Evenimentele săptămânii 19-25 decembrie

Protestele din Rusia, hotărârea Adunării Naționale a Franței privind genocidul armean, a X-a moțiune de cenzură și lansarea reformei în sănătate

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
27-12-2011

Un eveniment deosebit al săptămânii trecute a fost decizia Adunării Naționale (AN) a Franței de a adopta un proiect de lege care prevede un an de închisoare și o amendă de 45.000 de euro pentru orice acţiune de negare publică a genocidului recunoscut de lege, Franţa recunoscând două acte de genocid: cel împotriva evreilor şi cel împotriva armenilor. Deși legea trebuie adoptată și de Senat pentru a intra în vigoare, decizia AN a suscitat reacții puternice din partea Turciei care refuză să recunoască evenimentele din timpul Primului Război Mondial împotriva armenilor drept genocid. Mai mult, premierul Recep Tayyip Erdoğan a acuzat la rândul său Franța de genocid în Algeria în perioada în care țara era colonie franceză, suspendând totodată relațiile diplomatice și militare cu Parisul, deși ambele state sunt membre NATO.

Deteriorarea relațiilor între cele două state riscă să aibă consecințe economice majore pentru Franța, în condițiile în care Turcia, a cărei economie e în continuă expansiune, intenționa să achiziționeze avioane Airbus (companie franco-germană) în valoare de 50 mld. de euro până în 2029 dar și să-și dezvolte sectorul energetic, unul dintre pricipalii favoriți fiind compania franceză Electricite de France SA. „Franța este pe punctul de a săvârși un păcat politic” a declarat ministrul turc al energiei Taner Yildiz, citat de Bloomberg, în contextul dezbaterilor privind genocidul armean.

Tot pe plan extern, o atenție deosebită din partea presei a primit evoluția protestelor din Rusia împotriva modului de organizare al alegerilor din 4 decembrie. Potrivit opoziției, aproximativ 120.000 de oameni au participat la manifestările de sâmbătă de la Moscova, deși poliția susține că numărul manifestaților a fost între 30.000 și 40.000. Protestele antiguvernamentale sunt unice în Rusia în ultimii 10 ani, de când Vladimir Putin a preluat puterea. Potrivit fostului ministru de finanțe, Aleksei Kudrin, considerat apropiat al premierului Putin, protestele riscă să degenereze într-o revoluție dacă puterea nu negociază cu opoziția și nu reorganizează alegerile legislative, după schimbarea legii electorale. Și fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a solicitat retragerea lui Putin din viața politică și reorganizarea alegerilor.

Pe plan economic, două evenimente majore s-au detașat săptămâna trecută la nivel european: retrogradarea ratingului Ungariei și decizia BCE  de a împrumuta băncile europene cu aproape 500 mld. de euro pentru trei ani.

Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a coborât ratingul de credit pe termen lung al Ungariei cu o treaptă, de la “BBB-” la “BB+”, în categoria “junk”, cu perspectivă negativă, din cauza „politicilor impredictibile” ale guvernului, agenţia făcând referire în special la independenţa băncii centrale. Ratingul Ungariei a fost retrogradat astfel la “junk” de o a doua agenţie de evaluare financiară, după decizia Moody’s din luna noiembrie de a coborî calificativul statului la “Ba1″. S&P notează că posibilitatea unei noi retrogradări anul viitor este „una din trei”. Guvernul ungar, care a venit la putere în aprilie 2010 cu o majoritate de două treimi, a stabilizat bugetul prin mai multe măsuri care au şocat investitorii şi au atras criticile Uniunii Europene, inclusiv taxe speciale şi naţionalizarea activelor sistemului privat de pensii.

În ceea ce privește împrumutul acordat de BCE băncilor europene, în total 523 de bănci au beneficiat de oferta BCE, cererea finală depăşind cu mult aşteptările de 310 miliarde de euro ale analiştilor consultaţi anterior de Reuters. Euro a urcat la maximul ultimei săptămâni faţă de dolar, în timp ce cotaţiile acţiunilor au crescut, după ce rezultatele peste aşteptări ale licitaţiei organizate de BCE au susţinut apetitul de risc. Banca europeană speră că finanţarea fără limite, foarte ieftină şi pe termen lung va avea o gamă largă de efecte benefice, între care consolidarea încrederii în bănci, reducerea pericolului unei crize a creditelor şi posibila achiziţie de către instituţiile financiare de obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei. În loc de o dobândă fixă, împrumuturile pe trei ani au fost oferite la media dobânzii BCE pentru următorii trei ani. În prezent, dobânda de politică monetară se află la nivelul minim record de 1%.

Nu în ultimul rând, Spania are începând de miercuri un nou premier, conservatorul Mariano Rajoy. Acesta a depus miercuri jurământul în fața regelui Juan Carlos. Rajoy, în vârstă de 56 de ani, a primit 187 de voturi favorabile din totalul de 350 de deputaţi, după ce formaţiunea sa – Partidul Popular – a câştigat scrutinul parlamentar din 20 noiembrie.  Printre măsurile de stabilizare a economiei propuse de noul premier se numără adoptarea, în ianuarie, a unei legi a stabilității bugetare care să completeze regula de aur adoptată în septembrie și care introduce în Constituţie principiul echilibrului bugetar (legea adaugă acestei reguli de aur noi noţiuni, anume va limita, începând cu 2020, deficitul structural la 0,4% din PIB şi plafonul datoriei publice la 60% din PIB); reforma administrativă, țintită mai ales pe eliminarea dublării instituționale, foarte frecventă din cauza regionalizării puternice a țării; și reforma pieței muncii pentru a reduce rata șomajului care  a depășit recent 21%.

Pe plan intern, principalele evenimente ale săptămânii ce s-a încheiat au fost moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva guvernului Boc și lansarea – parțială – a reformei în domeniul sănătății.

Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol” a fost depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor. Secretarul Camerei, Mihai Voicu (PNL), a precizat că şi-au exprimat votul 213 parlamentari, din care 209 au votat “pentru”, iar patru au votat “împotrivă”. Pentru adoptarea moţiunii de cenzură erau necesare 234 de voturi favorabile, iar opoziţia are 215 parlamentari. În plus, faţă de aceştia, senatorul Mircea Geoană şi deputatul Daniel Oajdea anunţaseră că votează în favoarea moţiunii.

În cadrul dezbaterilor, opoziția a adus în discuție o analiză realizată recent de Economist Intelligence Unit care plasează România ocupă locul 59, față de 56 în 2010, într-un top al celor mai consolidate democrații, Bucureștiul încadrându-se în categoria statelor cu o democrație viciată, fiind totodată statul UE cu punctajul cel mai scăzut. România este încadrată de Tailanda (locul 58) și Indonezia (locul 60), fiind mai prost plasată decât state precum Panama (47) sau Argentina (51) dar mai bine decât Hong Kong (80) sau Singapore (81). În aceeași categorie se află majoritatea statelor din Estul și Centrul Europei, dar și Franța (locul 29) și Italia (locul 31) Bucureștiul a obținut cel mai bun scor pentru procesul electoral și pluralismul politic (nota 9,58 din 10) și pentru libertățile civile (nota 8,24), zonele cele mai deficitare fiind cele legate de cultura politică (4,38) și a participarea publică (4,44). Pentru modul de funcționare al puterilor în stat România a primit nota 6,07.

Al doilea eveniment major al săptămânii trecute a fost prezentarea legii reformei sănătății. Noua lege, care urmează să fie lansată în dezbatere publică după ce ultimele detalii vor fi definitivate, a fost prezentată de Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi iniţiatorul proiectului, Cristian Vlădescu, preşedintele Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Printre schimbările aduse de noile reglementări se numără faptul că spitalele se vor putea organiza în asociaţii, ca unităţi cu statut de fundaţie sau de societate comercială, în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate vor fi introduse case de asigurări private de sănătate, iar pe lângă medicii de familie vor apărea cei angajaţi de primărie.

Un eveniment interesant, intens mediatizat săptămâna trecută, a fost decizia tribunalului București de a anula hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Fondului Proprietatea (FP) din septembrie 2010 prin care a fost modificat statutul pentru ca ulterior compania Franklin Templeton să fie numită administrator al FP. Decizia Tribunalului București a surprins piețele întrucât în primă fază s-a crezut că prin hotărârea instanței, practic, din data de 21 decembrie 2011, Fondul Pro­prie­tatea revine la vechiul statut, iar admi­nistrator al societăţii este din nou Ionuţ Popescu. Acțiunile FP au coborât cu 2,4%.  Potrivit Franklin Tem­pleton, decizia instanței vizează doar tehnicalități, fără a afecta în esență organizarea FP.

Tot săptămâna trecută, Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat a treia evaluare a acordului de tip preventiv şi va pune la dispoziţia României o nouă tranşă, a patra, în valoare de circa 480 de milioane de euro. O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 octombrie-7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv. La finalul misiunii, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a anunţat că pentru anul viitor se estimează o creştere economică de 1,8-2,3% şi un deficit bugetar în limita a 1,9% din PIB.

Finalul de săptămână a adus cu sine o veste încurajatoare pentru sistemul bancar românesc: Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din lume, este interesată să intre pe piaţa românească. Instituția este printre cele mai mari bănci din lume având, la 30 septembrie, active de aproape 1.400 miliarde euro. Activele din sistemul bancar românesc se plasează puţin peste 80 de miliarde de euro.  În Europa Bank of China este prezentă cu filiale, birouri sau agenţii în Marea Britanie, Luxemburg, Olanda, Italia, Franţa, Germania, Ungaria şi Rusia.

În domeniul științei, revista Science a publicat vineri topul descoperirilor pentru anul 2011, câștigătorul fiind desemnat un studiu realizat de cercetătorii de la University of North Carolina’s School of Medicine privind rolul tratamentelor antivirale în prevenirea infecțiilor cu virusul HIV. Potrivit cercetătorilor, administrarea de medicamente antivirale bolnavilor de HIV reduce șansele de contaminare ale partenerului sănătos, în cazul cuplurilor heterosexuale, cu 96%. Descoperirea, care se adaugă unui șir de progrese în acest domeniu, ar putea duce la eradicarea epidemiei HIV din mai mult state și chiar din lume, potrivit revistei.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 19-25 decembrie | Protestele din Rusia, hotărârea Adunării Naționale a Franței privind genocidul armean, a X-a moțiune de cenzură și lansarea reformei în sănătate

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Un eveniment deosebit al săptămânii trecute a fost decizia Adunării Naționale (AN) a Franței de a adopta un proiect de lege care prevede un an de închisoare și o amendă de 45.000 de euro pentru orice acţiune de negare publică a genocidului recunoscut de lege, Franţa recunoscând două acte de genocid: cel împotriva evreilor şi cel împotriva armenilor. Deși legea trebuie adoptată și de Senat pentru a intra în vigoare, decizia AN a suscitat reacții puternice din partea Turciei care refuză să recunoască evenimentele din timpul Primului Război Mondial împotriva armenilor drept genocid. Mai mult, premierul Recep Tayyip Erdoğan a acuzat la rândul său Franța de genocid în Algeria în perioada în care țara era colonie franceză, suspendând totodată relațiile diplomatice și militare cu Parisul, deși ambele state sunt membre NATO.

Deteriorarea relațiilor între cele două state riscă să aibă consecințe economice majore pentru Franța, în condițiile în care Turcia, a cărei economie e în continuă expansiune, intenționa să achiziționeze avioane Airbus (companie franco-germană) în valoare de 50 mld. de euro până în 2029 dar și să-și dezvolte sectorul energetic, unul dintre pricipalii favoriți fiind compania franceză Electricite de France SA. „Franța este pe punctul de a săvârși un păcat politic” a declarat ministrul turc al energiei Taner Yildiz, citat de Bloomberg, în contextul dezbaterilor privind genocidul armean.

Tot pe plan extern, o atenție deosebită din partea presei a primit evoluția protestelor din Rusia împotriva modului de organizare al alegerilor din 4 decembrie. Potrivit opoziției, aproximativ 120.000 de oameni au participat la manifestările de sâmbătă de la Moscova, deși poliția susține că numărul manifestaților a fost între 30.000 și 40.000. Protestele antiguvernamentale sunt unice în Rusia în ultimii 10 ani, de când Vladimir Putin a preluat puterea. Potrivit fostului ministru de finanțe, Aleksei Kudrin, considerat apropiat al premierului Putin, protestele riscă să degenereze într-o revoluție dacă puterea nu negociază cu opoziția și nu reorganizează alegerile legislative, după schimbarea legii electorale. Și fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a solicitat retragerea lui Putin din viața politică și reorganizarea alegerilor.

Pe plan economic, două evenimente majore s-au detașat săptămâna trecută la nivel european: retrogradarea ratingului Ungariei și decizia BCE  de a împrumuta băncile europene cu aproape 500 mld. de euro pentru trei ani.

Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a coborât ratingul de credit pe termen lung al Ungariei cu o treaptă, de la “BBB-” la “BB+”, în categoria “junk”, cu perspectivă negativă, din cauza „politicilor impredictibile” ale guvernului, agenţia făcând referire în special la independenţa băncii centrale. Ratingul Ungariei a fost retrogradat astfel la “junk” de o a doua agenţie de evaluare financiară, după decizia Moody’s din luna noiembrie de a coborî calificativul statului la “Ba1″. S&P notează că posibilitatea unei noi retrogradări anul viitor este „una din trei”. Guvernul ungar, care a venit la putere în aprilie 2010 cu o majoritate de două treimi, a stabilizat bugetul prin mai multe măsuri care au şocat investitorii şi au atras criticile Uniunii Europene, inclusiv taxe speciale şi naţionalizarea activelor sistemului privat de pensii.

În ceea ce privește împrumutul acordat de BCE băncilor europene, în total 523 de bănci au beneficiat de oferta BCE, cererea finală depăşind cu mult aşteptările de 310 miliarde de euro ale analiştilor consultaţi anterior de Reuters. Euro a urcat la maximul ultimei săptămâni faţă de dolar, în timp ce cotaţiile acţiunilor au crescut, după ce rezultatele peste aşteptări ale licitaţiei organizate de BCE au susţinut apetitul de risc. Banca europeană speră că finanţarea fără limite, foarte ieftină şi pe termen lung va avea o gamă largă de efecte benefice, între care consolidarea încrederii în bănci, reducerea pericolului unei crize a creditelor şi posibila achiziţie de către instituţiile financiare de obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei. În loc de o dobândă fixă, împrumuturile pe trei ani au fost oferite la media dobânzii BCE pentru următorii trei ani. În prezent, dobânda de politică monetară se află la nivelul minim record de 1%.

Nu în ultimul rând, Spania are începând de miercuri un nou premier, conservatorul Mariano Rajoy. Acesta a depus miercuri jurământul în fața regelui Juan Carlos. Rajoy, în vârstă de 56 de ani, a primit 187 de voturi favorabile din totalul de 350 de deputaţi, după ce formaţiunea sa – Partidul Popular – a câştigat scrutinul parlamentar din 20 noiembrie.  Printre măsurile de stabilizare a economiei propuse de noul premier se numără adoptarea, în ianuarie, a unei legi a stabilității bugetare care să completeze regula de aur adoptată în septembrie și care introduce în Constituţie principiul echilibrului bugetar (legea adaugă acestei reguli de aur noi noţiuni, anume va limita, începând cu 2020, deficitul structural la 0,4% din PIB şi plafonul datoriei publice la 60% din PIB); reforma administrativă, țintită mai ales pe eliminarea dublării instituționale, foarte frecventă din cauza regionalizării puternice a țării; și reforma pieței muncii pentru a reduce rata șomajului care  a depășit recent 21%.

Pe plan intern, principalele evenimente ale săptămânii ce s-a încheiat au fost moțiunea de cenzură depusă de opoziție împotriva guvernului Boc și lansarea – parțială – a reformei în domeniul sănătății.

Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol” a fost depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor. Secretarul Camerei, Mihai Voicu (PNL), a precizat că şi-au exprimat votul 213 parlamentari, din care 209 au votat “pentru”, iar patru au votat “împotrivă”. Pentru adoptarea moţiunii de cenzură erau necesare 234 de voturi favorabile, iar opoziţia are 215 parlamentari. În plus, faţă de aceştia, senatorul Mircea Geoană şi deputatul Daniel Oajdea anunţaseră că votează în favoarea moţiunii.

În cadrul dezbaterilor, opoziția a adus în discuție o analiză realizată recent de Economist Intelligence Unit care plasează România ocupă locul 59, față de 56 în 2010, într-un top al celor mai consolidate democrații, Bucureștiul încadrându-se în categoria statelor cu o democrație viciată, fiind totodată statul UE cu punctajul cel mai scăzut. România este încadrată de Tailanda (locul 58) și Indonezia (locul 60), fiind mai prost plasată decât state precum Panama (47) sau Argentina (51) dar mai bine decât Hong Kong (80) sau Singapore (81). În aceeași categorie se află majoritatea statelor din Estul și Centrul Europei, dar și Franța (locul 29) și Italia (locul 31) Bucureștiul a obținut cel mai bun scor pentru procesul electoral și pluralismul politic (nota 9,58 din 10) și pentru libertățile civile (nota 8,24), zonele cele mai deficitare fiind cele legate de cultura politică (4,38) și a participarea publică (4,44). Pentru modul de funcționare al puterilor în stat România a primit nota 6,07.

Al doilea eveniment major al săptămânii trecute a fost prezentarea legii reformei sănătății. Noua lege, care urmează să fie lansată în dezbatere publică după ce ultimele detalii vor fi definitivate, a fost prezentată de Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi iniţiatorul proiectului, Cristian Vlădescu, preşedintele Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Printre schimbările aduse de noile reglementări se numără faptul că spitalele se vor putea organiza în asociaţii, ca unităţi cu statut de fundaţie sau de societate comercială, în locul actualelor case judeţene de asigurări de sănătate vor fi introduse case de asigurări private de sănătate, iar pe lângă medicii de familie vor apărea cei angajaţi de primărie.

Un eveniment interesant, intens mediatizat săptămâna trecută, a fost decizia tribunalului București de a anula hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Fondului Proprietatea (FP) din septembrie 2010 prin care a fost modificat statutul pentru ca ulterior compania Franklin Templeton să fie numită administrator al FP. Decizia Tribunalului București a surprins piețele întrucât în primă fază s-a crezut că prin hotărârea instanței, practic, din data de 21 decembrie 2011, Fondul Pro­prie­tatea revine la vechiul statut, iar admi­nistrator al societăţii este din nou Ionuţ Popescu. Acțiunile FP au coborât cu 2,4%.  Potrivit Franklin Tem­pleton, decizia instanței vizează doar tehnicalități, fără a afecta în esență organizarea FP.

Tot săptămâna trecută, Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat a treia evaluare a acordului de tip preventiv şi va pune la dispoziţia României o nouă tranşă, a patra, în valoare de circa 480 de milioane de euro. O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 octombrie-7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv. La finalul misiunii, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a anunţat că pentru anul viitor se estimează o creştere economică de 1,8-2,3% şi un deficit bugetar în limita a 1,9% din PIB.

Finalul de săptămână a adus cu sine o veste încurajatoare pentru sistemul bancar românesc: Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din lume, este interesată să intre pe piaţa românească. Instituția este printre cele mai mari bănci din lume având, la 30 septembrie, active de aproape 1.400 miliarde euro. Activele din sistemul bancar românesc se plasează puţin peste 80 de miliarde de euro.  În Europa Bank of China este prezentă cu filiale, birouri sau agenţii în Marea Britanie, Luxemburg, Olanda, Italia, Franţa, Germania, Ungaria şi Rusia.

În domeniul științei, revista Science a publicat vineri topul descoperirilor pentru anul 2011, câștigătorul fiind desemnat un studiu realizat de cercetătorii de la University of North Carolina’s School of Medicine privind rolul tratamentelor antivirale în prevenirea infecțiilor cu virusul HIV. Potrivit cercetătorilor, administrarea de medicamente antivirale bolnavilor de HIV reduce șansele de contaminare ale partenerului sănătos, în cazul cuplurilor heterosexuale, cu 96%. Descoperirea, care se adaugă unui șir de progrese în acest domeniu, ar putea duce la eradicarea epidemiei HIV din mai mult state și chiar din lume, potrivit revistei.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , , ,