Evenimentele săptămânii 12-18 decembrie

Criza euro, comasarea alegerilor şi creşterea salariului minim, dispariția lui Vaclav Havel și a lui Kim Jong-il

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
20-12-2011

Extern

Criza datoriilor suverane a continuat să ţină capul de afiş şi în această săptămână, chiar dacă liderii UE au adoptat un nou pact de consolidare fiscală menit să reducă temerile pieţelor privind fragilitatea monedei unice şi capacitatea statelor îndatorate de a-şi onora obligaţiile financiare. Principalele elemente ale pactului fiscal includ cerința ca bugetele naționale să fie echilibrate sau în surplus (deficitul structural anual nu ar trebui să depășească 0,5% din PIB-ul nominal) și cerința de a introduce această regulă în sistemele juridice naționale ale statelor membre (la nivel constituțional sau la un nivel echivalent). Cu toate acestea, criticile nu au întârziat. Standard&Poor’s a avertizat în această săptămână că acordul liderilor europeni este un important pas înainte dar este o măsură insuficientă şi că îşi menţine supravegherea a 15 state din zona euro privind o posibilă retrogradare.  “Probabil este nevoie de un nou şoc înainte ca toată lumea din zona euro să citească aceeaşi pagină, de exemplu ca o bancă mare din Germania să aibă dificultăţi reale pe piaţă, ceea ce este o posibilitate reală pe termen scurt”, a afirmat economistul şef al S&P, Jean-Michel Six. Agenţia de rating Fitch, a mers mai departe şi a retrogradat la nivelul “negativ” de la “stabil” perspectiva datoriei pe termen lung a Franţei, menţinând însă nivelul “AAA”. “Perspectiva negativă înseamnă că există puţin peste 50% şanse de scădere a ratingului în următorii doi ani. Comparativ cu alte state din zona euro notate cu AAA, Franţa este cea mai expusă la o intensificare a crizei”, a apreciat Fitch. A treia mare agenţie de rating, Moody’s, a redus vineri ratingul Belgiei cu două trepte, la “Aa3″, invocând deteriorarea condiţiilor de finanţare pentru statele din zona euro, riscurile pentru creşterea economiei belgiene şi costul bugetar pe care l-ar putea avea salvarea unor bănci, printre care şi Dexia. “Se impune o conştientizare mai puternică cu privire la necesitatea de a aborda creşterea economică. O strategie în vederea revenirii creşterii economice, care trebuie să echilibreze neapărat redresarea finanţelor publice, reprezintă într-adevăr cele două picioare pe care Europa trebuie să ajungă să meargă”, declara acelaşi Jean-Michel Six (S&P) cu referire la priorităţile zonei euro.

Între timp discuţiile privind implementarea acordului de guvernanţă fiscală continua între cele 26 state membre, Marea Britanie fiind lipsită de dreptul de vot datorită refuzului de a semna noul pact. Aceasta urmează să participe la dezbaterile privind noul pact doar ca observator, deşi Downing Street a anunţat că Marea Britanie a fost invitată la discuţii “ca partener egal”. Poziţia de disidenţă a premierului conservator David Cameron pare să îl fi întărit în faţa electoratului, partidul condus de acesta având cel mai ridicat nivel de popularitate (40%) după alegerile din 2010, conform unui sondaj al institutului ICM publicat de Sunday Telegraph.

Tot pe plan extern, Irlanda şi Belgia au decis, vineri, să prelungească aplicarea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din aceste state până în 2013, cu toate că Parlamentul European a aprobat în această săptămână o rezoluţie privind libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari în UE. Documentul adoptat în PE subliniază că aceste măsuri tranzitorii sunt derogări de la principiul libertăţilor fundamentale din Tratatul Constituţional şi reprezintă soluţii contraproductive pentru piaţa muncii. Iniţiatorii (grupul socialiştilor şi al popularilor europeni din PE) cer statelor membre care menţin restricţiile să vină şi să explice foarte clar şi transparent pe ce îşi bazează deciziile, întrucât, susţin aceştia, argumentele înaintate până acum sunt contrazise de realitate.

În Republica Moldova, Parlamentul a eşuat vineri pentru a şasea oară consecutiv în ultimii doi ani şi jumătate în tentativa de alegere a preşedintelui ţării, ceea ce o conduce spre noi alegeri anticipate, care ar însemna al patrulea scrutin parlamentar în această perioadă. Marian Lupu, singurul candidat înscris pentru ocuparea funcţiei, a obţinut doar 58 de voturi din 61 necesare. După tentativa de vineri, parlamentul urmează să mai iniţieze o dată procedura de alegere a şefului statului în decurs de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va înregistra un succes, legislativul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate. Legislaţia însă nu prevede un termen limită pentru aceasta.

Intern

Pe plan intern Guvernul a decis, miercuri, majorarea salariului minim brut pe ţară cu 30 lei, de la 670 lei la 700 lei. Potrivit unui analize a Ministerului Muncii, peste 125.000 de bugetari şi aproape 665.000 de angajaţi din privat vor beneficia anul viitor de majorarea salariului minim. Angajatorii care nu respectă această prevedere pot fi sancţionaţi cu amendă între 1.000 şi 2.000 lei, constatarea contravenției şi aplicarea sancţiunii fiind în sarcina Ministerului Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi cel al municipiului Bucureşti.

Guvernul a decis e asemenea angajarea răspunderii pentru proiectul privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat în dezbatere publică un proiect de comasare a alegerilor în 2012, care menţine norma de reprezentare a parlamentarilor din legislaţia în vigoare, ceea ce înseamnă că numărul acestora nu va scădea, la locale populaţia luată în calcul fiind cea de la 1 ianuarie 2012, iar pentru generale, cea înregistrată la 31 octombrie 2011. În privinţa proiectului referitor la numirile în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Lidia Barac a declarat, la începutul lunii noiembrie, că analizează varianta promovării unui nou proiect de lege, după ce Parlamentul a respins un proiect de act normativ pe această temă. Actualul proiect răspunde recomandărilor formulate de Uniunea Europeană în rapoartele privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, asigurând şi un maxim de transparenţă a procedurii, susţine premierul Emil Boc.

Partidele parlamentare din opoziţie au prezentat luni după-amiază în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor o moţiunea de cenzură, ca replică la angajarea răspunderii Guvernului. Moţiunea de cenzură se intitulează “După 22 de ani, democraţia în pericol” şi va fi dezbătută şi votată joi 22 decembrie. Parlamentarii opoziţiei reclamă în textul moţiunii că, prin legea comasării alegerilor, vor exista aleşi locali nelegitimi şi un parlament nereprezentativ.

Pe plan economic, principala temere pentru 2012 este posibilitatea retragerii de capital bancar din România, fapt care ar putea influenţa negative creditarea. Un studiu al KPMG atrage atenţia asupra riscului ca mai multe bănci străine să se retragă de pe piaţa din România în 2012, deoarece nu au susţinerea băncilor mamă pentru a-şi menţine activităţile pe piaţa financiar bancară. Într-o analiză similară, Wall Street Journal informează că băncile europene au început să se retragă grăbite din Europa de Est, în urma presiunilor de a se concentra pe pieţele autohtone şi de a-şi conserva resursele limitate, iar situaţia ameninţă să declanşeze o criză a creditelor în regiune.

Aceleaşi temeri le-a exprimat şi Preşedintele Traian Băsescu care a declarat, miercuri, că anul 2012 va fi unul de “risc maxim” pentru România dacă se vor diminua, peste limitele funcţionale, fluxurile de capital din bănci, el exprimându-şi speranţa ca băncile mamă să fie extrem de responsabile în acest sens. Şeful statului a spus că România va trece cu bine de anul 2012 dacă se va ajunge la un “modus vivendi” cu băncile din zona Euro, astfel încât să nu se opereze retrageri de capital de pe piaţa românească.

După mai bine de două luni de dezbateri, proiectul de lege privind noua taxă auto a fost aprobat joi de Camera Deputaților şi va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede o reducere a taxei de poluare cu până la 25%, dând posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea acestei legi, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită. Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitată la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, în cazul înstrăinării acestora, după ce intră în vigoare această lege.

Diverse

Fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, joi, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru faptele de corupţie imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie după un proces care a durat mai bine de 7 ani. Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită alături de Ioan Melinescu, preşedinte al ONPCSB între anii 2001-2004, şi Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită şi la dare de mită. DNA contestă decizia de achitare a fostului premier şi a celorlalţi doi inculpaţi din cazul „mătuşa Tamara” şi va depune recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

CNN relatează că situaţia din Egipt pare să fii luat o turnură negativă după ce decizia conducerii armate a ţări de a numi un prim-ministru care a deservit şi fostul regim Mubarak a provocat proteste puternice soldate cu mii de răniţi şi peste 40 de victime.

Canada a devenit luni primul stat care se retrage din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, afirmând că acest acord „nu funcţionează” şi că „platforma de la Durban” este viitorul. Prin termenii acestui acord, Canada se angaja să reducă emisiile în 2012 la 6 la sută în raport cu nivelul din 1990, însă, din contră, nivelul emisiilor a crescut. Instaurat în 2006, guvernul conservator condus de Stephen Harper a respins deschis obligaţiile acordului şi denunţa „greşeala” guvernului liberal de a îl semna. În schimb, Canada a promis să reducă emisiile la 17 la sută până în 2020 în raport cu nivelul din 2005, ceea ce reprezintă un efort mai redus şi insuficient, conform ecologiştilor.

Manuscrisul original în care Isaac Newton explica legile care guvernează mişcarea şi gravitaţia – considerate drept unele dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din toate timpurile – a fost postat, alături de alte lucrări ale renumitului savant, pe internet. Universitatea Cambridge a postat peste 4.000 de pagini extrase din cele mai importante lucrări ale savantului Isaac Newton pe site-ul unei biblioteci digitale. Publicat pentru prima dată în iulie 1687, volumul „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica” conţine nu doar legile care guvernează mişcarea obiectelor, ci şi legile gravitaţiei universale formulate de Newton. Această carte este considerată drept una dintre cele mai semnificative lucrări din istoria ştiinţei.

Revenind în prezent, fizicienii aflaţi în căutarea misteriosului boson Higgs cred că au descoperit locul în care „se ascunde” această „verigă lipsă” din puzzle-ul particulelor elementare, au anunţat, marţi, cercetătorii de la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN). Bosonul Higgs este „veriga lipsă”, ce nu a fost încă observată, din Modelul Standard, teoria despre structura fundamentală a materiei, elaborată în anii ’60 pentru a descrie toate particulele şi forţele care există în Univers. Fizicianul britanic Peter Higgs a postulat în 1964 existenţa bosonului care îi poartă numele, o particulă sub-atomică, instabilă, numită şi „a lui Dumnezeu”, crucială pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi au studiat-o fără să o fi văzut vreodată, a cărui masă dă masa celorlalte particule. Bosonul ar îngreuna deplasarea acestora, ca şi cum acele particule ar fi „lipite” de câmpul lui acţiune.

Într-o notă mai sumbră, fostul preşedinte al Republicii Cehe, şi disident în perioada comunistă, Vaclav Havel, a decedat duminică dimineaţa, la vârsta de 75 de ani, din cauza unor complicaţii după o lungă perioadă de boală. Artizan al ‘Revoluţiei de catifea’ anticomuniste din 1989, Vaclav Havel a fost şef de stat al Cehoslovaciei, apoi al Republicii Cehe, între 1989 – 2003.

La peste 8.000 de km distanţă , în Coreea de Nord, liderul comunist  Kim Jong-il a murit sâmbătă dimineaţa în urma unui infarct miocardic. Kim Jong-il, a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994 şi îi lasă fiului său Kim Jong-un, succesorul său deja desemnat, o economie muribundă într-o ţară marcată de foamete şi de grave penurii alimentare repetate.

Peste ocean, cunoscutul scriitor american şi jurnalist, Christopher Hitchens,a murit la vârstă de 62 de ani, datorită unor complicaţii apărute în urma cancerului esofagian de care suferea din 2010. Christopher Hitchens,  a fost cel care considera religia ca un factor malefic pentru omenire. „Oamenii au avut foarte puţin de câştigat datorită creştinismului şi au reuşit doar să îşi compromită libertatea deoarece s-au comportat ca nişte «oi»”. „Religia este un pericol real pentru supravieţuirea civilizaţiei, pericol ce ne va aduce moartea şi sfârşitul rasei umane” sunt două dintre citatele care exprimă poziţia sa privind religia.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 12-18 decembrie | Criza euro, comasarea alegerilor şi creşterea salariului minim, dispariția lui Vaclav Havel și a lui Kim Jong-il

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Extern

Criza datoriilor suverane a continuat să ţină capul de afiş şi în această săptămână, chiar dacă liderii UE au adoptat un nou pact de consolidare fiscală menit să reducă temerile pieţelor privind fragilitatea monedei unice şi capacitatea statelor îndatorate de a-şi onora obligaţiile financiare. Principalele elemente ale pactului fiscal includ cerința ca bugetele naționale să fie echilibrate sau în surplus (deficitul structural anual nu ar trebui să depășească 0,5% din PIB-ul nominal) și cerința de a introduce această regulă în sistemele juridice naționale ale statelor membre (la nivel constituțional sau la un nivel echivalent). Cu toate acestea, criticile nu au întârziat. Standard&Poor’s a avertizat în această săptămână că acordul liderilor europeni este un important pas înainte dar este o măsură insuficientă şi că îşi menţine supravegherea a 15 state din zona euro privind o posibilă retrogradare.  “Probabil este nevoie de un nou şoc înainte ca toată lumea din zona euro să citească aceeaşi pagină, de exemplu ca o bancă mare din Germania să aibă dificultăţi reale pe piaţă, ceea ce este o posibilitate reală pe termen scurt”, a afirmat economistul şef al S&P, Jean-Michel Six. Agenţia de rating Fitch, a mers mai departe şi a retrogradat la nivelul “negativ” de la “stabil” perspectiva datoriei pe termen lung a Franţei, menţinând însă nivelul “AAA”. “Perspectiva negativă înseamnă că există puţin peste 50% şanse de scădere a ratingului în următorii doi ani. Comparativ cu alte state din zona euro notate cu AAA, Franţa este cea mai expusă la o intensificare a crizei”, a apreciat Fitch. A treia mare agenţie de rating, Moody’s, a redus vineri ratingul Belgiei cu două trepte, la “Aa3″, invocând deteriorarea condiţiilor de finanţare pentru statele din zona euro, riscurile pentru creşterea economiei belgiene şi costul bugetar pe care l-ar putea avea salvarea unor bănci, printre care şi Dexia. “Se impune o conştientizare mai puternică cu privire la necesitatea de a aborda creşterea economică. O strategie în vederea revenirii creşterii economice, care trebuie să echilibreze neapărat redresarea finanţelor publice, reprezintă într-adevăr cele două picioare pe care Europa trebuie să ajungă să meargă”, declara acelaşi Jean-Michel Six (S&P) cu referire la priorităţile zonei euro.

Între timp discuţiile privind implementarea acordului de guvernanţă fiscală continua între cele 26 state membre, Marea Britanie fiind lipsită de dreptul de vot datorită refuzului de a semna noul pact. Aceasta urmează să participe la dezbaterile privind noul pact doar ca observator, deşi Downing Street a anunţat că Marea Britanie a fost invitată la discuţii “ca partener egal”. Poziţia de disidenţă a premierului conservator David Cameron pare să îl fi întărit în faţa electoratului, partidul condus de acesta având cel mai ridicat nivel de popularitate (40%) după alegerile din 2010, conform unui sondaj al institutului ICM publicat de Sunday Telegraph.

Tot pe plan extern, Irlanda şi Belgia au decis, vineri, să prelungească aplicarea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din aceste state până în 2013, cu toate că Parlamentul European a aprobat în această săptămână o rezoluţie privind libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari în UE. Documentul adoptat în PE subliniază că aceste măsuri tranzitorii sunt derogări de la principiul libertăţilor fundamentale din Tratatul Constituţional şi reprezintă soluţii contraproductive pentru piaţa muncii. Iniţiatorii (grupul socialiştilor şi al popularilor europeni din PE) cer statelor membre care menţin restricţiile să vină şi să explice foarte clar şi transparent pe ce îşi bazează deciziile, întrucât, susţin aceştia, argumentele înaintate până acum sunt contrazise de realitate.

În Republica Moldova, Parlamentul a eşuat vineri pentru a şasea oară consecutiv în ultimii doi ani şi jumătate în tentativa de alegere a preşedintelui ţării, ceea ce o conduce spre noi alegeri anticipate, care ar însemna al patrulea scrutin parlamentar în această perioadă. Marian Lupu, singurul candidat înscris pentru ocuparea funcţiei, a obţinut doar 58 de voturi din 61 necesare. După tentativa de vineri, parlamentul urmează să mai iniţieze o dată procedura de alegere a şefului statului în decurs de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va înregistra un succes, legislativul urmează să fie dizolvat şi să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate. Legislaţia însă nu prevede un termen limită pentru aceasta.

Intern

Pe plan intern Guvernul a decis, miercuri, majorarea salariului minim brut pe ţară cu 30 lei, de la 670 lei la 700 lei. Potrivit unui analize a Ministerului Muncii, peste 125.000 de bugetari şi aproape 665.000 de angajaţi din privat vor beneficia anul viitor de majorarea salariului minim. Angajatorii care nu respectă această prevedere pot fi sancţionaţi cu amendă între 1.000 şi 2.000 lei, constatarea contravenției şi aplicarea sancţiunii fiind în sarcina Ministerului Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi cel al municipiului Bucureşti.

Guvernul a decis e asemenea angajarea răspunderii pentru proiectul privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale. Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat în dezbatere publică un proiect de comasare a alegerilor în 2012, care menţine norma de reprezentare a parlamentarilor din legislaţia în vigoare, ceea ce înseamnă că numărul acestora nu va scădea, la locale populaţia luată în calcul fiind cea de la 1 ianuarie 2012, iar pentru generale, cea înregistrată la 31 octombrie 2011. În privinţa proiectului referitor la numirile în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Lidia Barac a declarat, la începutul lunii noiembrie, că analizează varianta promovării unui nou proiect de lege, după ce Parlamentul a respins un proiect de act normativ pe această temă. Actualul proiect răspunde recomandărilor formulate de Uniunea Europeană în rapoartele privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, asigurând şi un maxim de transparenţă a procedurii, susţine premierul Emil Boc.

Partidele parlamentare din opoziţie au prezentat luni după-amiază în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor o moţiunea de cenzură, ca replică la angajarea răspunderii Guvernului. Moţiunea de cenzură se intitulează “După 22 de ani, democraţia în pericol” şi va fi dezbătută şi votată joi 22 decembrie. Parlamentarii opoziţiei reclamă în textul moţiunii că, prin legea comasării alegerilor, vor exista aleşi locali nelegitimi şi un parlament nereprezentativ.

Pe plan economic, principala temere pentru 2012 este posibilitatea retragerii de capital bancar din România, fapt care ar putea influenţa negative creditarea. Un studiu al KPMG atrage atenţia asupra riscului ca mai multe bănci străine să se retragă de pe piaţa din România în 2012, deoarece nu au susţinerea băncilor mamă pentru a-şi menţine activităţile pe piaţa financiar bancară. Într-o analiză similară, Wall Street Journal informează că băncile europene au început să se retragă grăbite din Europa de Est, în urma presiunilor de a se concentra pe pieţele autohtone şi de a-şi conserva resursele limitate, iar situaţia ameninţă să declanşeze o criză a creditelor în regiune.

Aceleaşi temeri le-a exprimat şi Preşedintele Traian Băsescu care a declarat, miercuri, că anul 2012 va fi unul de “risc maxim” pentru România dacă se vor diminua, peste limitele funcţionale, fluxurile de capital din bănci, el exprimându-şi speranţa ca băncile mamă să fie extrem de responsabile în acest sens. Şeful statului a spus că România va trece cu bine de anul 2012 dacă se va ajunge la un “modus vivendi” cu băncile din zona Euro, astfel încât să nu se opereze retrageri de capital de pe piaţa românească.

După mai bine de două luni de dezbateri, proiectul de lege privind noua taxă auto a fost aprobat joi de Camera Deputaților şi va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede o reducere a taxei de poluare cu până la 25%, dând posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea acestei legi, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită. Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitată la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, în cazul înstrăinării acestora, după ce intră în vigoare această lege.

Diverse

Fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, joi, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru faptele de corupţie imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie după un proces care a durat mai bine de 7 ani. Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită alături de Ioan Melinescu, preşedinte al ONPCSB între anii 2001-2004, şi Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită şi la dare de mită. DNA contestă decizia de achitare a fostului premier şi a celorlalţi doi inculpaţi din cazul „mătuşa Tamara” şi va depune recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

CNN relatează că situaţia din Egipt pare să fii luat o turnură negativă după ce decizia conducerii armate a ţări de a numi un prim-ministru care a deservit şi fostul regim Mubarak a provocat proteste puternice soldate cu mii de răniţi şi peste 40 de victime.

Canada a devenit luni primul stat care se retrage din Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, afirmând că acest acord „nu funcţionează” şi că „platforma de la Durban” este viitorul. Prin termenii acestui acord, Canada se angaja să reducă emisiile în 2012 la 6 la sută în raport cu nivelul din 1990, însă, din contră, nivelul emisiilor a crescut. Instaurat în 2006, guvernul conservator condus de Stephen Harper a respins deschis obligaţiile acordului şi denunţa „greşeala” guvernului liberal de a îl semna. În schimb, Canada a promis să reducă emisiile la 17 la sută până în 2020 în raport cu nivelul din 2005, ceea ce reprezintă un efort mai redus şi insuficient, conform ecologiştilor.

Manuscrisul original în care Isaac Newton explica legile care guvernează mişcarea şi gravitaţia – considerate drept unele dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din toate timpurile – a fost postat, alături de alte lucrări ale renumitului savant, pe internet. Universitatea Cambridge a postat peste 4.000 de pagini extrase din cele mai importante lucrări ale savantului Isaac Newton pe site-ul unei biblioteci digitale. Publicat pentru prima dată în iulie 1687, volumul „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica” conţine nu doar legile care guvernează mişcarea obiectelor, ci şi legile gravitaţiei universale formulate de Newton. Această carte este considerată drept una dintre cele mai semnificative lucrări din istoria ştiinţei.

Revenind în prezent, fizicienii aflaţi în căutarea misteriosului boson Higgs cred că au descoperit locul în care „se ascunde” această „verigă lipsă” din puzzle-ul particulelor elementare, au anunţat, marţi, cercetătorii de la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN). Bosonul Higgs este „veriga lipsă”, ce nu a fost încă observată, din Modelul Standard, teoria despre structura fundamentală a materiei, elaborată în anii ’60 pentru a descrie toate particulele şi forţele care există în Univers. Fizicianul britanic Peter Higgs a postulat în 1964 existenţa bosonului care îi poartă numele, o particulă sub-atomică, instabilă, numită şi „a lui Dumnezeu”, crucială pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi au studiat-o fără să o fi văzut vreodată, a cărui masă dă masa celorlalte particule. Bosonul ar îngreuna deplasarea acestora, ca şi cum acele particule ar fi „lipite” de câmpul lui acţiune.

Într-o notă mai sumbră, fostul preşedinte al Republicii Cehe, şi disident în perioada comunistă, Vaclav Havel, a decedat duminică dimineaţa, la vârsta de 75 de ani, din cauza unor complicaţii după o lungă perioadă de boală. Artizan al ‘Revoluţiei de catifea’ anticomuniste din 1989, Vaclav Havel a fost şef de stat al Cehoslovaciei, apoi al Republicii Cehe, între 1989 – 2003.

La peste 8.000 de km distanţă , în Coreea de Nord, liderul comunist  Kim Jong-il a murit sâmbătă dimineaţa în urma unui infarct miocardic. Kim Jong-il, a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994 şi îi lasă fiului său Kim Jong-un, succesorul său deja desemnat, o economie muribundă într-o ţară marcată de foamete şi de grave penurii alimentare repetate.

Peste ocean, cunoscutul scriitor american şi jurnalist, Christopher Hitchens,a murit la vârstă de 62 de ani, datorită unor complicaţii apărute în urma cancerului esofagian de care suferea din 2010. Christopher Hitchens,  a fost cel care considera religia ca un factor malefic pentru omenire. „Oamenii au avut foarte puţin de câştigat datorită creştinismului şi au reuşit doar să îşi compromită libertatea deoarece s-au comportat ca nişte «oi»”. „Religia este un pericol real pentru supravieţuirea civilizaţiei, pericol ce ne va aduce moartea şi sfârşitul rasei umane” sunt două dintre citatele care exprimă poziţia sa privind religia.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , ,