, astfel, la extinderea internaţională a grupului” se arată într-un comunicat comun.  Tranzacţia va fi supusă aprobării Consiliului Concurenţei. Companiile estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru al anului în curs. ”Părţile au convenit ca termenii acordului să rămână confidenţiali”, se precizează în comunicat. O altă investiţie semnificativă vine din partea producătorului german Bosch care va deschide o unitate de producţie în judeţul Cluj în parcul industrial Tetarom III. “Contractul cu Bosch este finalizat, astfel că aşteptăm semnarea lui, după ce un anumit dosar va fi avizat de Ministerul de Finanţe”, a declarat directorul general Tetarom în cadrul unei emisiuni la postul TV local. Potrivit acestuia, Bosch îşi va instala facilităţile de producţie pe 21 de hectare din parcul industrial Tetarom III, parcul unde a funcţionat şi fabrica de telefoane mobile Nokia, iar investiţiile ar putea ajunge la peste 60 mil. euro. Aici urmează să fie produse, chiar din acest an, componente electronice pentru automobile.

Tot săptămâna precedentă,  Ministerul Afacerilor europene a încheiat memorandumuri cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi cu Banca Mondială (BM) privind acordarea de asistenţă tehnică ţării noastre în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în actualul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene (2007-2013) şi în cel următor (2014-2020). Cele două memorandumuri stabilesc cadrul general în baza căruia se vor semna acorduri de servicii între instituţiile financiare menţionate şi autorităţi publice din România implicate în gestionarea şi implementarea fondurilor structurale şi de coeziune. Contribuţia BEI şi BM constă în punerea la dispoziţia autorităţilor române, contra cost, a expertizei tehnice proprii sau contractate, în baza acordurilor/contractelor de servicii ce se vor semna în acest sens. Costurile expertizei furnizate de Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială în baza acestor memorandumuri de înţelegere vor fi rambursate din asistenţa tehnică cuprinsă în fondurile structurale şi de coeziune de care beneficiază România, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) şi axele prioritare de asistenţă tehnică din cadrul celorlalte programe operaţionale. În 2012, autorităţile române şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde euro, din care 2,4-2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5-3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune. Obiectivul privind rata externă de absorbţie este de minim 20%.

Ministerul de Finanţe poartă discuţii cu BM cu privire la o linie de credit de un miliard de euro care să sprijine bugetul României, a declarat joi François Rantrua, şeful Biroului pentru România al Băncii Mondiale, transmite Bloomberg. Potrivit lui François Rantrua, guvernul condus de Emil Boc negociază cu Banca Mondială termenii unui acord preventiv, care îi va permite ulterior să decidă dacă trage sau nu fondurile. ’România va trebui să îndeplinească anumite condiţii convenite de comun acord, condiţii care sunt discutate în prezent. Durata liniei de credit poate fi de până la trei ani’, a declarat François Rantrua.

În domeniul ştiinţei merită menţionat că pe data de 9 februarie va fi lansat primul nano-satelit artificial românesc, denumit Goliat, de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) de la o bază din Guyana Franceză. GOLIAT – un satelit în formă de cub, cu laturile de 100x100x100 mm, o greutate de 1062 de grame şi o putere de 2W – a fost conceput şi dezvoltat de Agenţia Spaţială Română (ROSA), în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007. Satelitul este dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat şi îşi propune realizarea de imagini de înaltă rezoluţie, de măsurări ale dozei de radiaţii şi ale fluxului de micrometeoriţi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică.
În ianuarie anul trecut, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene. Agenţia Spaţiala Europeană este o organizaţie interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveţia şi Norvegia). Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentala europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic şi cu rol important în domeniul securităţii. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 23-29 ianuarie | Forumul Economic Mondial, criza euro, embargoul asupra iranului şi respingerea proiectului de comasare a alegerilor

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, săptămâna a fost dominată de discuţiile din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde subiectul principal a fost situaţia economică prezentă şi posibile soluţii la criza datoriilor suverane care ameninţă stabilitatea economică globală. Bloomberg atrăgea atenţia asupra lipsei de substanţă a evenimentului, marcat doar de discursuri pompoase fără acoperire faptică. Dacă miliardarii, bancherii şi politicienii prezenţi la Forumul de la Davos vor avea o revelaţie, aceasta ar trebui să fie că civilizaţia occidentală este în pragul unui eşec catastrofic de a-şi pune în echilibru interesele pe termen scurt cu cele pe termen lung, relatează editorialul Bloomberg.  Situaţia actuală a zonei euro pare să le dea într-o oarecare măsură dreptate editorialiştilor americani. Mai întâi situaţia din Grecia este departe de a fi rezolvată. În această săptămână a avut loc o nouă serie de negocieri între reprezentanţi ai guvernului elen şi creditori privaţi privind o reducere suplimentară a datoriei statului după ce anterior o ofertă din partea creditorilor privaţi pentru reducerea datoriilor existente cu 50% prin emiterea unor noi obligaţiuni cu o dobândă de 4%, a fost respinsă. Faptul că situaţia din Grecia este serioasă este subliniat şi de propunerea Germaniei (respinsă imediat de guvernul de la Atena) de a ceda suveranitatea financiară unui comisar european. Potrivit cotidianului britanic Financial Times, propunerea Berlinului prevedea ca un comisar desemnat de miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să dispună de un drept de veto asupra deciziilor bugetare luate de guvernul grec.

Totuși nu toate veștile de la Davos sunt pesimiste. Un fapt interesant relatat de Reuters s-a petrecut la dineul final, unde participanţii au fost rugaţi să treacă pe o coală de hârtie probabilitatea ca zona euro să se destrame în următorii 5 ani şi probabilitatea pe care cred că o acordă pieţele acestui fapt. Rezultatul a fost că cei prezenţi (policy-makeri din America de Nord, Europa şi America Latină) consideră că există un risc de aproximativ 21% ca zona euro să se destrame în următorii 5 ani în timp ce pieţele ar vedea acest risc la nivelul de 35%. Dealtfel, Forumul s-a încheiat într-o notă relativ optimistă, Mario Draghi, şeful BCE, declarând că zona euro a evitat o mare criză de creditare şi o criză a lichidităţilor (BCE a inundat piaţa bancară cu lichidităţi de peste 400 de miliarde de euro la finalul lui 2011). Aceste informaţii survin cu două zile înaintea reuniunii liderilor europeni, care ar trebui să adopte un nou tratat bugetar european şi în contextul negocierilor în desfăşurare între guvernul de la Atena şi creditorii săi privaţi privind reducerea datoriei publice a Greciei. Dacă planul liderilor europeni va avea succes Grecia ar trebui să îşi reducă datoriile (cu aproximativ 100 de miliarde de euro) de la actualul nivel de 160% din PIB la un prag „sustenabil” de 120% din PIB. Totuşi, FMI şi UE atrag atenţia guvernului elen că e nevoie de economii suplimentare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru a atinge ţintele financiare convenite. Cele două entităţi vor ca autorităţile de la Atena să promoveze noile reduceri ale cheltuielilor şi o serie de măsuri de austeritate convenite de mai mult timp, înainte de aprobarea unui nou program de susţinere financiară, în valoare de 130 de miliarde de euro, necesar evitării falimentului, se arată într-un raport comun.
Între timp în Spania, şomajul a atins un record absolut de 23% pentru anul 2011, adică peste 5,3 milioane de oameni nu deţin un loc de muncă conform datelor Institutului Spaniol de Statistică (INE).  De asemenea, rating-ul ţării a fost retrogradat cu două trepte de către Fitch,  alături cel al altor patru state din zona euro: Italia, Belgia, Slovenia şi Cipru. Fitch pusese sub supraveghere rating-urile acestor cinci ţări încă din 2011, împreună cu cel al Irlandei, care a fost însă confirmat la ‘BBB+’. Toate aceste note sunt însoţite de o ‘perspectivă negativă’, ceea ce înseamnă că Fitch are în vedere să le retrogradeze din nou.

Tot pe plan extern subiectul spaţiului Schengen a revenit în actualitate după ce France Presse a publicat o serie de declaraţii ale unor lideri politici danezi privind un raport CE preponderent nefavorabil aderării României și Bulgariei. Comisia Europeană va publica în februarie un raport despre progresele înregistrate de cele două ţări. Conform surselor europene, raportul va fi defavorabil Bulgariei, situaţie care ar afecta şansele celor două state de a adera la Schengen. Problema aderării la Schengen nu a fost abordată la nivel oficial în timpul reuniunii informale a miniştrilor de Interne din statele UE, desfăşurată la Copenhaga, dar problemele legate de raport au fost dezvăluite cu această ocazie. Danemarca deţine în prima jumătate a acestui an preşedinţia Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, UE a decis impunerea unui embargo petrolier gradual Iranului şi sancţionarea băncii centrale din această ţară pentru finanţarea controversatului program nuclear. UE a decis interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier. Anularea contractelor existente va avea loc treptat, până la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze. Iranul vinde în statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales în Italia, Spania şi Grecia.  ENI (Italia) par cei mai îngrijoraţi de aceste sancţiuni, Iranul având o datorie de a livra petrol în valoare de aproximativ 1,5 mld. euro, plata căreia ar putea fi anulată de noile sancţiuni. Pe lângă embargoul petrolier, UE a îngheţat luni activele băncii centrale iraniene şi a interzis parţial tranzacţiile cu această instituţie. UE a îngheţat anterior activele a 433 de companii şi 113 persoane, la care se adaugă acum alte opt companii, între care banca iraniană Tejarat, cu filiale în Marea Britanie, Franţa şi Germania, şi alte trei persoane. UE a extins totodată o interdicţie de investiţii în industria petrochimică şi a suspendat vânzările de aur şi alte metale preţioase şi diamante către Iran. Măsurile vin pe fondul continuării programului nuclear al Teheranului şi a unor ameninţări repetate ale Iranului privind blocarea strâmtorii Ormuz (o treime din transportul internaţional de petrol trece prin această strâmtoare) în cazul în care statele occidentale vor bloca exporturile de petrol ale Iranului. Totuşi Iranul are China ca alternativă pentru înlocuirea UE ca şi cumpărător, a doua economie a lumii fiind interesată să-şi diversifice sursele de energie, fapt indicat şi de vizitele diplomatice ale conducerii chineze în statele arabe producătoare de petrol; cu toate acestea Teheranul nu se află pe lista capitalelor incluse în turneu.

Pe plan intern, săptămâna precedentă a rămas sub semnul protestelor de stradă care au continuat, deşi s-au diminuat ca intensitate, ultimele zile ale săptămânii numărând câteva sute de protestatari în stradă, în marile oraşe din ţară. Miercuri, preşedintele Traian Băsescu a avut prima ieşire publică de la începutul protestelor într-un discurs în care a analizat situaţia actuală şi a recunoscut responsabilitatea actualului guvern şi a sa pentru situaţia prezentă.  De asemenea, Preşedintele a declarat că îşi va continua parteneriatul cu Guvernul pentru proiectul de modernizare a României şi a recunoscut că în bună parte eşecul înregistrat în privinţa proiectului legii sănătăţii îi aparţine. Nu în ultimul rând, Băsescu a declarat că înţelege nemulţumirea populaţiei, realizează că cei nemulţumiţi sunt mult mai mulţi decât cei ieşiţi în stradă dar că nu îşi va da demisia decât în momentul în care aceasta va fi o soluţie pentru situaţia dată ( principalele declaraţii ale preşedintelui aici).

Tot săptămâna precedentă, Curtea Constituţională a decis că proiectul de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare este neconstituţional. Legea nu a fost declarată neconstituţională în integralitate, ci doar câteva articole, urmând să se întoarcă în Parlament. CCR va publica săptămâna viitoare motivarea acestei decizii. Sesizarea a fost depusă la CCR pe 22 decembrie 2011. Reprezentanţi ai guvernului au declarat că aşteaptă motivaţia deciziei CCR pentru a lua o decizie privind datele alegerilor, dar că indiferent de motivaţie decizia CCR se respectă.

Guvernul a decis suspendarea taxei auto de primă vânzare cel puţin până în 2013 pentru a reevalua impactul social al măsurii. Conform legii, începând cu acest an, pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 taxa de poluare trebuie achitată de către cumpărător la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor. Noul sistem este aplicat începând cu 13 ianuarie. Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală a decis să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

Un alt subiect de interes în domeniul economic a fost anunţul făcut de Nokia privind achiziţionarea fabricii din judeţul Cluj de către producătorul de electrocasnice DeLonghi. „De’Longhi intenţionează să integreze facilitatea de producţie, ca parte cheie, în cadrul strategiei sale de dezvoltare, contribuind, astfel, la extinderea internaţională a grupului” se arată într-un comunicat comun.  Tranzacţia va fi supusă aprobării Consiliului Concurenţei. Companiile estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru al anului în curs. ”Părţile au convenit ca termenii acordului să rămână confidenţiali”, se precizează în comunicat. O altă investiţie semnificativă vine din partea producătorului german Bosch care va deschide o unitate de producţie în judeţul Cluj în parcul industrial Tetarom III. “Contractul cu Bosch este finalizat, astfel că aşteptăm semnarea lui, după ce un anumit dosar va fi avizat de Ministerul de Finanţe”, a declarat directorul general Tetarom în cadrul unei emisiuni la postul TV local. Potrivit acestuia, Bosch îşi va instala facilităţile de producţie pe 21 de hectare din parcul industrial Tetarom III, parcul unde a funcţionat şi fabrica de telefoane mobile Nokia, iar investiţiile ar putea ajunge la peste 60 mil. euro. Aici urmează să fie produse, chiar din acest an, componente electronice pentru automobile.

Tot săptămâna precedentă,  Ministerul Afacerilor europene a încheiat memorandumuri cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi cu Banca Mondială (BM) privind acordarea de asistenţă tehnică ţării noastre în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în actualul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene (2007-2013) şi în cel următor (2014-2020). Cele două memorandumuri stabilesc cadrul general în baza căruia se vor semna acorduri de servicii între instituţiile financiare menţionate şi autorităţi publice din România implicate în gestionarea şi implementarea fondurilor structurale şi de coeziune. Contribuţia BEI şi BM constă în punerea la dispoziţia autorităţilor române, contra cost, a expertizei tehnice proprii sau contractate, în baza acordurilor/contractelor de servicii ce se vor semna în acest sens. Costurile expertizei furnizate de Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială în baza acestor memorandumuri de înţelegere vor fi rambursate din asistenţa tehnică cuprinsă în fondurile structurale şi de coeziune de care beneficiază România, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) şi axele prioritare de asistenţă tehnică din cadrul celorlalte programe operaţionale. În 2012, autorităţile române şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde euro, din care 2,4-2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5-3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune. Obiectivul privind rata externă de absorbţie este de minim 20%.

Ministerul de Finanţe poartă discuţii cu BM cu privire la o linie de credit de un miliard de euro care să sprijine bugetul României, a declarat joi François Rantrua, şeful Biroului pentru România al Băncii Mondiale, transmite Bloomberg. Potrivit lui François Rantrua, guvernul condus de Emil Boc negociază cu Banca Mondială termenii unui acord preventiv, care îi va permite ulterior să decidă dacă trage sau nu fondurile. ’România va trebui să îndeplinească anumite condiţii convenite de comun acord, condiţii care sunt discutate în prezent. Durata liniei de credit poate fi de până la trei ani’, a declarat François Rantrua.

În domeniul ştiinţei merită menţionat că pe data de 9 februarie va fi lansat primul nano-satelit artificial românesc, denumit Goliat, de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) de la o bază din Guyana Franceză. GOLIAT – un satelit în formă de cub, cu laturile de 100x100x100 mm, o greutate de 1062 de grame şi o putere de 2W – a fost conceput şi dezvoltat de Agenţia Spaţială Română (ROSA), în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007. Satelitul este dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat şi îşi propune realizarea de imagini de înaltă rezoluţie, de măsurări ale dozei de radiaţii şi ale fluxului de micrometeoriţi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică.
În ianuarie anul trecut, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene. Agenţia Spaţiala Europeană este o organizaţie interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveţia şi Norvegia). Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentala europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic şi cu rol important în domeniul securităţii. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , ,