Evenimentele săptămânii 16-22 ianuarie

protestele din România, situaţia din Ungaria şi retrogradarea statelor euro de S&P, principalele subiecte ale săptămânii

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
25-01-2012

Protestele din România, evoluția negocierilor dintre CE și Ungaria privind derapajele Budapestei de la democrație dar și consecințele retrogradărilor S&P au fost printre principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Pe plan extern, situaţia din Ungaria, anunțurile agențiilor de rating și planul de liberalizare economică a executivului italian au dominat în presa internațională.

După retrogradarea de acum două săptămâni a nouă state din zona euro cu una sau două trepte de către S&P,  Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară a fost următoarea victimă  a mult contestatelor agenții. Bursele au reacționat imediat la valul de retrogradări, dar impactul nu a fost atât de negativ precum estimau analiștii.

Astfel, Germania a plătit miercuri cele mai mici dobânzi din istoria ţării pentru titluri de trezorerie scadente la 2 ani şi a atras o ce­rere puternică. Cea mai mare eco­no­mie europeană a vândut titluri de 3,44 mld. euro, la un randament mediu de 0,17%, com­parativ cu 0,29% la licitaţia ante­ri­oară de pe 14 decembrie, recordul ante­rior. Într-o licitaţie separată, marţi, Spania şi-a văzut costurile de împrumut scăzând cu 50%, la 2,04%, de la 4,05% în luna anterioară, un alt semn că S&P nu a distrus încrederea în zona euro.

Amenințări de retrogradare au venit și din partea Fitch, aceasta anunțând că ar putea coborî cu una sau două trepte ratingurile a şase state din zona euro aflate în curs de evaluare, inclusiv Italia şi Spania. Fitch a plasat în decembrie Belgia, Spania, Slovenia, Italia, Irlanda şi Cipru sub evaluare cu perspectivă negativă.

Singura protejată de analizele agențiilor pare a fi Germania, aceasta primind inclusiv garanții din partea S&P că nu va fi retrogradată în acest an chiar dacă intră în recesiune.  Și Franța pare a primi unele semne de susținere, agenţia de evaluare financiară Moody’s menţinând, luni, calificativul maxim “AAA”, și extinzând perioada de analiză a perspectivei, în prezent stabilă. Decizia guvernului francez de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB anul următor şi măsurile adoptate în acest sens sunt importante pentru menţinerea perspectivei stabile, potrivit Moody’s.

Ultimele demersuri ale agențiilor de rating au amplificat discuțiile despre oportunitatea creării unei agenții de rating europene. Astfel, Europa ar putea avea din acest an propria sa agenţie independentă de rating, care să concureze Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch, potrivit omului de afaceri german Roland Berger, care vrea să înfiinţeze în acest scop o organizaţie non-profit, sub forma unei fundaţii.

Partenerul lui Berger, Markus Krall, care are rolul de a înfiinţa efectiv agenţia, a declarat săptămânalului german Euro am Sonntag că agenţia se va diferenţia de concurenţii săi prin acceptarea răspunderii juridice pentru analizele făcute. Astfel, clienţii vor putea solicita despăgubiri din partea agenţiei, ceea ce, în opinia lui Krall, va fi un „stimulent puternic” pentru analize corecte. „În prezent, ratingurile sunt considerate din punct de vedere juridic doar simple opinii, care nu intră sub incidenţa legilor referitoare la despăgubiri”, a spus Krall.

O atenție deosebită din partea presei internaționale a primit și Ungaria, aflată sub presiunea piețelor și obligată să accepte compromisuri privind politica internă pentru a putea încheia un nou acord de sprijin cu CE și FMI. Astfel, marți, Comisia Europeană a adresat o somaţie oficială Guvernului Ungariei, cerând modificarea măsurilor legislative care afectează independenţa Băncii Centrale şi a justiţiei, în caz contrar existând riscul sancţiunilor, anunţă preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, citat de AFP. „Am decis lansarea procedurilor” de avertizare şi sancţionare a Ungariei, a declarat Barosso la Strasbourg. O zi mai târziu șeful CE anunța că a primit garanții scrise din partea premierului ungar că va „modifica” textele de lege controversate. „Astăzi, am primit o scrisoare din partea premierului Orban. El mi-a semnalat intenţia sa de a modifica legile vizate”, care sunt, de marţi, sub ameninţarea unor sancţiuni din partea Curţii Europene de Justiţie, a declarat Barroso în faţa Parlamentului European. „El mi-a indicat intenţia sa de a modifica legislaţia în discuţie şi de a lucra alături de Comisia Europeană în cursul următoarelor zile pentru a găsi soluţii juridice la întrebările ridicate”, a adăugat acesta.

Pe lângă dezbaterile politice privind situația din Ungaria, după ce acum două săptămâni au avut loc manifestații anti-guvernamentale, săptămâna trecută aproximativ 100.000 de persoane au participat la un miting de susținere al premierului, pe fondul presiunilor externe și interne la care acesta este supus.  Manifestaţia a fost organizată de jurnalişti apropiaţi de partidul Fidesz al premierului Orban, pentru a demonstra că dreapta este în continuare capabilă să adune mulţimi pe străzile din Budapesta. Organizatorii au evocat prezenţa a circa 100.000 de manifestanţi.

Noua constituție ungară a atras atenția și Freedom House care, în raportul anual privind evoluția drepturilor și libertăților cetățenești de la nivel global, arată că Budapesta ar putea avea cele mai mari probleme din zona Europei Centrale, din cauza Constituţiei controversate adoptate de Guvernul condus de Viktor Orban. Raportul remarcă, în schimb, că „pentru cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est şi a ţărilor baltice, anul 2011 se remarcă prin abilitatea acestora de a face faţă crizei economice fără a fi erodate instituţiile democratice fundamentale”.

Nu în ultimu rând, guvernul italian condus de Mario Monti a adoptat, vineri, un vast plan de liberalizare a economiei italiene, în cursul unei şedinţe care a durat aproximativ opt ore. Planul, destinat ridicării obstacolelor care frânează creşterea economică, este privit cu ostilitate de mediile corporatiste. Taxiurile, farmaciile, transporturile publice locale, distribuitorii de carburanţi, profesiile libere, asigurările şi băncile sunt vizate de noul plan de liberalizare, menit să stimuleze concurenţa. După adoptarea în decembrie a planului de austeritate, Mario Monti a lansat faza a doua a liberalizărilor, în vederea relansării economiei Italiei, care se confruntă cu recesiune.

Pe plan intern, așa cum era de așteptat, presa a fost focalizată pe protestele antiguvernamentale din principalele oraşe ale ţării, desfăşurate pe durata întregii săptămâni. Alte subiecte au fost revenirea doctorului Raed Arafat pe postul de subsecretar în ministerul sănătăți, dar și demisia neașteptată a CEO-ului Băncii Transilvania.

Manifestările publice inițiate odată cu demisia subsecretarului de stat în ministerul sănătății, Raed Arafat, s-au menținut pe parcursul întregii săptămâni culminând cu mitingul de joi al opoziției la care au participat aproximativ 7000 de persoane. Protestele, marcate pe alocuri de violență, au atras atenția presei internaționale, publicația franceză Le monde notând că acţiunile de protest din România, chiar dacă nu sunt foarte ample, constituie „un şoc” într-o ţară a cărei societate civilă părea afectată de apatie.

Manifestațiile au dus la retragerea din dezbatere publică a proiectului de reformă a sănătății, la renumirea în funcția de secretare de stat a medicului Raed Arafat și la asumarea de către executiv a sarcinii de a elabora o nouă propunere de reformă, care nu trebuie în mod necesar să se bazeze pe proiectul precedent, după cum a subliniat premierul Emi Boc. De asemenea, s-a hotărât ca Parlamentul să fie convocat în această săptămână în sesiune extraordinară pentru dezbate situaţia actuală şi modalităţile posibile de răspuns în faţa  protestelor, opoziția solicitând demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate iar puterea chemând partidele la un pact național pentru stabilitate.

Tot săptămâna trecută premierul Emil Boc a anunțat o serie de măsuri care vor fi luate pentru a susține mediul de afaceri, în special IMM-urile. Astfel, guvernul va reduce durata de înfiinţare a unei firme la maxim trei zile, va asigura finanţare suplimentară pentru tinerii întreprinzători, va acorda ajutoare de stat pentru societăţile care creează locuri de muncă şi va înfiinţa instituţia mediatorului de credite pentru IMM, a anunţat premierul Boc.

Elaborarea unei noi legi a întreprinderilor mici şi mijlocii, care să reglementeze inclusiv sistemul de facilităţi, continuarea procesului de reducere a numărului de taxe parafiscale şi deschiderea unui fond de investiţii care să susţină proiectele de afaceri în România sunt alte propuneri primite, marţi, de premier din partea organizaţiilor patronale şi pe care şeful Guvernului a asigurat că vor fi analizate.

Deciziile anunțate de premier vin în contextul în care BM  a coborât estimările de creștere a economiei românești pentru 2012 de la 3,75 la 1,5%. Pesimismul instituţiei fiind determinat de vulnerabilităţile economiei româneşti la criza datoriilor de stat din zona euro. Instituţia de la Washington estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,2% şi urmează să se extindă în 2012 cu 1,5%, în timp ce în 2013 ar trebui să aducă rata de expansiune a PIB la 3%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012.

Un alt eveniment intens dezbătut de presă săptămâna trecută a fost demisia neașteptată a CEO-ului Băncii Transilvania, Robert Rekkers, aflat la conducerea instituției bancare de nouă ani. Rekkers a făcut istorie la Banca Transilvania, având în vedere că a adus-o pe locul trei în topul băncilor din România. Rekkers a fost recrutat de Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație, în anul 2003 de la ABN Amro România (actualmente RBS), mişcarea de atunci fiind surprinzătoare având în vedere că expaţii nu îşi părăseau poziţiile de la multinaţionale pentru a veni la companii româneşti. Rekkers s-a adaptat foarte bine la Banca Transilvania şi a început un amplu proces de extindere, ajungând să se bată de la egal la egal pe anumite zone cu băncile mari. În perioada de boom a creditării, 2006-2008, Banca Transilvania a ajuns să aibă o evaluare pe bursă ce depăşea un miliard de euro. Grupul de acţionari români nu a vrut să vândă în acel moment, cu toate că erau investitori care le băteau la uşă. Rekkers va fi înlocuit de Peter Franklin, reprezentantul Băncii Europene de Reconstrucție și dezvoltare, principalul acționar al BT.

Nu în ultimul rând, începând de vineri persoanele care doresc să afle dacă au de recuperat bani de la stat din taxa auto au la dispoziţie, pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), formula de calcul prevăzută de lege şi care va fi utilizată şi de către organele fiscale. Fiscul a stabilit, de asemenea, modelul şi conţinutul formularelor necesare, în funcţie de specificul contractului, de leasing, vânzare directă etc. Cererile pentru recuperarea taxei pot fi depuse începând de luni.

Revenind pe plan extern, două evenimente majore au marcat lumea IT săptămâna trecută. Primul are de a face cu dezbaterea de către Congresul SUA  a două proiecte de lege menite să protejeze drepturile de autor online. „Stop Online Piracy Act”, depus la Camera Reprezentanţilor, şi „Protect IP Act”, analizat în Senatul american, vizează combaterea pirateriei online. Ele au primit deja sprijin din partea Hollywoodului, a industriei muzicale şi a Camerei de Comerţ americane. În replică, enciclopedia online Wikipedia și-a închis paginile în limba engleză pentru 24 de ore, miercuri, cu scopul de a protesta faţă cele două proiecte de lege. Al doilea eveniment major, tot legat de protejarea drepturilor de autor, a fost închiderea site-ului Megaupload, fondatorii acestuia şi mai mulţi angajaţi fiind acuzaţi de încălcarea drepturilor de autor, informează Reuters. Departamentul de Justiţie a anunţat acuzaţiile şi arestarea celor patru executivi ai companiei în Noua Zeelandă, vineri.

 

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , , , , , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 16-22 ianuarie| protestele din România, situaţia din Ungaria şi retrogradarea statelor euro de S&P, principalele subiecte ale săptămânii

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Protestele din România, evoluția negocierilor dintre CE și Ungaria privind derapajele Budapestei de la democrație dar și consecințele retrogradărilor S&P au fost printre principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Pe plan extern, situaţia din Ungaria, anunțurile agențiilor de rating și planul de liberalizare economică a executivului italian au dominat în presa internațională.

După retrogradarea de acum două săptămâni a nouă state din zona euro cu una sau două trepte de către S&P,  Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară a fost următoarea victimă  a mult contestatelor agenții. Bursele au reacționat imediat la valul de retrogradări, dar impactul nu a fost atât de negativ precum estimau analiștii.

Astfel, Germania a plătit miercuri cele mai mici dobânzi din istoria ţării pentru titluri de trezorerie scadente la 2 ani şi a atras o ce­rere puternică. Cea mai mare eco­no­mie europeană a vândut titluri de 3,44 mld. euro, la un randament mediu de 0,17%, com­parativ cu 0,29% la licitaţia ante­ri­oară de pe 14 decembrie, recordul ante­rior. Într-o licitaţie separată, marţi, Spania şi-a văzut costurile de împrumut scăzând cu 50%, la 2,04%, de la 4,05% în luna anterioară, un alt semn că S&P nu a distrus încrederea în zona euro.

Amenințări de retrogradare au venit și din partea Fitch, aceasta anunțând că ar putea coborî cu una sau două trepte ratingurile a şase state din zona euro aflate în curs de evaluare, inclusiv Italia şi Spania. Fitch a plasat în decembrie Belgia, Spania, Slovenia, Italia, Irlanda şi Cipru sub evaluare cu perspectivă negativă.

Singura protejată de analizele agențiilor pare a fi Germania, aceasta primind inclusiv garanții din partea S&P că nu va fi retrogradată în acest an chiar dacă intră în recesiune.  Și Franța pare a primi unele semne de susținere, agenţia de evaluare financiară Moody’s menţinând, luni, calificativul maxim “AAA”, și extinzând perioada de analiză a perspectivei, în prezent stabilă. Decizia guvernului francez de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB anul următor şi măsurile adoptate în acest sens sunt importante pentru menţinerea perspectivei stabile, potrivit Moody’s.

Ultimele demersuri ale agențiilor de rating au amplificat discuțiile despre oportunitatea creării unei agenții de rating europene. Astfel, Europa ar putea avea din acest an propria sa agenţie independentă de rating, care să concureze Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch, potrivit omului de afaceri german Roland Berger, care vrea să înfiinţeze în acest scop o organizaţie non-profit, sub forma unei fundaţii.

Partenerul lui Berger, Markus Krall, care are rolul de a înfiinţa efectiv agenţia, a declarat săptămânalului german Euro am Sonntag că agenţia se va diferenţia de concurenţii săi prin acceptarea răspunderii juridice pentru analizele făcute. Astfel, clienţii vor putea solicita despăgubiri din partea agenţiei, ceea ce, în opinia lui Krall, va fi un „stimulent puternic” pentru analize corecte. „În prezent, ratingurile sunt considerate din punct de vedere juridic doar simple opinii, care nu intră sub incidenţa legilor referitoare la despăgubiri”, a spus Krall.

O atenție deosebită din partea presei internaționale a primit și Ungaria, aflată sub presiunea piețelor și obligată să accepte compromisuri privind politica internă pentru a putea încheia un nou acord de sprijin cu CE și FMI. Astfel, marți, Comisia Europeană a adresat o somaţie oficială Guvernului Ungariei, cerând modificarea măsurilor legislative care afectează independenţa Băncii Centrale şi a justiţiei, în caz contrar existând riscul sancţiunilor, anunţă preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, citat de AFP. „Am decis lansarea procedurilor” de avertizare şi sancţionare a Ungariei, a declarat Barosso la Strasbourg. O zi mai târziu șeful CE anunța că a primit garanții scrise din partea premierului ungar că va „modifica” textele de lege controversate. „Astăzi, am primit o scrisoare din partea premierului Orban. El mi-a semnalat intenţia sa de a modifica legile vizate”, care sunt, de marţi, sub ameninţarea unor sancţiuni din partea Curţii Europene de Justiţie, a declarat Barroso în faţa Parlamentului European. „El mi-a indicat intenţia sa de a modifica legislaţia în discuţie şi de a lucra alături de Comisia Europeană în cursul următoarelor zile pentru a găsi soluţii juridice la întrebările ridicate”, a adăugat acesta.

Pe lângă dezbaterile politice privind situația din Ungaria, după ce acum două săptămâni au avut loc manifestații anti-guvernamentale, săptămâna trecută aproximativ 100.000 de persoane au participat la un miting de susținere al premierului, pe fondul presiunilor externe și interne la care acesta este supus.  Manifestaţia a fost organizată de jurnalişti apropiaţi de partidul Fidesz al premierului Orban, pentru a demonstra că dreapta este în continuare capabilă să adune mulţimi pe străzile din Budapesta. Organizatorii au evocat prezenţa a circa 100.000 de manifestanţi.

Noua constituție ungară a atras atenția și Freedom House care, în raportul anual privind evoluția drepturilor și libertăților cetățenești de la nivel global, arată că Budapesta ar putea avea cele mai mari probleme din zona Europei Centrale, din cauza Constituţiei controversate adoptate de Guvernul condus de Viktor Orban. Raportul remarcă, în schimb, că „pentru cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est şi a ţărilor baltice, anul 2011 se remarcă prin abilitatea acestora de a face faţă crizei economice fără a fi erodate instituţiile democratice fundamentale”.

Nu în ultimu rând, guvernul italian condus de Mario Monti a adoptat, vineri, un vast plan de liberalizare a economiei italiene, în cursul unei şedinţe care a durat aproximativ opt ore. Planul, destinat ridicării obstacolelor care frânează creşterea economică, este privit cu ostilitate de mediile corporatiste. Taxiurile, farmaciile, transporturile publice locale, distribuitorii de carburanţi, profesiile libere, asigurările şi băncile sunt vizate de noul plan de liberalizare, menit să stimuleze concurenţa. După adoptarea în decembrie a planului de austeritate, Mario Monti a lansat faza a doua a liberalizărilor, în vederea relansării economiei Italiei, care se confruntă cu recesiune.

Pe plan intern, așa cum era de așteptat, presa a fost focalizată pe protestele antiguvernamentale din principalele oraşe ale ţării, desfăşurate pe durata întregii săptămâni. Alte subiecte au fost revenirea doctorului Raed Arafat pe postul de subsecretar în ministerul sănătăți, dar și demisia neașteptată a CEO-ului Băncii Transilvania.

Manifestările publice inițiate odată cu demisia subsecretarului de stat în ministerul sănătății, Raed Arafat, s-au menținut pe parcursul întregii săptămâni culminând cu mitingul de joi al opoziției la care au participat aproximativ 7000 de persoane. Protestele, marcate pe alocuri de violență, au atras atenția presei internaționale, publicația franceză Le monde notând că acţiunile de protest din România, chiar dacă nu sunt foarte ample, constituie „un şoc” într-o ţară a cărei societate civilă părea afectată de apatie.

Manifestațiile au dus la retragerea din dezbatere publică a proiectului de reformă a sănătății, la renumirea în funcția de secretare de stat a medicului Raed Arafat și la asumarea de către executiv a sarcinii de a elabora o nouă propunere de reformă, care nu trebuie în mod necesar să se bazeze pe proiectul precedent, după cum a subliniat premierul Emi Boc. De asemenea, s-a hotărât ca Parlamentul să fie convocat în această săptămână în sesiune extraordinară pentru dezbate situaţia actuală şi modalităţile posibile de răspuns în faţa  protestelor, opoziția solicitând demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate iar puterea chemând partidele la un pact național pentru stabilitate.

Tot săptămâna trecută premierul Emil Boc a anunțat o serie de măsuri care vor fi luate pentru a susține mediul de afaceri, în special IMM-urile. Astfel, guvernul va reduce durata de înfiinţare a unei firme la maxim trei zile, va asigura finanţare suplimentară pentru tinerii întreprinzători, va acorda ajutoare de stat pentru societăţile care creează locuri de muncă şi va înfiinţa instituţia mediatorului de credite pentru IMM, a anunţat premierul Boc.

Elaborarea unei noi legi a întreprinderilor mici şi mijlocii, care să reglementeze inclusiv sistemul de facilităţi, continuarea procesului de reducere a numărului de taxe parafiscale şi deschiderea unui fond de investiţii care să susţină proiectele de afaceri în România sunt alte propuneri primite, marţi, de premier din partea organizaţiilor patronale şi pe care şeful Guvernului a asigurat că vor fi analizate.

Deciziile anunțate de premier vin în contextul în care BM  a coborât estimările de creștere a economiei românești pentru 2012 de la 3,75 la 1,5%. Pesimismul instituţiei fiind determinat de vulnerabilităţile economiei româneşti la criza datoriilor de stat din zona euro. Instituţia de la Washington estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,2% şi urmează să se extindă în 2012 cu 1,5%, în timp ce în 2013 ar trebui să aducă rata de expansiune a PIB la 3%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012.

Un alt eveniment intens dezbătut de presă săptămâna trecută a fost demisia neașteptată a CEO-ului Băncii Transilvania, Robert Rekkers, aflat la conducerea instituției bancare de nouă ani. Rekkers a făcut istorie la Banca Transilvania, având în vedere că a adus-o pe locul trei în topul băncilor din România. Rekkers a fost recrutat de Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație, în anul 2003 de la ABN Amro România (actualmente RBS), mişcarea de atunci fiind surprinzătoare având în vedere că expaţii nu îşi părăseau poziţiile de la multinaţionale pentru a veni la companii româneşti. Rekkers s-a adaptat foarte bine la Banca Transilvania şi a început un amplu proces de extindere, ajungând să se bată de la egal la egal pe anumite zone cu băncile mari. În perioada de boom a creditării, 2006-2008, Banca Transilvania a ajuns să aibă o evaluare pe bursă ce depăşea un miliard de euro. Grupul de acţionari români nu a vrut să vândă în acel moment, cu toate că erau investitori care le băteau la uşă. Rekkers va fi înlocuit de Peter Franklin, reprezentantul Băncii Europene de Reconstrucție și dezvoltare, principalul acționar al BT.

Nu în ultimul rând, începând de vineri persoanele care doresc să afle dacă au de recuperat bani de la stat din taxa auto au la dispoziţie, pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), formula de calcul prevăzută de lege şi care va fi utilizată şi de către organele fiscale. Fiscul a stabilit, de asemenea, modelul şi conţinutul formularelor necesare, în funcţie de specificul contractului, de leasing, vânzare directă etc. Cererile pentru recuperarea taxei pot fi depuse începând de luni.

Revenind pe plan extern, două evenimente majore au marcat lumea IT săptămâna trecută. Primul are de a face cu dezbaterea de către Congresul SUA  a două proiecte de lege menite să protejeze drepturile de autor online. „Stop Online Piracy Act”, depus la Camera Reprezentanţilor, şi „Protect IP Act”, analizat în Senatul american, vizează combaterea pirateriei online. Ele au primit deja sprijin din partea Hollywoodului, a industriei muzicale şi a Camerei de Comerţ americane. În replică, enciclopedia online Wikipedia și-a închis paginile în limba engleză pentru 24 de ore, miercuri, cu scopul de a protesta faţă cele două proiecte de lege. Al doilea eveniment major, tot legat de protejarea drepturilor de autor, a fost închiderea site-ului Megaupload, fondatorii acestuia şi mai mulţi angajaţi fiind acuzaţi de încălcarea drepturilor de autor, informează Reuters. Departamentul de Justiţie a anunţat acuzaţiile şi arestarea celor patru executivi ai companiei în Noua Zeelandă, vineri.

 




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , , , , , , , , ,