Evenimentele săptămânii 14-20 noiembrie

Schimbările de guvern din Grecia şi Italia, reforma în sănătate şi alegerile legislative din Spania

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
22-11-2011

Pe plan extern săptămâna încheiată a fost marcată de schimbările de guvern din Grecia şi Italia datorită presiunii crizei euro asupra acestor state. În Grecia, noul guvern de coaliţie, format din  trei partide – socialişti, dreapta conservatoare şi extrema dreaptă  – şi condus de Lucas Papademos a obţinut votul de încredere al Parlamentului. Noul executiv are ca obiectiv principal ratificarea acordului european de salvare a Greciei din criza datoriei, considerat crucial pentru viitorul ţării. Italia a trecut şi ea la un nou guvern după demisia lui Silvio Berlusconi. Mario Monti, numit în funcţia de premier de către Preşedintele Republicii, a obţinut votul de încredere al celor două camera ale parlamentului Italian. Noul premier a declarat că Italia, a treia mare economie din zona euro, se află într-o situaţie de urgenţă şi a promis că va aplica reforme ample, dar corecte, pentru a scoate ţara din criza financiară. Cu toate acestea agenţia de rating Fitch a avertizat că nu exclude o nouă retrogradare a Italiei la cel mai redus nivel recomandat pentru investiţii, dacă ţara va pierde accesul pe pieţele financiare, deşi agenţia a precizat că această variantă nu face parte din scenariul său de bază. Fitch a retrogradat luna trecută ratingul Italiei de la “AA-” la “A+”, cu perspectivă negativă.

Subiectul crizei euro continua să creeze disensiuni între Franţa şi Germania în special în ce priveşte rolul jucat de Banca Centrală Europeană. În timp ce Franţa presează pentru o intervenţie mai puternică a BCE în soluţionarea crizei (o variantă vehiculată ar fi împrumuturi directe către statele membre aflate în dificultate), Germania se împotriveşte motivând că o astfel de acţiune ar însemna încălcarea reglementărilor actuale privind rolul BCE de instituţie independentă destinată controlului inflaţiei. O alternativă luată în considerare este un posibil împrumut către FMI care apoi să intervină prin ajutor financiar direct către statele aflate în dificultate iar astfel mandatul BCE să nu fie depăşit. În prezent, legislaţia Uniunii Europene interzice BCE să finanţeze guvernele iar Banca a anunţat în repetate rânduri că nu va deveni creditorul de ultimă instanţă al guvernelor din zona euro.

O altă schimbare de guvern se va produce în Spania, după ce duminică au avut loc alegeri parlamentare anticipate, iar opoziţia de dreapta, reprezentată de Partidul Popular, a câştigat majoritatea absolută. După şapte ani la guvernare, socialiştii s-au prăbuşit în sondajele de opinie pe fondul nemulţumirii oamenilor faţă de modul în care cabinetul lui Jose Luis Rodriguez Zapatero a combătut criza şi pentru că a introdus măsuri dure de austeritate. În prezent, o mare parte a populaţiei se pregăteşte pentru un nou val de reduceri de cheltuieli şi noi măsuri de austeritate.

Ungaria se vede şi ea ameninţată de efectele crizei euro. Guvernul de la Budapesta a încercat să îşi crească credibilitatea anunţând un nou acord cu FMI după ce la începutul săptămânii Standard and Poor’s a anunţat că ar putea revizui în scădere ratingul de ţară al Ungariei, în categoria nerecomandată investitorilor, după ce a plasat calificativul sub supraveghere, cu implicaţii negative, urmând o decizie similară a Fitch. Anunţul a reprezentat un şoc, întrucât premierul Viktor Orban a folosit toate oportunităţile posibile pentru a declara că Ungaria trebuie să rămână în afara unui acord cu FMI. A cere sprijin FMI ar fi “un semn de slăbiciune”, declara la sfârşitul lunii octombrie ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy. Ungaria a fost salvată de la colaps financiar în octombrie 2008 printr-un pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro primit de la FMI, Uniunea Europeană şi de la Banca Mondială. Ungaria a accesat două treimi din acest pachet de finanţare, iar negocierile cu FMI în cadrul acordului au fost întrerupte în iulie anul trecut, din cauza introducerii unei taxe suplimentare pentru bănci.

Tot pe plan extern merită menţionată poziţia Olandei privind accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii. Astfel, guvernul olandez a decis în această săptămână să prelungească cu doi ani, până în 2014, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din Olanda. Decizia ignoră apelurile recente ale comisarului european pentru afaceri sociale, Laszlo Andor, şi ale Parlamentului European, prin raportul Ungureanu, în sensul eliminării obstacolelor existente în calea deplinei mobilităţi a lucrătorilor în spaţiul UE. Olanda îşi păstrează de asemena opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cu toate că Finlanda, un alt stat care s-a folosit de dreptul său de veto până recent, consideră acum acceptabilă o aderare în etape a celor două state începând cu 2012.

Pe plan intern, creşterea economică neaşteptat de mare a fost principala noutate a săptămânii. Conform datelor INS, economia naţională a crescut în al treilea trimestru cu 1,9% faţă de precedentele trei luni şi cu 4,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut, înregistrând astfel cele mai mari creşteri din ultimii trei ani. Totuşi deoarece o bună parte din această creştere se datorează recoltei agricole foarte bogate, s-ar putea ca impactul asupra încasărilor la buget să fie mult mai mic datorită fiscalizării reduse din agricultură. Comparativ cu zona euro sau cu economia UE per ansamblu creşterea din România este substanţială. Datele publicate de Eurostat arată că economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul al treilea o creştere de numai 0,2% faţă de trimestrul al doilea, cu un avans solid în Germania şi Franţa, dar cu performanţe slabe în ţările afectate de criza datoriilor. Mai grav e că specialiştii se aşteaptă la intrarea în recesiune a zonei euro fie în trimestrul  IV din 2011 fie în prima parte a anului următor.

Alături de creşterea PIB, a scăzut deficitul de cont curent. Astfel contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele nouă luni un deficit de 3,79 miliarde euro, în scădere cu 10,8% comparativ cu perioada similară din 2010, în principal datorită reducerii deficitului balanţei comerciale cu 13,2% şi majorării excedentului transferurilor curente cu 8,7%. Cu toate acestea guvernul va opera a doua rectificare bugetară din acest an, bugetul de stat pe anul 2011 urmând a fi diminuat la venituri şi la cheltuieli cu suma de 92 milioane lei, fără ca deficitul bugetar să fie influenţat în vreun fel, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Guvernul va tăia bugetele la ministerele Muncii, Agriculturii, Educaţiei, Mediului, Finanţelor şi la Academia Română şi va suplimenta alocările pentru Sănătate, Transporturi, Dezvoltare Regională şi Turism, Economie, Cultură şi Interne.

Tot pe plan intern, în domeniul sănătăţii, Guvernul lucrează la un proiect de lege privind reforma sistemului de sănătate. Printre principalele modificări vor fi deschiderea pieţei către casele private de asigurări de sănătate, introducerea unui pachet de bază de servicii şi implementarea dosarului electronic de sănătate al fiecărui pacient. Autorităţile încearcă să introducă concurenţa între casele de asigurări pentru pacienţi, dar şi între furnizori pentru a atrage banii disponibili. Bătălia se va da pe o sumă de peste  5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în sănătate din fonduri publice, din care 4 miliarde de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private. În prezent doar 10 milioane de euro reprezintă valoarea pieţei asigurărilor private de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi directe la clinicile şi spitalele private.

Pentru 2012, premierul Emil Boc a anunţat că va introduce excepţii în sănătate, educaţie sau administraţie de la regula de angajare a unei singure persoane la şapte posturi vacantate, dacă se va constata că există un necesar mai mare de posturi. În 2009, Guvernul a decis prin ordonanţă de urgenţă, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, să suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administraţie şi să permită angajarea unui singur funcţionar la şapte posturi vacantate, excepţii fiind acceptate doar pentru funcţiile de conducere, înalţi funcţionari şi administraţii subdimensionate. Decizia a fost menţinută atât în 2010, cât şi în 2011. Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public, Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde lei în 2012 şi 1,99 miliarde lei în 2013.

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 14-20 noiembrie | Schimbările de guvern din Grecia şi Italia, reforma în sănătate şi alegerile legislative din Spania

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern săptămâna încheiată a fost marcată de schimbările de guvern din Grecia şi Italia datorită presiunii crizei euro asupra acestor state. În Grecia, noul guvern de coaliţie, format din  trei partide – socialişti, dreapta conservatoare şi extrema dreaptă  – şi condus de Lucas Papademos a obţinut votul de încredere al Parlamentului. Noul executiv are ca obiectiv principal ratificarea acordului european de salvare a Greciei din criza datoriei, considerat crucial pentru viitorul ţării. Italia a trecut şi ea la un nou guvern după demisia lui Silvio Berlusconi. Mario Monti, numit în funcţia de premier de către Preşedintele Republicii, a obţinut votul de încredere al celor două camera ale parlamentului Italian. Noul premier a declarat că Italia, a treia mare economie din zona euro, se află într-o situaţie de urgenţă şi a promis că va aplica reforme ample, dar corecte, pentru a scoate ţara din criza financiară. Cu toate acestea agenţia de rating Fitch a avertizat că nu exclude o nouă retrogradare a Italiei la cel mai redus nivel recomandat pentru investiţii, dacă ţara va pierde accesul pe pieţele financiare, deşi agenţia a precizat că această variantă nu face parte din scenariul său de bază. Fitch a retrogradat luna trecută ratingul Italiei de la “AA-” la “A+”, cu perspectivă negativă.

Subiectul crizei euro continua să creeze disensiuni între Franţa şi Germania în special în ce priveşte rolul jucat de Banca Centrală Europeană. În timp ce Franţa presează pentru o intervenţie mai puternică a BCE în soluţionarea crizei (o variantă vehiculată ar fi împrumuturi directe către statele membre aflate în dificultate), Germania se împotriveşte motivând că o astfel de acţiune ar însemna încălcarea reglementărilor actuale privind rolul BCE de instituţie independentă destinată controlului inflaţiei. O alternativă luată în considerare este un posibil împrumut către FMI care apoi să intervină prin ajutor financiar direct către statele aflate în dificultate iar astfel mandatul BCE să nu fie depăşit. În prezent, legislaţia Uniunii Europene interzice BCE să finanţeze guvernele iar Banca a anunţat în repetate rânduri că nu va deveni creditorul de ultimă instanţă al guvernelor din zona euro.

O altă schimbare de guvern se va produce în Spania, după ce duminică au avut loc alegeri parlamentare anticipate, iar opoziţia de dreapta, reprezentată de Partidul Popular, a câştigat majoritatea absolută. După şapte ani la guvernare, socialiştii s-au prăbuşit în sondajele de opinie pe fondul nemulţumirii oamenilor faţă de modul în care cabinetul lui Jose Luis Rodriguez Zapatero a combătut criza şi pentru că a introdus măsuri dure de austeritate. În prezent, o mare parte a populaţiei se pregăteşte pentru un nou val de reduceri de cheltuieli şi noi măsuri de austeritate.

Ungaria se vede şi ea ameninţată de efectele crizei euro. Guvernul de la Budapesta a încercat să îşi crească credibilitatea anunţând un nou acord cu FMI după ce la începutul săptămânii Standard and Poor’s a anunţat că ar putea revizui în scădere ratingul de ţară al Ungariei, în categoria nerecomandată investitorilor, după ce a plasat calificativul sub supraveghere, cu implicaţii negative, urmând o decizie similară a Fitch. Anunţul a reprezentat un şoc, întrucât premierul Viktor Orban a folosit toate oportunităţile posibile pentru a declara că Ungaria trebuie să rămână în afara unui acord cu FMI. A cere sprijin FMI ar fi “un semn de slăbiciune”, declara la sfârşitul lunii octombrie ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy. Ungaria a fost salvată de la colaps financiar în octombrie 2008 printr-un pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro primit de la FMI, Uniunea Europeană şi de la Banca Mondială. Ungaria a accesat două treimi din acest pachet de finanţare, iar negocierile cu FMI în cadrul acordului au fost întrerupte în iulie anul trecut, din cauza introducerii unei taxe suplimentare pentru bănci.

Tot pe plan extern merită menţionată poziţia Olandei privind accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii. Astfel, guvernul olandez a decis în această săptămână să prelungească cu doi ani, până în 2014, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din Olanda. Decizia ignoră apelurile recente ale comisarului european pentru afaceri sociale, Laszlo Andor, şi ale Parlamentului European, prin raportul Ungureanu, în sensul eliminării obstacolelor existente în calea deplinei mobilităţi a lucrătorilor în spaţiul UE. Olanda îşi păstrează de asemena opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cu toate că Finlanda, un alt stat care s-a folosit de dreptul său de veto până recent, consideră acum acceptabilă o aderare în etape a celor două state începând cu 2012.

Pe plan intern, creşterea economică neaşteptat de mare a fost principala noutate a săptămânii. Conform datelor INS, economia naţională a crescut în al treilea trimestru cu 1,9% faţă de precedentele trei luni şi cu 4,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut, înregistrând astfel cele mai mari creşteri din ultimii trei ani. Totuşi deoarece o bună parte din această creştere se datorează recoltei agricole foarte bogate, s-ar putea ca impactul asupra încasărilor la buget să fie mult mai mic datorită fiscalizării reduse din agricultură. Comparativ cu zona euro sau cu economia UE per ansamblu creşterea din România este substanţială. Datele publicate de Eurostat arată că economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul al treilea o creştere de numai 0,2% faţă de trimestrul al doilea, cu un avans solid în Germania şi Franţa, dar cu performanţe slabe în ţările afectate de criza datoriilor. Mai grav e că specialiştii se aşteaptă la intrarea în recesiune a zonei euro fie în trimestrul  IV din 2011 fie în prima parte a anului următor.

Alături de creşterea PIB, a scăzut deficitul de cont curent. Astfel contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele nouă luni un deficit de 3,79 miliarde euro, în scădere cu 10,8% comparativ cu perioada similară din 2010, în principal datorită reducerii deficitului balanţei comerciale cu 13,2% şi majorării excedentului transferurilor curente cu 8,7%. Cu toate acestea guvernul va opera a doua rectificare bugetară din acest an, bugetul de stat pe anul 2011 urmând a fi diminuat la venituri şi la cheltuieli cu suma de 92 milioane lei, fără ca deficitul bugetar să fie influenţat în vreun fel, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Guvernul va tăia bugetele la ministerele Muncii, Agriculturii, Educaţiei, Mediului, Finanţelor şi la Academia Română şi va suplimenta alocările pentru Sănătate, Transporturi, Dezvoltare Regională şi Turism, Economie, Cultură şi Interne.

Tot pe plan intern, în domeniul sănătăţii, Guvernul lucrează la un proiect de lege privind reforma sistemului de sănătate. Printre principalele modificări vor fi deschiderea pieţei către casele private de asigurări de sănătate, introducerea unui pachet de bază de servicii şi implementarea dosarului electronic de sănătate al fiecărui pacient. Autorităţile încearcă să introducă concurenţa între casele de asigurări pentru pacienţi, dar şi între furnizori pentru a atrage banii disponibili. Bătălia se va da pe o sumă de peste  5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în sănătate din fonduri publice, din care 4 miliarde de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private. În prezent doar 10 milioane de euro reprezintă valoarea pieţei asigurărilor private de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi directe la clinicile şi spitalele private.

Pentru 2012, premierul Emil Boc a anunţat că va introduce excepţii în sănătate, educaţie sau administraţie de la regula de angajare a unei singure persoane la şapte posturi vacantate, dacă se va constata că există un necesar mai mare de posturi. În 2009, Guvernul a decis prin ordonanţă de urgenţă, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, să suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administraţie şi să permită angajarea unui singur funcţionar la şapte posturi vacantate, excepţii fiind acceptate doar pentru funcţiile de conducere, înalţi funcţionari şi administraţii subdimensionate. Decizia a fost menţinută atât în 2010, cât şi în 2011. Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public, Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde lei în 2012 şi 1,99 miliarde lei în 2013.




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,