Un alt fel de bacalaureat

Rezultate ale cercetării româneşti într-o competiţie europeană

Autor: Gabriel Bădescu | Categoria: Educaţie
14-09-2011

Ronald Coase, un economist remarcabil[i] spunea că „dacă torturezi datele suficient de mult, vor mărturisi”. Cu alte cuvinte, atunci când evaluezi fenomene complexe poţi adesea să alegi indicatori sau metode de analiză care îţi susţin punctul de vedere în faţa unui public neavizat sau prea încrezător. De exemplu, dacă reprezinţi puterea este tentant să alegi din multitudinea de indicatori economici pe cei care par să indice îmbunătăţiri. Dacă eşti de partea opoziţiei, vei găsi întotdeauna date care să prezinte lucrurile într-o lumină sumbră.

Dezbaterile pornind de la date şi analize sunt oricum de preferat celor desprinse de fapte, însă oponenţii unor politici pot întârzia aplicarea lor promovând rezultate obţinute prin „tortură”.  Existenţa unei relaţii strânse între fumat şi cancerul pulmonar este un exemplu clasic: formarea unui grad ridicat de consens, iar apoi începerea adoptării unor politici potrivite, au putut fi amânate cu câteva decenii de un număr relativ mic de studii, grupuri „civice”, şi activităţi de lobby finanţate de către companiile de ţigări. Dezbaterile despre efectele poluării produse de om asupra încălzirii globale par să treacă acum prin procese similare[ii].

Sunt însă şi rezultate care trec „testul traumatic intra-ocular” (adică te izbesc direct între ochi), lăsând puţin spaţiu de manevră pentru oponenţi, şi accelerând formarea unui consens. Un caz recent în contextul României, analizat pe Cogitus şi intens discutat în spaţiul public, este cel al bacalaureatului din 2011. Este clar acum pentru aproape toată lumea că şcoala de la noi are probleme. Sunt mai puţin clari paşii următori, schimbările care trebuie realizate, însă e un punct de pornire important.

Iată un alt rezultat care merită să işte dezbateri publice şi să contribuie la coagularea cât mai rapidă a unui consens privind nevoia de schimbare. Este vorba despre starea cercetării româneşti, văzută din perspectiva granturilor acordate pentru tineri cercetători în 2011, de către European Research Council (ERC), instituţie care finanţează cercetarea de vârf în Uniunea Europeană. Anul acesta a avut loc a patra competiţie ‘ERC Starting Grant’, prin care au fost aleşi 480 de cercetători din toate domeniile ştiinţifice la început de carieră (2 – 12 ani de la obţinerea doctoratului) pentru finanţări de până la 2 milioane de Euro/proiect (totalul este de 670 milioane de Euro). Conform rezultatelor anunţate în 9 septembrie, au fost finanţate aproximativ 12% dintre proiectele propuse, proporţie în scădere faţă de anii trecuţi[iii]. Tabelul de la sfârşit cuprinde numărul de granturi pe fiecare ţară eligibilă pentru competiţie.

La fel ca şi anul trecut, România nu are niciun câştigător. Toate ţările din Est stau remarcabil de slab din perspectiva acestei competiţii, însă nu în mod egal: Ungaria are 8 câştigători în ultimii doi ani, Polonia 5, Republica Cehă 4, Estonia şi Slovenia câte 1. Tot zero este şi numărul de proiecte câştigate în competiţia ERC pentru cercetători cu experienţă (ERC Advanced Grants) la ultimele ediţii de către cercetători afiliaţi unor instituţii din România[iv], în condiţiile în care Ungaria, Cehia, Polonia şi Bulgaria au câştigători.

Avem iată un rezultat care merită să ne pună pe gânduri mai mult decât starea gazonului la meciul România – Franţa şi poate la fel de mult ca şi rezultatele la bacalaureat din acest an. Competiţia ERC oferă doar unul dintre indicatorii posibili pentru starea cercetării, însă rezultatul este din păcate cât se poate de clar. Asemeni învăţământului preuniversitar şi universitar, cercetarea consumă sume importante de bani[v], iar rezultatele de calitate sunt o premisă importantă a dezvoltării. Dar ce fel de resurse şi în ce mod ar trebui alocate? Care sunt rezultatele cercetării din perspectiva unui pachet mai larg de indicatori? Care sunt domeniile unde stăm mai bine şi unde stăm mai slab? În ce măsură performanţele pot fi îmbunătăţite prin schimbări care ţin strict de cercetare (de exemplu, cele care privesc sumele alocate pentru granturi, modul de acordare a lor), de contextul mai larg al cercetării (funcţionarea universităţilor) şi al educaţiei (şcoli şi licee mai bune), sau de aspecte generale din societate (nivel de moralitate civică, funcţionarea justiţiei)?

Cogitus va prezenta în săptămânile următoare o serie de analize privind starea cercetării româneşti din prezent şi direcţiile posibile de schimbare.

EU Member statesAssociated countries
Austria13Albania0
Belgium21Bosnia & Herzegovina0
Bulgaria0Switzerland23
Cyprus0Faroe Islands0
Czech Republic1Croatia0
Germany64Israel22
Denmark10Iceland0
Estonia1Liechtenstein0
Greece4Republic of Montenegro0
Spain25FYR of Macedonia0
Finland10Norway5
France57Serbia0
Hungary3Turkey0
Ireland6
Italy28
Lithuania0
Luxembourg0
Latvia0
Malta0
Netherlands49
Poland2
Portugal0
Romania0
Sweden14
Slovenia1
Slovakia0
United Kingdom124
Sursa datelor.



[i] Coase este laureat Nobel în 1991, a împlinit anul acest 100 de ani şi este încă activ profesional. Afirmaţia îi este uneori atribuită lui James L. Mills.

[ii] George Monbiot este unul dintre autorii care analizează modul în care funcţionează „industria negării” promovată prin tehnici similare atât de firmele de tutun cât şi de cele din domeniul energiei http://www.guardian.co.uk/environment/2006/sep/19/ethicalliving.g2. Un alt exemplu, un studiu publicat de către Jacques, Dunlap and Freeman în 2008 http://ucf.academia.edu/PeterJacques/Papers/71776/The_Organization_of_Denial_Conservative_Think_Tanks_and_Environmental_Scepticism

[iii] Scăderea este rezultatul creşterii numărului de aplicaţii nu a reducerii numărului de câştigători.

[iv] Rezultatele pentru 2010 sunt la http://erc.europa.eu/pdf/Statistics_AdG2010.pdf

[v] Bugetul alocat Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică pentru 2011 este de 1,48 miliarde de lei. Valoarea este aproximativ egală cu cea din 2007, sub cea din 2008 (1,74 miliarde), şi peste cea de anul trecut (1,12 miliarde). (http://www.ancs.ro/ro/articol/2427/despre-ancs-bugetul-a-n-c-s)

Etichetele atasate acestui articol:, , ,

Comentarii (1)

  1. Pingback: Educaţia – prezent şi viitor « Doxosophia

» » tipareste acest articol

Un alt fel de bacalaureat | Rezultate ale cercetării româneşti într-o competiţie europeană

Autor: Gabriel Bădescu | Categoria: Reforma educaţiei

Ronald Coase, un economist remarcabil[i] spunea că „dacă torturezi datele suficient de mult, vor mărturisi”. Cu alte cuvinte, atunci când evaluezi fenomene complexe poţi adesea să alegi indicatori sau metode de analiză care îţi susţin punctul de vedere în faţa unui public neavizat sau prea încrezător. De exemplu, dacă reprezinţi puterea este tentant să alegi din multitudinea de indicatori economici pe cei care par să indice îmbunătăţiri. Dacă eşti de partea opoziţiei, vei găsi întotdeauna date care să prezinte lucrurile într-o lumină sumbră.

Dezbaterile pornind de la date şi analize sunt oricum de preferat celor desprinse de fapte, însă oponenţii unor politici pot întârzia aplicarea lor promovând rezultate obţinute prin „tortură”.  Existenţa unei relaţii strânse între fumat şi cancerul pulmonar este un exemplu clasic: formarea unui grad ridicat de consens, iar apoi începerea adoptării unor politici potrivite, au putut fi amânate cu câteva decenii de un număr relativ mic de studii, grupuri „civice”, şi activităţi de lobby finanţate de către companiile de ţigări. Dezbaterile despre efectele poluării produse de om asupra încălzirii globale par să treacă acum prin procese similare[ii].

Sunt însă şi rezultate care trec „testul traumatic intra-ocular” (adică te izbesc direct între ochi), lăsând puţin spaţiu de manevră pentru oponenţi, şi accelerând formarea unui consens. Un caz recent în contextul României, analizat pe Cogitus şi intens discutat în spaţiul public, este cel al bacalaureatului din 2011. Este clar acum pentru aproape toată lumea că şcoala de la noi are probleme. Sunt mai puţin clari paşii următori, schimbările care trebuie realizate, însă e un punct de pornire important.

Iată un alt rezultat care merită să işte dezbateri publice şi să contribuie la coagularea cât mai rapidă a unui consens privind nevoia de schimbare. Este vorba despre starea cercetării româneşti, văzută din perspectiva granturilor acordate pentru tineri cercetători în 2011, de către European Research Council (ERC), instituţie care finanţează cercetarea de vârf în Uniunea Europeană. Anul acesta a avut loc a patra competiţie ‘ERC Starting Grant’, prin care au fost aleşi 480 de cercetători din toate domeniile ştiinţifice la început de carieră (2 – 12 ani de la obţinerea doctoratului) pentru finanţări de până la 2 milioane de Euro/proiect (totalul este de 670 milioane de Euro). Conform rezultatelor anunţate în 9 septembrie, au fost finanţate aproximativ 12% dintre proiectele propuse, proporţie în scădere faţă de anii trecuţi[iii]. Tabelul de la sfârşit cuprinde numărul de granturi pe fiecare ţară eligibilă pentru competiţie.

La fel ca şi anul trecut, România nu are niciun câştigător. Toate ţările din Est stau remarcabil de slab din perspectiva acestei competiţii, însă nu în mod egal: Ungaria are 8 câştigători în ultimii doi ani, Polonia 5, Republica Cehă 4, Estonia şi Slovenia câte 1. Tot zero este şi numărul de proiecte câştigate în competiţia ERC pentru cercetători cu experienţă (ERC Advanced Grants) la ultimele ediţii de către cercetători afiliaţi unor instituţii din România[iv], în condiţiile în care Ungaria, Cehia, Polonia şi Bulgaria au câştigători.

Avem iată un rezultat care merită să ne pună pe gânduri mai mult decât starea gazonului la meciul România – Franţa şi poate la fel de mult ca şi rezultatele la bacalaureat din acest an. Competiţia ERC oferă doar unul dintre indicatorii posibili pentru starea cercetării, însă rezultatul este din păcate cât se poate de clar. Asemeni învăţământului preuniversitar şi universitar, cercetarea consumă sume importante de bani[v], iar rezultatele de calitate sunt o premisă importantă a dezvoltării. Dar ce fel de resurse şi în ce mod ar trebui alocate? Care sunt rezultatele cercetării din perspectiva unui pachet mai larg de indicatori? Care sunt domeniile unde stăm mai bine şi unde stăm mai slab? În ce măsură performanţele pot fi îmbunătăţite prin schimbări care ţin strict de cercetare (de exemplu, cele care privesc sumele alocate pentru granturi, modul de acordare a lor), de contextul mai larg al cercetării (funcţionarea universităţilor) şi al educaţiei (şcoli şi licee mai bune), sau de aspecte generale din societate (nivel de moralitate civică, funcţionarea justiţiei)?

Cogitus va prezenta în săptămânile următoare o serie de analize privind starea cercetării româneşti din prezent şi direcţiile posibile de schimbare.

EU Member statesAssociated countries
Austria13Albania0
Belgium21Bosnia & Herzegovina0
Bulgaria0Switzerland23
Cyprus0Faroe Islands0
Czech Republic1Croatia0
Germany64Israel22
Denmark10Iceland0
Estonia1Liechtenstein0
Greece4Republic of Montenegro0
Spain25FYR of Macedonia0
Finland10Norway5
France57Serbia0
Hungary3Turkey0
Ireland6
Italy28
Lithuania0
Luxembourg0
Latvia0
Malta0
Netherlands49
Poland2
Portugal0
Romania0
Sweden14
Slovenia1
Slovakia0
United Kingdom124
Sursa datelor.



[i] Coase este laureat Nobel în 1991, a împlinit anul acest 100 de ani şi este încă activ profesional. Afirmaţia îi este uneori atribuită lui James L. Mills.

[ii] George Monbiot este unul dintre autorii care analizează modul în care funcţionează „industria negării” promovată prin tehnici similare atât de firmele de tutun cât şi de cele din domeniul energiei http://www.guardian.co.uk/environment/2006/sep/19/ethicalliving.g2. Un alt exemplu, un studiu publicat de către Jacques, Dunlap and Freeman în 2008 http://ucf.academia.edu/PeterJacques/Papers/71776/The_Organization_of_Denial_Conservative_Think_Tanks_and_Environmental_Scepticism

[iii] Scăderea este rezultatul creşterii numărului de aplicaţii nu a reducerii numărului de câştigători.

[iv] Rezultatele pentru 2010 sunt la http://erc.europa.eu/pdf/Statistics_AdG2010.pdf

[v] Bugetul alocat Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică pentru 2011 este de 1,48 miliarde de lei. Valoarea este aproximativ egală cu cea din 2007, sub cea din 2008 (1,74 miliarde), şi peste cea de anul trecut (1,12 miliarde). (http://www.ancs.ro/ro/articol/2427/despre-ancs-bugetul-a-n-c-s)




Etichetele atasate acestui articol: , , ,