Evenimentele săptămânii 20-26 februarie

Salvarea Greciei, summitul G20, întreruperea plăţilor POSDRU

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
29-02-2012

Pe plan extern capul de afiş al săptămânii precedente a fost aprobarea celui de al doilea ajutor financiar pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde euro. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat marţi dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene. În urma acestui ajutor, Grecia ar trebui să fie capabilă să ramburseze o creanţă în valoare de 14,5 miliarde de euro până la 20 martie şi să evite intrarea în faliment. Atena a îndeplinit, pe hârtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coaliţiei guvernamentale privind un plan de economisire în valoare de 3,3 miliarde de euro). Mai mult, negociatorii guvernului elen au ajuns la o înţelegere cu creditorii privaţi privind angajarea unor pierderi mai mari asupra obligaţiunilor greceşti. Schimbul de obligaţiuni, aprobat joi de Parlamentul de la Atena, va duce la reducerea datoriilor Greciei cu 107 miliarde de euro. Cu toate acestea presiunile asupra Greciei continuă. Într-un interviu acordat revistei Der Spiegel sâmbătă (25 februarie, după aprobarea planului de salvare) ministrul german de interne, Hand-Peter Friedrich, a pledat pentru ieşirea Greciei din Zona euro, afirmând că şansele economiei elene de a redeveni competitivă ar fi astfel mai mari. ‘Nu mă refer la excluderea Greciei’ din Zona euro, a asigurat Hans-Peter Friedrich în săptămânalul Der Spiegel, ‘ci de crearea de stimulente pentru retragere care nu pot fi refuzate’. ‘În afara Uniunii europene monetare, şansele Greciei de a-şi reveni şi redeveni competitivă sunt fără îndoială mai mari decât dacă ar rămâne în zona euro’, a mai spus ministrul de interne, membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aripa bavareză a partidului cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Replica Atenei nu a întârziat, Ghikas Hardouvelis, consilier economic al premierului grec reafirmând opţiunea Greciei de a rămâne în zona euro. ‘O ieşire din zona euro ar fi o înfrângere strategică’, a subliniat Hardouvelis.

Finalul de săptămână a fost marcat de întâlnirea G20 din Mexico City.  Subiectele principale de pe agenda summit-ului au fost criza euro şi creşterea resurselor FMI pentru a putea face faţă unei posibile înrăutăţirii a situaţiei economice. Astfel statele G20 vor să ajungă la o înţelegere până în luna aprilie privind suplimentarea resurselor FMI, condiţionată de consolidarea mecanismelor de urgenţă ale UE. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, vrea suplimentarea resurselor Fondului cu 500 miliarde de dolari iar unul dintre actorii cheie în luarea decizie, Germania, pare să fie deschisă la o astfel de idee. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că Germania va decide în luna martie dacă fondul de criză al zonei euro va fi consolidat cu resurse financiare suplimentare, măsură considerată esenţială de guvernele G20 drept condiţie înainte de angajarea unor fonduri suplimentare pentru FMI, transmite Reuters. Faptul că Berlinul se arată dispus să discute creșterea resurselor fondului european de urgenţă reprezintă o schimbare importantă de poziţie. Dacă liderii europeni vor aproba combinarea Fondului European de Stabilitate Financiară, vehiculul anti-criză cu caracter temporar, cu Mecanismul European de Stabilitate, fondul cu caracter permanent, UE ar putea crea o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde de dolari, care ar putea încuraja alte state G20 să accepte solicitarea FMI pentru finanţare suplimentară de 500-600 miliarde de dolari. Însumate, fondurile de urgenţă ale zonei euro, resursele actuale ale FMI şi contribuţia suplimentară din partea G20 ar constitui un mecanism anti-criză de 1.950 miliarde de dolari.

Un alt subiect de interes pe plan extern a fost situaţia tensionată din Iran şi cea din Siria. În privinţa Iranului, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat în această săptămână eşecul unui acord cu autorităţile de la Teheran asupra continuării negocierilor referitoare la programul nuclear controversat al Republicii islamice.  Într-un comunicat difuzat în noaptea de marţi spre miercuri, AIEA a relevat refuzul Teheranului de a acorda misiunii acestei Agenţii ONU acces la o presupusă instalaţie nucleară din Parchin, situată într-o bază militară. În acest context tensiunile dintre Iran şi Israel au escaladat. După ce Preşedintele Israelului, Shimon Peres, a reiterat joi că „toate opţiunile” sunt menţinute, inclusiv o intervenţie militară, ministrul  iranian al Apărării, Ahmad Vahidi,  a avertizat că un atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene va avea ca efect distrugerea Israelului. Acestea sunt cele mai vehemente declaraţii din ultima vreme ale unui oficial iranian de rang înalt, după ce la începutul săptămânii un general Iranian a avertizat, că Iranul ar putea lansa un atac preventiv împotriva “inamicilor” dacă vor exista ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Shimon Peres se va deplasa săptămâna viitoare la Washington. La rândul său, premierul Benjamin Netanyahu se va întâlni cu Barack Obama pe 5 martie. Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, este aşteptat la Washington zilele următoare. Occidentul şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme atomice sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.

În privinţa Siriei, ONU l-a numit în această săptămână pe Kofi Annan “emisar special comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe pentru criza din Siria”. Annan va fi asistat de un “adjunct ales din regiunea arabă”, precizează comunicatul comun al secretarilor generali ai ONU Ban Ki-moon şi Ligii Arabe Nabil al-Arabi. Textul nu oferă, însă numele acestui adjunct arab. Comunicatul comun citează, o rezoluţie asupra situaţiei din Siria adoptată de Adunarea Generală a ONU săptămâna trecută,  în care Adunarea Generală a ONU a solicitat Damascului să pună capăt reprimării feroce a populaţiei sale civile. Rusia şi China au votat împotrivă, după ce au opus un vot de veto unui număr de două rezoluţii ale Consiliului de Securitate privind situaţia din Siria. Între timp duminică, în urma unui referendum naţional, noua constituţie siriană, care aboleşte supremaţia Partidului Baas, aflat la putere de jumătate de secol, dar menţine prerogative extinse pentru şeful statului, a fost aprobată cu 89,4% din voturi, (cu o rata de participare de 57,4%)  a anunţat luni ministrul de Interne Mohammad Nidal al-Shaar. Statele Unite au apreciat că referendumul pe tema noii Constituţii siriene a fost de un „cinism absolut”.

Pe plan intern principala ştire a fost întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resursei Umane (POSDRU) anunţată de Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la începutul săptămânii precedente. El a subliniat diferenţa între o întrerupere a plăţilor şi respectiv o suspendare, care durează minimum şase luni, şi a afirmat că speră ca întreruperea plăţilor pe POSDRU să nu dureze decât câteva săptămâni şi, astfel, să nu afecteze rata de absorbţie a fondurilor europene. Principala cauză a întreruperii, conform spuselor ministrului, este incapacitatea Autorităţii de Management a programului de a implementa o serie de recomandări ale Autorităţii Române de Audit, legate de evaluarea proiectelor şi de controlul proiectelor în primă fază. Orban a mai spus, referitor la întreruperea plăţilor pe POSDRU, că nu exclude să mai apară astfel de ‘accidente’, dar că acestea nu vor afecta global toate programele operaţionale. Finanţarea totală alocată prin POSDRU pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013 este de aproximativ 4,25 miliarde euro, din care contribuţia UE este de 3,47 miliarde euro.

De asemenea, CE a revizuit prognoza privind creşterea PIB al României pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro. Executivul UE anticipează că economia românească va avea de suferit în acest an pe mai multe fronturi. Pe de o parte, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. De asemenea recolta agricolă foarte ridicată înregistrată la finele anului 2011 este puţin probabilă şi în 2012. Ce anticipează că principalul motor de creştere economică al României va fi în acest an cererea internă, deşi populaţia va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în primul semestru.

Guvernul a făcut publică săptămâna precedentă Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră. Documentul relevă că Executivul va evalua posibilitatea introducerii dreptului de a conduce anumite vehicule, în intervale orare speciale şi doar pe unele drumuri publice, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere. Acelaşi document prevede interzicerea folosirii dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca măsură împotriva “agresivităţii rutiere”, va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale şi va impune finalizarea învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere.

Merită menţionată de asemenea descoperirea unor zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră de către OMV Petrom şi ExxonMobil. Estimările preliminare plasează zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Acţiunile OMV sunt în urcare puternică pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%. Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt pe cale să fie finalizate, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom.

Nu în ultimul rând, amintim că Guvernul va primi fonduri nerambursabile în sumă totală de 434.000 dolari din partea Băncii Mondiale, pentru elaborarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a planurilor de acţiuni realizate pe baza analizelor instituţiei finanţatoare, informează Executivul. Potrivit sursei citate, scopul proiectului este operaţionalizarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a principalelor reforme structurale implementate de Guvern, în vederea asigurării unei „coordonări orizontale eficiente” la nivelul administraţiei publice centrale. „Principalele activităţi se referă la inventarierea şi corelarea documentelor strategice ale Guvernului, la dezvoltarea unui set comun de indicatori de măsurare a impactului măsurilor, la definirea unui mecanism de cooperare între instituţiile implicate în activitatea de monitorizare şi evaluare, precum şi la instruirea personalului tehnic necesar implementării acestui mecanism”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

La final, menţionăm că săptămâna precedentă o serie de experţii australieni în nanotehnologie au anunţat obţinerea în laborator a celui mai mic tranzistor din lume: un atom unic de fosfor, care ar putea deschide calea spre computerele viitorului. Combinând tehnici deja utilizate în producţia industrială a semiconductorilor clasici cu un microscop „cu efect de tunel”, cercetătorii au reuşit să plaseze cu o precizie fără precedent acest atom de fosfor în centrul unui strat de siliciu, materialul folosit cu predilecţie pentru fabricarea cipurilor electronice. Până în prezent, precizia obţinută pentru astfel de operaţiuni era de ordinul a 10 nanometri, care reprezintă o marjă de eroare încă destul de importantă pe scară atomică, afirmă autorii acestui studiu, publicat, duminică, în revista Nature Nanotechnology. Acest tranzistor atomic îşi conservă şi o parte din proprietăţile lui cuantice, deschizând drumul spre punerea la punct a unor noi aplicaţii.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 20-26 februarie | Salvarea Greciei, summitul G20, întreruperea plăţilor POSDRU

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern capul de afiş al săptămânii precedente a fost aprobarea celui de al doilea ajutor financiar pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde euro. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat marţi dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene. În urma acestui ajutor, Grecia ar trebui să fie capabilă să ramburseze o creanţă în valoare de 14,5 miliarde de euro până la 20 martie şi să evite intrarea în faliment. Atena a îndeplinit, pe hârtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coaliţiei guvernamentale privind un plan de economisire în valoare de 3,3 miliarde de euro). Mai mult, negociatorii guvernului elen au ajuns la o înţelegere cu creditorii privaţi privind angajarea unor pierderi mai mari asupra obligaţiunilor greceşti. Schimbul de obligaţiuni, aprobat joi de Parlamentul de la Atena, va duce la reducerea datoriilor Greciei cu 107 miliarde de euro. Cu toate acestea presiunile asupra Greciei continuă. Într-un interviu acordat revistei Der Spiegel sâmbătă (25 februarie, după aprobarea planului de salvare) ministrul german de interne, Hand-Peter Friedrich, a pledat pentru ieşirea Greciei din Zona euro, afirmând că şansele economiei elene de a redeveni competitivă ar fi astfel mai mari. ‘Nu mă refer la excluderea Greciei’ din Zona euro, a asigurat Hans-Peter Friedrich în săptămânalul Der Spiegel, ‘ci de crearea de stimulente pentru retragere care nu pot fi refuzate’. ‘În afara Uniunii europene monetare, şansele Greciei de a-şi reveni şi redeveni competitivă sunt fără îndoială mai mari decât dacă ar rămâne în zona euro’, a mai spus ministrul de interne, membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aripa bavareză a partidului cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Replica Atenei nu a întârziat, Ghikas Hardouvelis, consilier economic al premierului grec reafirmând opţiunea Greciei de a rămâne în zona euro. ‘O ieşire din zona euro ar fi o înfrângere strategică’, a subliniat Hardouvelis.

Finalul de săptămână a fost marcat de întâlnirea G20 din Mexico City.  Subiectele principale de pe agenda summit-ului au fost criza euro şi creşterea resurselor FMI pentru a putea face faţă unei posibile înrăutăţirii a situaţiei economice. Astfel statele G20 vor să ajungă la o înţelegere până în luna aprilie privind suplimentarea resurselor FMI, condiţionată de consolidarea mecanismelor de urgenţă ale UE. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, vrea suplimentarea resurselor Fondului cu 500 miliarde de dolari iar unul dintre actorii cheie în luarea decizie, Germania, pare să fie deschisă la o astfel de idee. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că Germania va decide în luna martie dacă fondul de criză al zonei euro va fi consolidat cu resurse financiare suplimentare, măsură considerată esenţială de guvernele G20 drept condiţie înainte de angajarea unor fonduri suplimentare pentru FMI, transmite Reuters. Faptul că Berlinul se arată dispus să discute creșterea resurselor fondului european de urgenţă reprezintă o schimbare importantă de poziţie. Dacă liderii europeni vor aproba combinarea Fondului European de Stabilitate Financiară, vehiculul anti-criză cu caracter temporar, cu Mecanismul European de Stabilitate, fondul cu caracter permanent, UE ar putea crea o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde de dolari, care ar putea încuraja alte state G20 să accepte solicitarea FMI pentru finanţare suplimentară de 500-600 miliarde de dolari. Însumate, fondurile de urgenţă ale zonei euro, resursele actuale ale FMI şi contribuţia suplimentară din partea G20 ar constitui un mecanism anti-criză de 1.950 miliarde de dolari.

Un alt subiect de interes pe plan extern a fost situaţia tensionată din Iran şi cea din Siria. În privinţa Iranului, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat în această săptămână eşecul unui acord cu autorităţile de la Teheran asupra continuării negocierilor referitoare la programul nuclear controversat al Republicii islamice.  Într-un comunicat difuzat în noaptea de marţi spre miercuri, AIEA a relevat refuzul Teheranului de a acorda misiunii acestei Agenţii ONU acces la o presupusă instalaţie nucleară din Parchin, situată într-o bază militară. În acest context tensiunile dintre Iran şi Israel au escaladat. După ce Preşedintele Israelului, Shimon Peres, a reiterat joi că „toate opţiunile” sunt menţinute, inclusiv o intervenţie militară, ministrul  iranian al Apărării, Ahmad Vahidi,  a avertizat că un atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene va avea ca efect distrugerea Israelului. Acestea sunt cele mai vehemente declaraţii din ultima vreme ale unui oficial iranian de rang înalt, după ce la începutul săptămânii un general Iranian a avertizat, că Iranul ar putea lansa un atac preventiv împotriva “inamicilor” dacă vor exista ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Shimon Peres se va deplasa săptămâna viitoare la Washington. La rândul său, premierul Benjamin Netanyahu se va întâlni cu Barack Obama pe 5 martie. Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, este aşteptat la Washington zilele următoare. Occidentul şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme atomice sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.

În privinţa Siriei, ONU l-a numit în această săptămână pe Kofi Annan “emisar special comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe pentru criza din Siria”. Annan va fi asistat de un “adjunct ales din regiunea arabă”, precizează comunicatul comun al secretarilor generali ai ONU Ban Ki-moon şi Ligii Arabe Nabil al-Arabi. Textul nu oferă, însă numele acestui adjunct arab. Comunicatul comun citează, o rezoluţie asupra situaţiei din Siria adoptată de Adunarea Generală a ONU săptămâna trecută,  în care Adunarea Generală a ONU a solicitat Damascului să pună capăt reprimării feroce a populaţiei sale civile. Rusia şi China au votat împotrivă, după ce au opus un vot de veto unui număr de două rezoluţii ale Consiliului de Securitate privind situaţia din Siria. Între timp duminică, în urma unui referendum naţional, noua constituţie siriană, care aboleşte supremaţia Partidului Baas, aflat la putere de jumătate de secol, dar menţine prerogative extinse pentru şeful statului, a fost aprobată cu 89,4% din voturi, (cu o rata de participare de 57,4%)  a anunţat luni ministrul de Interne Mohammad Nidal al-Shaar. Statele Unite au apreciat că referendumul pe tema noii Constituţii siriene a fost de un „cinism absolut”.

Pe plan intern principala ştire a fost întreruperea plăţilor de către Comisia Europeană pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resursei Umane (POSDRU) anunţată de Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la începutul săptămânii precedente. El a subliniat diferenţa între o întrerupere a plăţilor şi respectiv o suspendare, care durează minimum şase luni, şi a afirmat că speră ca întreruperea plăţilor pe POSDRU să nu dureze decât câteva săptămâni şi, astfel, să nu afecteze rata de absorbţie a fondurilor europene. Principala cauză a întreruperii, conform spuselor ministrului, este incapacitatea Autorităţii de Management a programului de a implementa o serie de recomandări ale Autorităţii Române de Audit, legate de evaluarea proiectelor şi de controlul proiectelor în primă fază. Orban a mai spus, referitor la întreruperea plăţilor pe POSDRU, că nu exclude să mai apară astfel de ‘accidente’, dar că acestea nu vor afecta global toate programele operaţionale. Finanţarea totală alocată prin POSDRU pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013 este de aproximativ 4,25 miliarde euro, din care contribuţia UE este de 3,47 miliarde euro.

De asemenea, CE a revizuit prognoza privind creşterea PIB al României pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro. Executivul UE anticipează că economia românească va avea de suferit în acest an pe mai multe fronturi. Pe de o parte, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. De asemenea recolta agricolă foarte ridicată înregistrată la finele anului 2011 este puţin probabilă şi în 2012. Ce anticipează că principalul motor de creştere economică al României va fi în acest an cererea internă, deşi populaţia va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în primul semestru.

Guvernul a făcut publică săptămâna precedentă Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră. Documentul relevă că Executivul va evalua posibilitatea introducerii dreptului de a conduce anumite vehicule, în intervale orare speciale şi doar pe unele drumuri publice, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere. Acelaşi document prevede interzicerea folosirii dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca măsură împotriva “agresivităţii rutiere”, va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale şi va impune finalizarea învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere.

Merită menţionată de asemenea descoperirea unor zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră de către OMV Petrom şi ExxonMobil. Estimările preliminare plasează zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Acţiunile OMV sunt în urcare puternică pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%. Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt pe cale să fie finalizate, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom.

Nu în ultimul rând, amintim că Guvernul va primi fonduri nerambursabile în sumă totală de 434.000 dolari din partea Băncii Mondiale, pentru elaborarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a planurilor de acţiuni realizate pe baza analizelor instituţiei finanţatoare, informează Executivul. Potrivit sursei citate, scopul proiectului este operaţionalizarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a principalelor reforme structurale implementate de Guvern, în vederea asigurării unei „coordonări orizontale eficiente” la nivelul administraţiei publice centrale. „Principalele activităţi se referă la inventarierea şi corelarea documentelor strategice ale Guvernului, la dezvoltarea unui set comun de indicatori de măsurare a impactului măsurilor, la definirea unui mecanism de cooperare între instituţiile implicate în activitatea de monitorizare şi evaluare, precum şi la instruirea personalului tehnic necesar implementării acestui mecanism”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

La final, menţionăm că săptămâna precedentă o serie de experţii australieni în nanotehnologie au anunţat obţinerea în laborator a celui mai mic tranzistor din lume: un atom unic de fosfor, care ar putea deschide calea spre computerele viitorului. Combinând tehnici deja utilizate în producţia industrială a semiconductorilor clasici cu un microscop „cu efect de tunel”, cercetătorii au reuşit să plaseze cu o precizie fără precedent acest atom de fosfor în centrul unui strat de siliciu, materialul folosit cu predilecţie pentru fabricarea cipurilor electronice. Până în prezent, precizia obţinută pentru astfel de operaţiuni era de ordinul a 10 nanometri, care reprezintă o marjă de eroare încă destul de importantă pe scară atomică, afirmă autorii acestui studiu, publicat, duminică, în revista Nature Nanotechnology. Acest tranzistor atomic îşi conservă şi o parte din proprietăţile lui cuantice, deschizând drumul spre punerea la punct a unor noi aplicaţii.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , ,