Evenimentele săptămânii 12-18 martie

Alegerea președintelui Republicii Moldova, uciderea a 16 civili afgani de către un soldat american și decizia de a crește salariile bugetarilor din România

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie
19-03-2012

Pe plan extern, probabil cel mai discutat eveniment a fost uciderea de către un soldat american a 16 civili afgani, dintre care nouă copii și trei femei. Evenimentul a fost urmat de o vizită oficială a secretarului american al apărări, Leon Panetta, în Afganistan, sosirea acestuia fiind marcată de un atentat eșuat la adresa sa. Acesta a precizat că soldatul ar putea fi pedepsit cu condamnarea la moarte, potrivit legii marțiale. Panetta a sosit miercuri dimineaţă la Camp Bastion, în provincia Helmand, unde rebeliunea talibană are o prezenţă semnificativă. El a mers apoi la Kabul, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Hamid Karzai. Vizita secretarului american al apărării vine pe fondul mai multor incidente recente în care au fost implicați soldații americani (uciderea a 16 civili duminică, incinerarea Coranului) şi care au alimentat furia populaţiei.

Tot pe plan extern, dar de această dată în zona politicului, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost o săptămâna electorală: Germania și Republica Moldova au un nou președinte, socialiștii greci și-au ales la rândul lor noul lider de partid, iar discursul președintelui francez Nicolas Sarkozy a căpătat nuanțe naționaliste, fapt ce a nemulțumit Germania, principalul partener european al Parisului.

Astfel, fostul pastor originar din RDG Joachim Gauck a fost ales, duminică, preşedinte al Germaniei. În vârstă de 72 de ani, independent politic, Gauck a obţinut 991 de voturi din cele 1.232 exprimate în cadrul Adunării Federale desemnate să aleagă preşedintele, o funcţie mai mult onorifică. Joachim Gauck a eşuat în a deveni preşedinte în 2010. Scrutinul prezidențial anticipat a fost necesar după demisia, la 17 februarie, a conservatorului Christian Wulff, suspectat de corupţie în perioada în care era guvernator al landului Saxonia Inferioară.

Alegeri prezidențiale au avut loc și în Republica Moldova unde, Parlamentul de la Chişinău l-a votat vineri pe magistratul Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Nicolae Timofti, până în prezent preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales cu votul a 62 de deputaţi, în condiţiile în care avea nevoie de voturile a 61 din totalul de 101 membri ai Parlamentului moldovean. Republica Moldova pune astfel capăt unei crize politice care durează de aproape trei ani, timp în care ţara a fost condusă de un preşedinte interimar. Nicolae Timofti, a devenit, astfel, cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova. Singurul candidat în scrutinul de vineri pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova, magistratul Nicolae Timofti, în discursul său din Parlament, a pledat pentru integrarea europeană, ca o idee care să unească oamenii.

Rămânând în zona alegerilor prezidențiale, un eveniment intens discutat săptămâna trecută de presa internațională a fost radicalizarea discursului președintelui francez în exercițiu, Nikolas Sarkozy, candidatul conservatorilor la alegerile prezidențiale din aprilie. Sarkozy a ameninţat, într-un discurs public, cu ieşirea Franţei din spaţiul european fără frontiere Schengen dacă nu va obţine o reformă de fond, care urmărește consolidarea controalelor în caz de imigraţie masivă. Afirmația liderului francez a atras, potrivit unor opinii, nemulțumirea cancelarului german, Angela Merkel, care și-a arătat public susținerea pentru președintele în exercițiu.

Nu în ultimul rând, duminică au avut loc alegeri în cadrul partidului socialist din Grecia pentru desemnarea unui nou președinte. Scrutinul nu a adus surprize semnificative în condițiile în care actualul ministru de finanțe, Evangelos Venizelos, este unicul candidat. Invitând cadrele şi membrii Pasok să participe masiv la acest scrutin, Venizelos vrea să facă din acest vot o ocazie pentru a „uni” partidul, în cădere liberă în sondaje înaintea alegerilor legislative anticipate prevăzute pentru începutul lui mai, din cauza măsurilor de austeritate impuse de doi ani în faţa crizei. „Sunt sigur că având o participare ridicată îi vom contrazice pe toţi cei care cred că marele partid democratic nu poate să se redreseze”, a declarat Venizelos după ce a votat la periferia de vest a Atenei. După alegerea sa la conducerea Pasok, Venizelos urmează să îşi prezinte demisia din funcţia de ministru de Finanţe, potrivit unei surse ministeriale.

Trecând în zona economică, săptămâna trecută a venit cu vești bune din partea organismelor internaționale. Astfel, potrivit OECD, situaţia economică din zona euro arată semne uşoare de îmbunătăţire, trenduri similare fiind constatate și pentru SUA și Japonia. Mai puțin optimiste sunt perspectivele Braziliei și Chinei, așteptările privind evoluția economică continuând să se înrăutățească.

Datele OECD vin în contextul în care Rezerva Federală (FED) a Statelor Unite a remarcat marţi semnele de consolidare a economiei americane şi atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. FED a apreciat că economia americană înregistrează o creştere moderată, comentariul fiind neschimbat faţă de ianuarie, avertizând totodată că există încă riscuri semnificative de scădere. Banca centrală a notat totodată îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii, dar că şomajul este în continuare ridicat, confirmând astfel aşteptările că dobânda de politică monetară va rămâne aproape de nivelul zero cel puţin până la sfârşitul lui 2014.

Nu în ultimul rând, spre finalul săptămânii, directorul general al FMI a afirmat că economia mondială nu mai este „pe marginea prăpastiei”, cu semne de stabilizare în zona euro şi SUA, însă avertizează că nivelul ridicat al datoriilor statelor dezvoltate şi creşterea preţurilor petrolului ameninţă stabilitatea globală. „Poate că economia globală este pe o traiectorie de revenire, dar nu este prea mult spaţiu de manevră şi nu este loc pentru greşeli”, a declarat Lagarde la Beijing, la China Development Forum.

Lagarde a afirmat că au început să apară semne de stabilizare datorită măsurilor luate în urma crizei financiare mondiale. Ea consideră că indicatorii economici din SUA arată ceva mai bine, iar UE a făcut un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor de stat, prin aprobarea celui de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia.

Ca de obicei, un loc special îl ocupă și în această săptămâna agențiile de rating, care au dar semnale mixte privind situația economică din Europa. Pe de-o parte Fitch a schimbat perspectiva Marii Britanii de la stabilă la negativă, precizând că şansa ca Londra să piardă ratingul AAA în următorii doi ani este de „uşor peste 50%”, din cauza revenirii economice lente, gradului ridicat de îndatorare şi riscurilor presupuse de criza datoriilor de stat din zona euro. „Decizia reflectă capacitatea fiscală foarte limitată de a absorbi noi şocuri economice, în contextul unor niveluri atât de ridicate ale datoriilor şi unei revenirii economice mai slabe decât se preconizează”, avertizează Fitch. Aceeași agenție însă a îmbunătăţit marţi ratingul Greciei la nivelul “B-” cu perspectivă stabilă, fiind prima agenţie de evaluare financiară care a scos calificativul din categoria default, după ce autorităţile de la Atena au finalizat schimbul de obligaţiuni cu creditorii privaţi, transmite Reuters. Este pentru prima oară când o agenţie de evaluare financiară îmbunătăţeşte calificativul Greciei de la declanşarea crizei datoriilor la sfârşitul lui 2009 şi prima oară când Fitch ia o astfel de măsură din 2003. S&P a hotărât să mențină totuși ratingul Atenei la default restricționat, până când va fi finalizat schimbul obligaţiunilor emise în conformitate cu alte legislaţii decât cea elenă. Totodată, agenţia a atribuit noilor obligaţiuni suverane, rezultate în urma schimbului cu creditorii privaţi a titlurilor emise conform legislaţiei elene, calificativul “CCC”.

Trecând pe plan intern, printre cele mai importante evenimente ale săptămânii trecute se numără decizia coaliției de a crește salariile bugetarilor la nivelul din 2010 și decizia de a supune dezbaterii publice hotărârea de crearea  facultății de medicină din cadru UMF Târgu Mureș cu predare în limba maghiară, engleză și română.

Astfel, liderii coaliţiei au decis, luni, ca salariile bugetarilor să fie majorate începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să analizeze procentul cu care se va face majorarea, a declarat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Toader a spus că membrii coaliţiei au susţinut de la început această majorare, iar premierul are cuprins în programul de guvernare, la punctul 1, creşterea salariilor. Mircea Toader a arătat că Guvernul urmează să calculeze şi să găsească soluţii pentru majorarea salariilor. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la emisiunea “După 20 de ani” de la PRO TV, că declaraţia privind revenirea salariilor la nivelul anterior tăierilor nu a fost făcută din populism, ci deoarece s-au îndeplinit condiţiile stabilite.

Tot săptămâna trecută a fost lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind crearea facultății de medicină și Farmacie în cadru UMF Târgu Mureș, cu predare în limba română, maghiară și engleză. Astfel, potrivit proiectului de act normativ, la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Medicină va avea o linie de predare în limba maghiară, pentru 200 de studenţi, cu 360 de credite transferabile, şi o linie cu predare în engleză, pentru 50 de studenţi. De asemenea, la specializarea Farmacie va fi o linie de predare în limba maghiară, pentru 75 de studenţi, numărul de locuri fiind autorizat să funcţioneze provizoriu în anul universitar 2012-2013, iar la specializarea Moaşe vor fi 25 de locuri, capacitatea de şcolarizare fiind 50 la sută pentru limba română şi 50 la sută pentru maghiară. Potrivit Ministerului Educaţiei, modificarea structurii UMF din Târgu Mureş se înscrie în preocupările ministerului pentru dezvoltarea statutul de universităţi multiculturale şi multilingve, „în vederea compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională”.

Pe plan economic, potrivit acordului dintre FMI și Guvern, tarifele reglementate la electricitate vor fi eliminate în şase etape pentru consumatorii industriali şi în zece etape pentru consumatorii casnici, Guvernul urmând însă să elimine începând cu anul viitor şi tariful social care protejează încă familiile sărace de facturi ridicate la energia electrică. Consumatorii casnici consideraţi vulnerabili odată cu liberalizarea tarifelor, care vor fi în situaţia de a nu-şi putea achita facturile, vor fi împărţiţi în trei categorii, raportat la veniturile familiei, iar tariful social va fi eliminat tot în trei trepte, în intervalul 2013-2015. Preţurile plătite de populaţie sunt reglementate în prezent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar. Anul viitor va începe şi liberalizarea preţului la gazele furnizate populaţiei. Totuși,potrivit unui ordin comun al ANRE, Ministerului Economiei şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, preţul gazelor naturale pentru populaţie va fi îngheţat până la finele lunii martie 2013.

Un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost decizia Curții Constituționale de a declara constituțională coplata pentru unele servicii medicale aplicată la pensiile de peste 740 de lei. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Ministerul Sănătăţii preciza, la momentul adoptării actului normativ în Guvern, că de la sistemul de coplată vor fi exceptate 8.006.507 persoane. De asemenea, ministerul estima că prin coplată se vor adăuga 378 de milioane de lei anul sistemului de sănătate. Sumele încasate din coplată vor constitui venituri ale furnizorilor şi vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale cât şi pentru achiziţionarea tichetului moderator de sănătate.

Rămânând în zona socialului, potrivit Eurostat, toate regiunile din România, cu excepția București Ilfov și a Regiunii Vest, se află printre cele mai sărace 20 de regiuni din UE. Cea mai săracă regiune din UE se menţine Severozapaden (Bulgaria), cu un PIB pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 27% din media UE pentru anul 2009. Nord-Estul României se află pe locul al treilea, cu un PIB pe cap de locuitor de 29,5% din media UE, după Severen tsentralen din Bulgaria (29%). În raportul precedent, bazat pe date din 2008, regiunea Nord-Est din România se afla pe locul doi (cu 29%), iar Severen tsentralen pe trei, cu un PIB pe cap de locuitor de 30% din media UE. Din România, cel mai bine se situează Bucureşti-Ilfov, cu un PIB pe cap de locuitor de 111% din media UE (la paritatea puterii de cumpărare) şi regiunea Vest, cu 51,6%.

Un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost promulgarea noii legi a picnicului de către președintele Traian Băsescu. Noua lege stabileşte amenzi de până la 5.000 de lei pentru ieşirile la iarbă verde în alte zone decât cele special amenajate. Legea a fost adoptată pe 21 februarie de Camera Deputaţilor, principala prevedere fiind că este interzisă organizarea picnicurilor în alte zone decât cele special amenajate dotate cu facilităţi şi utilităţi. Potrivit legii, vor fi special amenajate pentru picnic, pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, zone care vor fi dotate cu utilităţi şi facilităţi pentru această activitate şi în care aprinderea focului este permisă. Aceste zone vor fi indicate în parcuri şi în zonele limitrofe ale pădurilor situate în intravilanul localităţilor.

Nu în ultimul rând, se pare că totuși Einstein a avut dreptate. Potrivit unui comunicat al CERN, particulele neutrino, a căror viteză de deplasare a fost măsurată în toamna anului 2011 în cadrul proiectului ştiinţific Opera, se deplasează cu o viteză mai mică decât cea a luminii, potrivit unor calcule efectuate de o altă echipă de savanţi, care au analizat rezultatele iniţiale. Rezultatele primelor teste puneau sub semnul întrebării teoria relativităţii formulată de Einstein. Noua măsurătoare indică faptul că neutrinii nu au depăşit viteza luminii, se afirmă într-un comunicat emis de Centre Européen de Recherches Nucléaires (CERN).

Etichetele atasate acestui articol:, , , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Evenimentele săptămânii 12-18 martie | Alegerea președintelui Republicii Moldova, uciderea a 16 civili afgani de către un soldat american și decizia de a crește salariile bugetarilor din România

Autor: Cogitus | Categoria: Fără categorie

Pe plan extern, probabil cel mai discutat eveniment a fost uciderea de către un soldat american a 16 civili afgani, dintre care nouă copii și trei femei. Evenimentul a fost urmat de o vizită oficială a secretarului american al apărări, Leon Panetta, în Afganistan, sosirea acestuia fiind marcată de un atentat eșuat la adresa sa. Acesta a precizat că soldatul ar putea fi pedepsit cu condamnarea la moarte, potrivit legii marțiale. Panetta a sosit miercuri dimineaţă la Camp Bastion, în provincia Helmand, unde rebeliunea talibană are o prezenţă semnificativă. El a mers apoi la Kabul, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Hamid Karzai. Vizita secretarului american al apărării vine pe fondul mai multor incidente recente în care au fost implicați soldații americani (uciderea a 16 civili duminică, incinerarea Coranului) şi care au alimentat furia populaţiei.

Tot pe plan extern, dar de această dată în zona politicului, săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost o săptămâna electorală: Germania și Republica Moldova au un nou președinte, socialiștii greci și-au ales la rândul lor noul lider de partid, iar discursul președintelui francez Nicolas Sarkozy a căpătat nuanțe naționaliste, fapt ce a nemulțumit Germania, principalul partener european al Parisului.

Astfel, fostul pastor originar din RDG Joachim Gauck a fost ales, duminică, preşedinte al Germaniei. În vârstă de 72 de ani, independent politic, Gauck a obţinut 991 de voturi din cele 1.232 exprimate în cadrul Adunării Federale desemnate să aleagă preşedintele, o funcţie mai mult onorifică. Joachim Gauck a eşuat în a deveni preşedinte în 2010. Scrutinul prezidențial anticipat a fost necesar după demisia, la 17 februarie, a conservatorului Christian Wulff, suspectat de corupţie în perioada în care era guvernator al landului Saxonia Inferioară.

Alegeri prezidențiale au avut loc și în Republica Moldova unde, Parlamentul de la Chişinău l-a votat vineri pe magistratul Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Nicolae Timofti, până în prezent preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales cu votul a 62 de deputaţi, în condiţiile în care avea nevoie de voturile a 61 din totalul de 101 membri ai Parlamentului moldovean. Republica Moldova pune astfel capăt unei crize politice care durează de aproape trei ani, timp în care ţara a fost condusă de un preşedinte interimar. Nicolae Timofti, a devenit, astfel, cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova. Singurul candidat în scrutinul de vineri pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova, magistratul Nicolae Timofti, în discursul său din Parlament, a pledat pentru integrarea europeană, ca o idee care să unească oamenii.

Rămânând în zona alegerilor prezidențiale, un eveniment intens discutat săptămâna trecută de presa internațională a fost radicalizarea discursului președintelui francez în exercițiu, Nikolas Sarkozy, candidatul conservatorilor la alegerile prezidențiale din aprilie. Sarkozy a ameninţat, într-un discurs public, cu ieşirea Franţei din spaţiul european fără frontiere Schengen dacă nu va obţine o reformă de fond, care urmărește consolidarea controalelor în caz de imigraţie masivă. Afirmația liderului francez a atras, potrivit unor opinii, nemulțumirea cancelarului german, Angela Merkel, care și-a arătat public susținerea pentru președintele în exercițiu.

Nu în ultimul rând, duminică au avut loc alegeri în cadrul partidului socialist din Grecia pentru desemnarea unui nou președinte. Scrutinul nu a adus surprize semnificative în condițiile în care actualul ministru de finanțe, Evangelos Venizelos, este unicul candidat. Invitând cadrele şi membrii Pasok să participe masiv la acest scrutin, Venizelos vrea să facă din acest vot o ocazie pentru a „uni” partidul, în cădere liberă în sondaje înaintea alegerilor legislative anticipate prevăzute pentru începutul lui mai, din cauza măsurilor de austeritate impuse de doi ani în faţa crizei. „Sunt sigur că având o participare ridicată îi vom contrazice pe toţi cei care cred că marele partid democratic nu poate să se redreseze”, a declarat Venizelos după ce a votat la periferia de vest a Atenei. După alegerea sa la conducerea Pasok, Venizelos urmează să îşi prezinte demisia din funcţia de ministru de Finanţe, potrivit unei surse ministeriale.

Trecând în zona economică, săptămâna trecută a venit cu vești bune din partea organismelor internaționale. Astfel, potrivit OECD, situaţia economică din zona euro arată semne uşoare de îmbunătăţire, trenduri similare fiind constatate și pentru SUA și Japonia. Mai puțin optimiste sunt perspectivele Braziliei și Chinei, așteptările privind evoluția economică continuând să se înrăutățească.

Datele OECD vin în contextul în care Rezerva Federală (FED) a Statelor Unite a remarcat marţi semnele de consolidare a economiei americane şi atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. FED a apreciat că economia americană înregistrează o creştere moderată, comentariul fiind neschimbat faţă de ianuarie, avertizând totodată că există încă riscuri semnificative de scădere. Banca centrală a notat totodată îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii, dar că şomajul este în continuare ridicat, confirmând astfel aşteptările că dobânda de politică monetară va rămâne aproape de nivelul zero cel puţin până la sfârşitul lui 2014.

Nu în ultimul rând, spre finalul săptămânii, directorul general al FMI a afirmat că economia mondială nu mai este „pe marginea prăpastiei”, cu semne de stabilizare în zona euro şi SUA, însă avertizează că nivelul ridicat al datoriilor statelor dezvoltate şi creşterea preţurilor petrolului ameninţă stabilitatea globală. „Poate că economia globală este pe o traiectorie de revenire, dar nu este prea mult spaţiu de manevră şi nu este loc pentru greşeli”, a declarat Lagarde la Beijing, la China Development Forum.

Lagarde a afirmat că au început să apară semne de stabilizare datorită măsurilor luate în urma crizei financiare mondiale. Ea consideră că indicatorii economici din SUA arată ceva mai bine, iar UE a făcut un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor de stat, prin aprobarea celui de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia.

Ca de obicei, un loc special îl ocupă și în această săptămâna agențiile de rating, care au dar semnale mixte privind situația economică din Europa. Pe de-o parte Fitch a schimbat perspectiva Marii Britanii de la stabilă la negativă, precizând că şansa ca Londra să piardă ratingul AAA în următorii doi ani este de „uşor peste 50%”, din cauza revenirii economice lente, gradului ridicat de îndatorare şi riscurilor presupuse de criza datoriilor de stat din zona euro. „Decizia reflectă capacitatea fiscală foarte limitată de a absorbi noi şocuri economice, în contextul unor niveluri atât de ridicate ale datoriilor şi unei revenirii economice mai slabe decât se preconizează”, avertizează Fitch. Aceeași agenție însă a îmbunătăţit marţi ratingul Greciei la nivelul “B-” cu perspectivă stabilă, fiind prima agenţie de evaluare financiară care a scos calificativul din categoria default, după ce autorităţile de la Atena au finalizat schimbul de obligaţiuni cu creditorii privaţi, transmite Reuters. Este pentru prima oară când o agenţie de evaluare financiară îmbunătăţeşte calificativul Greciei de la declanşarea crizei datoriilor la sfârşitul lui 2009 şi prima oară când Fitch ia o astfel de măsură din 2003. S&P a hotărât să mențină totuși ratingul Atenei la default restricționat, până când va fi finalizat schimbul obligaţiunilor emise în conformitate cu alte legislaţii decât cea elenă. Totodată, agenţia a atribuit noilor obligaţiuni suverane, rezultate în urma schimbului cu creditorii privaţi a titlurilor emise conform legislaţiei elene, calificativul “CCC”.

Trecând pe plan intern, printre cele mai importante evenimente ale săptămânii trecute se numără decizia coaliției de a crește salariile bugetarilor la nivelul din 2010 și decizia de a supune dezbaterii publice hotărârea de crearea  facultății de medicină din cadru UMF Târgu Mureș cu predare în limba maghiară, engleză și română.

Astfel, liderii coaliţiei au decis, luni, ca salariile bugetarilor să fie majorate începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să analizeze procentul cu care se va face majorarea, a declarat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Toader a spus că membrii coaliţiei au susţinut de la început această majorare, iar premierul are cuprins în programul de guvernare, la punctul 1, creşterea salariilor. Mircea Toader a arătat că Guvernul urmează să calculeze şi să găsească soluţii pentru majorarea salariilor. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la emisiunea “După 20 de ani” de la PRO TV, că declaraţia privind revenirea salariilor la nivelul anterior tăierilor nu a fost făcută din populism, ci deoarece s-au îndeplinit condiţiile stabilite.

Tot săptămâna trecută a fost lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind crearea facultății de medicină și Farmacie în cadru UMF Târgu Mureș, cu predare în limba română, maghiară și engleză. Astfel, potrivit proiectului de act normativ, la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Medicină va avea o linie de predare în limba maghiară, pentru 200 de studenţi, cu 360 de credite transferabile, şi o linie cu predare în engleză, pentru 50 de studenţi. De asemenea, la specializarea Farmacie va fi o linie de predare în limba maghiară, pentru 75 de studenţi, numărul de locuri fiind autorizat să funcţioneze provizoriu în anul universitar 2012-2013, iar la specializarea Moaşe vor fi 25 de locuri, capacitatea de şcolarizare fiind 50 la sută pentru limba română şi 50 la sută pentru maghiară. Potrivit Ministerului Educaţiei, modificarea structurii UMF din Târgu Mureş se înscrie în preocupările ministerului pentru dezvoltarea statutul de universităţi multiculturale şi multilingve, „în vederea compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională”.

Pe plan economic, potrivit acordului dintre FMI și Guvern, tarifele reglementate la electricitate vor fi eliminate în şase etape pentru consumatorii industriali şi în zece etape pentru consumatorii casnici, Guvernul urmând însă să elimine începând cu anul viitor şi tariful social care protejează încă familiile sărace de facturi ridicate la energia electrică. Consumatorii casnici consideraţi vulnerabili odată cu liberalizarea tarifelor, care vor fi în situaţia de a nu-şi putea achita facturile, vor fi împărţiţi în trei categorii, raportat la veniturile familiei, iar tariful social va fi eliminat tot în trei trepte, în intervalul 2013-2015. Preţurile plătite de populaţie sunt reglementate în prezent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar. Anul viitor va începe şi liberalizarea preţului la gazele furnizate populaţiei. Totuși,potrivit unui ordin comun al ANRE, Ministerului Economiei şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, preţul gazelor naturale pentru populaţie va fi îngheţat până la finele lunii martie 2013.

Un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost decizia Curții Constituționale de a declara constituțională coplata pentru unele servicii medicale aplicată la pensiile de peste 740 de lei. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Ministerul Sănătăţii preciza, la momentul adoptării actului normativ în Guvern, că de la sistemul de coplată vor fi exceptate 8.006.507 persoane. De asemenea, ministerul estima că prin coplată se vor adăuga 378 de milioane de lei anul sistemului de sănătate. Sumele încasate din coplată vor constitui venituri ale furnizorilor şi vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale cât şi pentru achiziţionarea tichetului moderator de sănătate.

Rămânând în zona socialului, potrivit Eurostat, toate regiunile din România, cu excepția București Ilfov și a Regiunii Vest, se află printre cele mai sărace 20 de regiuni din UE. Cea mai săracă regiune din UE se menţine Severozapaden (Bulgaria), cu un PIB pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 27% din media UE pentru anul 2009. Nord-Estul României se află pe locul al treilea, cu un PIB pe cap de locuitor de 29,5% din media UE, după Severen tsentralen din Bulgaria (29%). În raportul precedent, bazat pe date din 2008, regiunea Nord-Est din România se afla pe locul doi (cu 29%), iar Severen tsentralen pe trei, cu un PIB pe cap de locuitor de 30% din media UE. Din România, cel mai bine se situează Bucureşti-Ilfov, cu un PIB pe cap de locuitor de 111% din media UE (la paritatea puterii de cumpărare) şi regiunea Vest, cu 51,6%.

Un alt eveniment important al săptămânii trecute a fost promulgarea noii legi a picnicului de către președintele Traian Băsescu. Noua lege stabileşte amenzi de până la 5.000 de lei pentru ieşirile la iarbă verde în alte zone decât cele special amenajate. Legea a fost adoptată pe 21 februarie de Camera Deputaţilor, principala prevedere fiind că este interzisă organizarea picnicurilor în alte zone decât cele special amenajate dotate cu facilităţi şi utilităţi. Potrivit legii, vor fi special amenajate pentru picnic, pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, zone care vor fi dotate cu utilităţi şi facilităţi pentru această activitate şi în care aprinderea focului este permisă. Aceste zone vor fi indicate în parcuri şi în zonele limitrofe ale pădurilor situate în intravilanul localităţilor.

Nu în ultimul rând, se pare că totuși Einstein a avut dreptate. Potrivit unui comunicat al CERN, particulele neutrino, a căror viteză de deplasare a fost măsurată în toamna anului 2011 în cadrul proiectului ştiinţific Opera, se deplasează cu o viteză mai mică decât cea a luminii, potrivit unor calcule efectuate de o altă echipă de savanţi, care au analizat rezultatele iniţiale. Rezultatele primelor teste puneau sub semnul întrebării teoria relativităţii formulată de Einstein. Noua măsurătoare indică faptul că neutrinii nu au depăşit viteza luminii, se afirmă într-un comunicat emis de Centre Européen de Recherches Nucléaires (CERN).




Etichetele atasate acestui articol: , , , , , ,