Evenimentele săptămânii 2-8 aprilie

Economia zonei euro, situaţia din Siria, privatizarea eşuată a Cupru Min şi demisia Ministrului Mediului principalele subiecte

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
09-04-2012

Pe plan extern, evoluţia situaţiei economice a zonei euro rămâne un subiect amplu dezbătut. Centrul atenţiei s-a mutat de pe Grecia spre economiile Spaniei şi Portugaliei, care întâmpină dificultăţi.  Purtătorul de cuvânt al FMI, a declarat joi că Spania se confruntă cu probleme grave, care necesită reforme economice susţinute. Uniunea Europeană a cerut Spaniei să reducă deficitul bugetar cu 3,2 puncte procentuale în acest an, la 5,3% din PIB.  Cu toate acestea, nivelul de îndatorare al Spaniei va creşte de la 68,5 % din PIB anul trecut la 79,8% în acest an, maximul din 1990, în contextul adâncirii recesiunii şi a creşterii costurilor de împrumut. Datele au fost prezentate marţi, odată cu detalii privind bugetul pentru acest an, de către ministrul Trezoreriei, Cristobal Montoro. Creşterea datoriei ca procentaj din PIB se datorează costurilor ridicate de împrumut, cheltuielilor cu fondul de sprijinire a sectorului bancar, precum şi cu fondurile pentru limitarea tarifelor la energie, pentru ajutarea autorităţilor regionale să plătească furnizorii de servicii, dar şi a contribuţiei la pachetul de ajutor financiarpentru Grecia. Costul contractelor CDS de asigurare a datoriilor spaniole a crescut cu 21% în acest an, la 4,61 puncte procentuale, potrivit companiei de cercetare a pieţei CMA. Emisiunea de obligaţiuni efectuată miercuri de Spania a fost un indicator al incertitudini privind capacitatea de adopta măsurile bugetare cerute de UE. Cererea a fost slabă, preţul a scăzut, iar randamentul pentru titlurile cu maturitate de 10 ani a atins 5,7%, cel mai ridicat nivel din acest an, potrivit unei analize Bloomberg. Dealtfel, premierul spaniol Mariano Rajoy a avertizat miercuri, pentru a doua oară într-o săptămână, că Spania se află într-o “dificultate extremă”. În aceste condiţii, şi ţinând cont că şomajul depăşeşte 20% (cel mai ridicat nivel din UE)e surprinzător ca Spania continuă să aibă un nivel ridicat al imigraţiei, în special al imigranţilor români, al căror număr a crescut de la 527.00 în 2007 la 864.00 în 2011 (o creştere de peste 60% în 4 ani). Numărul este şi mai spectaculos dacă ţinem cont că în 2000 numărul de imigranţi români în Spania era de aproximativ 6.000.

Nici Portugalia nu e într-o situaţie prea bună. Respectarea ţintei deficitului bugetar de către Portugalia ar putea să nu mai fie cea mai bună strategie, dacă declinul economic va depăşi aşteptările, potrivit raportului publicat joi de FMI, după vizita de evaluare efectuată în februarie, transmite Reuters. Raportul nu cere reducerea ţintei pentru deficit, de 4,5% din PIB, stabilită în programul de finanţare convenit de Portugalia cu UE şi FMI, dar semnalează îngrijorarea legată de scăderea cererii pe piaţa mondială şi de impactul măsurilor de austeritate asupra economiei. Pentru acest an, guvernul şi creditorii internaţionali anticipează o contracţie economică de 3,3% din PIB, urmată de un avans de numai 0,3% în 2013. FMI urmează să furnizeze Portugaliei o nouă tranşă de 5,17 miliarde de euro din programul de susţinere. Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Portugaliei a crescut de săptămâna trecută la circa 12,2%, dar este cu mult sub nivelul de 17,4% atins în ianuarie.

Temerile privind situaţia incertă a zonei euro sunt reflectate şi în declaraţiile Preşedintelui BCE, Mario Draghi. Acesta a precizat miercuri că că există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze, în timp ce perspectiva inflaţiei, care arată că ar putea coborî sub ţinta de 2% abia anul următor, nu face necesară renunţarea la politicile monetare relaxate. Draghi a făcut aceste declaraţii în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%.

Un alt subiect de interes pe plan extern a fost situaţia tensionată din Siria. După ce la începutul săptămânii, Mediatorul Naţiunilor Unite şi al Ligii Arabe pentru Siria, Kofi Annan, declara în Consiliul de Securitate al ONU că Damascul a acceptat de principiu data limită de 10 aprilie pentru a începe punerea în aplicare a planului de pace, în 7 aprilie, câteva zile mai târziu, Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a acuzat autorităţile de la Damasc că nu-şi respectă angajamentele, întrucât au lansat recent noi atacuri împotriva localităţilor unde se află insurgenţii, deşi au promis că vor înceta operaţiunile militare până pe data de 10 aprilie, relatează AFP. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi a declaraţie prin care se solită autorităţilor de la Damasc să înceteze principalele operaţiuni militare până pe 10 aprilie, 48 de ore mai târziu părţile implicate în conflict trebuind să oprească complet ostilităţile. Dealtfel, Consiliul Naţional Sirian (CNS), principala coaliţie a opoziţiei siriene, a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să intervină de urgenţă pentru a pune capăt violenţelor din Siria, care sâmbătă şi duminică au produs peste 200 de noi victime. În total, după ‘anunţul înşelător al acceptării planului’ de ieşire din criză propus de emisarul internaţional Kofi Annan la 2 aprilie, ‘regimul a comis masacre sălbatice în care au fost ucise aproape 1.000 de persoane’, a mai spus opoziţia siriană. Rămâne de văzut în ce măsură planul de pace agreat între Kofi Annan şi regimul Bashar al-Assad va fi aplicat începând cu 10 aprilie. Cu toate acestea, o intervenţie armată în Siria este puţin probabilă, după ce secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că NATO nu are intenţia de a interveni în Siria şi speră să se găsească o soluţie politică la actuala criză din această ţară.

Nu în ultimul rând amintim că Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat, pe fondul scandalului privind retragerea titlului de doctor fiind acuzat de plagiat. Iniţial, Schmitt, în vârstă de 69 de ani, argumentase că acuzaţiile de plagiat care îl vizează nu au nicio legătură cu activitatea sa de preşedinte.

Pe plan intern, principalele subiecte vin din sfera politicului şi a economiei. Scena politică românească a suferit câteva schimbări care merită menţionate. Mai întâi, europarlamentarul Cristian Preda a fost exclus din PDL la începutul săptămânii. Excluderea lui Preda din PDL a fost aprobată, luni, de conducerea partidului. Conform surselor citate, decizia a fost luată cu 30 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. Decizia vine pe fondul criticilor făcute de Preda la adresa candidatului PDL pentru Primăria Bucureşti, Silviu Prigoană. Europarlamentarul consideră că decizia BPN al PDL privind excluderea sa din partid este “un abuz pus la cale de Elena Udrea”, “o capcană” în care a căzut conducerea partidului, el precizând că îşi va face dreptate.

De asemenea, Sorin Frunzăverde a părăsit formaţiunea democrat-liberală şi s-a înscris în PNL, urmând să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea USL. Acesta a fost ales vicepreşedinte PNL, sâmbătă, 7 aprilie, în cadrul congresului extraordinar USL. După ce a fost ales în funcţia de vicepreşedinte Frunzăverde s-a adresat participanţilor la congres, spunând că este onorat pentru modul în care a fost primit în partid. Pentru cooptarea lui Frunzăverde în BPC s-au înregistrat 4 voturi “împotrivă” şi 9 abţineri dintr-un total de peste 1300 de voturi. Sorin Frunzăverde devine astfel cel de-al 16-lea vicepreşedinte al PNL.

Tot pe plan politic, Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a demisionat, după ce procurorii DNA au sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a solicita Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor de urmărire penală pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. Postul va fi ocupat interimar de Premierul Mihai Răzvan Ungureanu până la numirea unui nou ministru.

Pe fondul congresului extraordinar al USL, în care cele 3 formaţiuni din opoziţie (PSD, PNL şi PC) şi-au desemnat candidaţii pentru funcţiile de Premier şi Preşedinte, Preşedintele Traian Băsescu a trimis o scrisoare către liderilor Opoziţiei în care îşi exprimă disponibilitatea de a demisiona în cazul în care aceştia vor accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009 (Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari) dar şi propunerea sa de reducere a mandatului şefului statului la 4 ani, astfel încât alegerile legislative să se desfăşoare anul acesta simultan cu alegerile prezidenţiale. Liderii opoziţiei au declarat că nu iau în considerare propunerea Preşedintelui.

Pe plan economic subiectul de interes al săptămânii a fost privatizarea Cupru Min Abrud. Şeful OPSPI, Florin Vădan anunţase că semnarea contractului pentru vânzarea Cupru Min Abrud către compania canadiană Roman Cooper, va avea loc vineri, prevederile acordului urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare. Roman Copper Corp. câştigase la începutul săptămânii trecute, licitaţia organizată de OPSPI pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni la Cupru Min Abrud, la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. Cu toate acestea, la doar două zile, Ministerul Economiei, Lucian Bode, a declarat că vânzarea companiei Cupru Min către Roman Copper a eşuat, deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maxim o lună preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare. Contract de privatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00. Pentru încheierea tranzacţiei, era necesară emiterea avizul Consiliului Concurenţei într-un termen de până la 90 de zile de la încheierea contractului. ”Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Lucian Bode.

Tot pe plan economic putem include şi reluarea în scurt timp a plăţilor pe proiectele europene POSDRU. Guvernul a primit în această săptămână o informare din partea Comisiei Europene (CE) în care se arată că plăţile pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) vor fi reluate în perioada imediată, documentul fiind analizat în şedinţa de marţi a Executivului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat ulterior, la finalul şedinţei Cabinetului, că reprezentanţii CE şi-au anunţat intenţia de a relua aceste plăţi “ca măsură excepţională”, având în vedere situaţia economică a României.

În sănătate, Ministerul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat că primul capitol din Legea privind reforma sistemului sanitar, care se referă la organizarea şi funcţionarea spitalelor publice, va intra în dezbatere la sfârşitul săptămânii. Capitolul, elaborat în urma propunerilor rezultate din dezbaterile organizate la începutul acestui an, va fi postat pe pagina de internet a ministerului (www.ms.ro ), la secţiunea Forum Reforma în Sănătate. Conform documentului, spitalele se vor putea reorganiza ca instituţii nebugetare, de exemplu fundaţii cu un singur membru fondator, adică actualul administrator, această formă de organizare putând permite descentralizarea reală şi introducerea conceptului de autonomie instituţională în administrarea spitalelor.

MS mai precizează că, într-o astfel de formă organizatorică, unităţile sanitare vor avea libertatea de a încheia parteneriate care să asigure desfăşurarea asistenţei medicale cu plată la cererea pacienţilor şi remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale şi se va da posibilitatea comunităţii locale, în special a mediului de afaceri, să se implice activ în susţinerea spitalului. De asemenea, va exista posibilitatea dezvoltării de structuri care să acorde asistenţă medicală în regim privat, atât de către medicii angajaţi ai spitalului, cât şi de către alţi medici, fără a fi necesară aprobarea Ministerului Sănătăţii.

Revenind pe plan extern amintim că în China, Bo Xilai, unul dintre liderii proeminenţi ai Partidului Comunist, fiu al unuia dintre fondatorii partidului, a fost înlăturat din funcţia de secretar al partidului în regiunea Chongqing. Motivele pentru care acesta şi-a pierdut funcţia de secretar sunt în prezent necunoscute, însă măsura vine înaintea alegerilor pentru conducerea partidului. Bo Xilai, care făcea parte din aripa stângă, tradiţională a partidului, era considerat favorit pentru ocuparea unei funcţii improtante în Comitetul Central, organul decizional suprem al partidului. Mass media occidentală interpretează înlăturarea lui Bo ca un posibil semn de deschidere a partidului comunist către o reformă democratică.

 

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 2-8 aprilie|Economia zonei euro, situaţia din Siria, privatizarea eşuată a Cupru Min şi demisia Ministrului Mediului principalele subiecte

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, evoluţia situaţiei economice a zonei euro rămâne un subiect amplu dezbătut. Centrul atenţiei s-a mutat de pe Grecia spre economiile Spaniei şi Portugaliei, care întâmpină dificultăţi.  Purtătorul de cuvânt al FMI, a declarat joi că Spania se confruntă cu probleme grave, care necesită reforme economice susţinute. Uniunea Europeană a cerut Spaniei să reducă deficitul bugetar cu 3,2 puncte procentuale în acest an, la 5,3% din PIB.  Cu toate acestea, nivelul de îndatorare al Spaniei va creşte de la 68,5 % din PIB anul trecut la 79,8% în acest an, maximul din 1990, în contextul adâncirii recesiunii şi a creşterii costurilor de împrumut. Datele au fost prezentate marţi, odată cu detalii privind bugetul pentru acest an, de către ministrul Trezoreriei, Cristobal Montoro. Creşterea datoriei ca procentaj din PIB se datorează costurilor ridicate de împrumut, cheltuielilor cu fondul de sprijinire a sectorului bancar, precum şi cu fondurile pentru limitarea tarifelor la energie, pentru ajutarea autorităţilor regionale să plătească furnizorii de servicii, dar şi a contribuţiei la pachetul de ajutor financiarpentru Grecia. Costul contractelor CDS de asigurare a datoriilor spaniole a crescut cu 21% în acest an, la 4,61 puncte procentuale, potrivit companiei de cercetare a pieţei CMA. Emisiunea de obligaţiuni efectuată miercuri de Spania a fost un indicator al incertitudini privind capacitatea de adopta măsurile bugetare cerute de UE. Cererea a fost slabă, preţul a scăzut, iar randamentul pentru titlurile cu maturitate de 10 ani a atins 5,7%, cel mai ridicat nivel din acest an, potrivit unei analize Bloomberg. Dealtfel, premierul spaniol Mariano Rajoy a avertizat miercuri, pentru a doua oară într-o săptămână, că Spania se află într-o “dificultate extremă”. În aceste condiţii, şi ţinând cont că şomajul depăşeşte 20% (cel mai ridicat nivel din UE)e surprinzător ca Spania continuă să aibă un nivel ridicat al imigraţiei, în special al imigranţilor români, al căror număr a crescut de la 527.00 în 2007 la 864.00 în 2011 (o creştere de peste 60% în 4 ani). Numărul este şi mai spectaculos dacă ţinem cont că în 2000 numărul de imigranţi români în Spania era de aproximativ 6.000.

Nici Portugalia nu e într-o situaţie prea bună. Respectarea ţintei deficitului bugetar de către Portugalia ar putea să nu mai fie cea mai bună strategie, dacă declinul economic va depăşi aşteptările, potrivit raportului publicat joi de FMI, după vizita de evaluare efectuată în februarie, transmite Reuters. Raportul nu cere reducerea ţintei pentru deficit, de 4,5% din PIB, stabilită în programul de finanţare convenit de Portugalia cu UE şi FMI, dar semnalează îngrijorarea legată de scăderea cererii pe piaţa mondială şi de impactul măsurilor de austeritate asupra economiei. Pentru acest an, guvernul şi creditorii internaţionali anticipează o contracţie economică de 3,3% din PIB, urmată de un avans de numai 0,3% în 2013. FMI urmează să furnizeze Portugaliei o nouă tranşă de 5,17 miliarde de euro din programul de susţinere. Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Portugaliei a crescut de săptămâna trecută la circa 12,2%, dar este cu mult sub nivelul de 17,4% atins în ianuarie.

Temerile privind situaţia incertă a zonei euro sunt reflectate şi în declaraţiile Preşedintelui BCE, Mario Draghi. Acesta a precizat miercuri că că există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze, în timp ce perspectiva inflaţiei, care arată că ar putea coborî sub ţinta de 2% abia anul următor, nu face necesară renunţarea la politicile monetare relaxate. Draghi a făcut aceste declaraţii în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%.

Un alt subiect de interes pe plan extern a fost situaţia tensionată din Siria. După ce la începutul săptămânii, Mediatorul Naţiunilor Unite şi al Ligii Arabe pentru Siria, Kofi Annan, declara în Consiliul de Securitate al ONU că Damascul a acceptat de principiu data limită de 10 aprilie pentru a începe punerea în aplicare a planului de pace, în 7 aprilie, câteva zile mai târziu, Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a acuzat autorităţile de la Damasc că nu-şi respectă angajamentele, întrucât au lansat recent noi atacuri împotriva localităţilor unde se află insurgenţii, deşi au promis că vor înceta operaţiunile militare până pe data de 10 aprilie, relatează AFP. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi a declaraţie prin care se solită autorităţilor de la Damasc să înceteze principalele operaţiuni militare până pe 10 aprilie, 48 de ore mai târziu părţile implicate în conflict trebuind să oprească complet ostilităţile. Dealtfel, Consiliul Naţional Sirian (CNS), principala coaliţie a opoziţiei siriene, a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să intervină de urgenţă pentru a pune capăt violenţelor din Siria, care sâmbătă şi duminică au produs peste 200 de noi victime. În total, după ‘anunţul înşelător al acceptării planului’ de ieşire din criză propus de emisarul internaţional Kofi Annan la 2 aprilie, ‘regimul a comis masacre sălbatice în care au fost ucise aproape 1.000 de persoane’, a mai spus opoziţia siriană. Rămâne de văzut în ce măsură planul de pace agreat între Kofi Annan şi regimul Bashar al-Assad va fi aplicat începând cu 10 aprilie. Cu toate acestea, o intervenţie armată în Siria este puţin probabilă, după ce secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că NATO nu are intenţia de a interveni în Siria şi speră să se găsească o soluţie politică la actuala criză din această ţară.

Nu în ultimul rând amintim că Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat, pe fondul scandalului privind retragerea titlului de doctor fiind acuzat de plagiat. Iniţial, Schmitt, în vârstă de 69 de ani, argumentase că acuzaţiile de plagiat care îl vizează nu au nicio legătură cu activitatea sa de preşedinte.

Pe plan intern, principalele subiecte vin din sfera politicului şi a economiei. Scena politică românească a suferit câteva schimbări care merită menţionate. Mai întâi, europarlamentarul Cristian Preda a fost exclus din PDL la începutul săptămânii. Excluderea lui Preda din PDL a fost aprobată, luni, de conducerea partidului. Conform surselor citate, decizia a fost luată cu 30 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. Decizia vine pe fondul criticilor făcute de Preda la adresa candidatului PDL pentru Primăria Bucureşti, Silviu Prigoană. Europarlamentarul consideră că decizia BPN al PDL privind excluderea sa din partid este “un abuz pus la cale de Elena Udrea”, “o capcană” în care a căzut conducerea partidului, el precizând că îşi va face dreptate.

De asemenea, Sorin Frunzăverde a părăsit formaţiunea democrat-liberală şi s-a înscris în PNL, urmând să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea USL. Acesta a fost ales vicepreşedinte PNL, sâmbătă, 7 aprilie, în cadrul congresului extraordinar USL. După ce a fost ales în funcţia de vicepreşedinte Frunzăverde s-a adresat participanţilor la congres, spunând că este onorat pentru modul în care a fost primit în partid. Pentru cooptarea lui Frunzăverde în BPC s-au înregistrat 4 voturi “împotrivă” şi 9 abţineri dintr-un total de peste 1300 de voturi. Sorin Frunzăverde devine astfel cel de-al 16-lea vicepreşedinte al PNL.

Tot pe plan politic, Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a demisionat, după ce procurorii DNA au sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a solicita Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor de urmărire penală pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. Postul va fi ocupat interimar de Premierul Mihai Răzvan Ungureanu până la numirea unui nou ministru.

Pe fondul congresului extraordinar al USL, în care cele 3 formaţiuni din opoziţie (PSD, PNL şi PC) şi-au desemnat candidaţii pentru funcţiile de Premier şi Preşedinte, Preşedintele Traian Băsescu a trimis o scrisoare către liderilor Opoziţiei în care îşi exprimă disponibilitatea de a demisiona în cazul în care aceştia vor accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009 (Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari) dar şi propunerea sa de reducere a mandatului şefului statului la 4 ani, astfel încât alegerile legislative să se desfăşoare anul acesta simultan cu alegerile prezidenţiale. Liderii opoziţiei au declarat că nu iau în considerare propunerea Preşedintelui.

Pe plan economic subiectul de interes al săptămânii a fost privatizarea Cupru Min Abrud. Şeful OPSPI, Florin Vădan anunţase că semnarea contractului pentru vânzarea Cupru Min Abrud către compania canadiană Roman Cooper, va avea loc vineri, prevederile acordului urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare. Roman Copper Corp. câştigase la începutul săptămânii trecute, licitaţia organizată de OPSPI pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni la Cupru Min Abrud, la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. Cu toate acestea, la doar două zile, Ministerul Economiei, Lucian Bode, a declarat că vânzarea companiei Cupru Min către Roman Copper a eşuat, deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maxim o lună preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare. Contract de privatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00. Pentru încheierea tranzacţiei, era necesară emiterea avizul Consiliului Concurenţei într-un termen de până la 90 de zile de la încheierea contractului. ”Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Lucian Bode.

Tot pe plan economic putem include şi reluarea în scurt timp a plăţilor pe proiectele europene POSDRU. Guvernul a primit în această săptămână o informare din partea Comisiei Europene (CE) în care se arată că plăţile pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) vor fi reluate în perioada imediată, documentul fiind analizat în şedinţa de marţi a Executivului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat ulterior, la finalul şedinţei Cabinetului, că reprezentanţii CE şi-au anunţat intenţia de a relua aceste plăţi “ca măsură excepţională”, având în vedere situaţia economică a României.

În sănătate, Ministerul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat că primul capitol din Legea privind reforma sistemului sanitar, care se referă la organizarea şi funcţionarea spitalelor publice, va intra în dezbatere la sfârşitul săptămânii. Capitolul, elaborat în urma propunerilor rezultate din dezbaterile organizate la începutul acestui an, va fi postat pe pagina de internet a ministerului (www.ms.ro ), la secţiunea Forum Reforma în Sănătate. Conform documentului, spitalele se vor putea reorganiza ca instituţii nebugetare, de exemplu fundaţii cu un singur membru fondator, adică actualul administrator, această formă de organizare putând permite descentralizarea reală şi introducerea conceptului de autonomie instituţională în administrarea spitalelor.

MS mai precizează că, într-o astfel de formă organizatorică, unităţile sanitare vor avea libertatea de a încheia parteneriate care să asigure desfăşurarea asistenţei medicale cu plată la cererea pacienţilor şi remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale şi se va da posibilitatea comunităţii locale, în special a mediului de afaceri, să se implice activ în susţinerea spitalului. De asemenea, va exista posibilitatea dezvoltării de structuri care să acorde asistenţă medicală în regim privat, atât de către medicii angajaţi ai spitalului, cât şi de către alţi medici, fără a fi necesară aprobarea Ministerului Sănătăţii.

Revenind pe plan extern amintim că în China, Bo Xilai, unul dintre liderii proeminenţi ai Partidului Comunist, fiu al unuia dintre fondatorii partidului, a fost înlăturat din funcţia de secretar al partidului în regiunea Chongqing. Motivele pentru care acesta şi-a pierdut funcţia de secretar sunt în prezent necunoscute, însă măsura vine înaintea alegerilor pentru conducerea partidului. Bo Xilai, care făcea parte din aripa stângă, tradiţională a partidului, era considerat favorit pentru ocuparea unei funcţii improtante în Comitetul Central, organul decizional suprem al partidului. Mass media occidentală interpretează înlăturarea lui Bo ca un posibil semn de deschidere a partidului comunist către o reformă democratică.

 




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , ,