Șase sau șapte ani?

Care este vârsta optimă de mers la şcoală?

Autor: Raluca Popp | Categoria: Educaţie
05-03-2013

În 2010, 38% dintre români aveau o părere bună sau foarte bună despre sistemul de învățământ românesc, conform  sondajului IRES. În 2011, doar 32% dintre români mai împărtășeau același punct de vedere, potrivit aceluiași sondaj. Scăderea încrederii în învățământul românesc este însoțită de dezbateri în sfera publică, concentrate asupra rezultatelor nesatisfăcătoare ale examenului de bacalaureat, precum și asupra performanței școlare scăzute.

Tabelul de mai jos, parte a raportului Comisiei Europene “Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor privind educaţia şi formarea  2010-2011 (Indicatori şi indici de referinţă)referitor la educație și formare 2010/2011” prezintă situația din 2009 a indicatorului legat de scăderea la 17% până în 2010, respectiv 15% până în 2020 a ponderii persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire. România prezintă o rată îngrijorătoare de 40,4%, în timp ce media europeană este de 20%.

Toate aceste lucruri indică faptul că sistemul românesc de învățământ are probleme serioase. Ce ar trebui schimbat? O dezbatere publică recentă insistă asupra efectelor vârstei la care copiii încep școala asupra performanțelor lor ulterioare.

Astfel, la 30 ianuarie 2013 a fost încheiat un acord între Ministerul Educaţiei, federaţiile sindicale si federaţia asociaţiilor de părinţi din preuniversitar, conform căruia clasa pregătitoare rămâne în continuare în învăţământul primar obligatoriu. Copiii cu vârsta mai mică de 6 ani pot fi înscriși opțional în clasa pregătitoare dacă trec de o evaluare realizată de experți, cei cu vârsta între 6 și 7 ani sunt înscrişi obligatoriu la clasa pregătitoare iar cei care până la 31 august au împlinit 7 ani, vor fi înscrişi în clasa întâi. Acest acord, inițiat în timpul mandatului lui Adrian Năstase, este rodul a 10 ani de încercări și experimente. Proiectul a avut la bază un studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din 2002, conform căruia România avea cea mai îmbătrânită populaţie şcolară din Uniunea Europeană, în timp ce media UE era de 6 ani. Victor Ponta a afirmat recent că până la 31 martie, părinţii care au copii în grupa mare trebuie să hotărască dacă aceştia vor urma clasa pregătitoare în continuare la grădiniţă, sau la şcoală. Declarația Ministrului Educaţiei, Remus Pricopie era că părinţii vor putea opta pentru una din aceste doua variante, însă alegerea lor va fi una consultativă, nu neapărat finală. Aşadar, se pare că decizia este lăsată la latitudinea părinţilor.

Spaţiul public, în special forumurile dedicate părinţilor, a fost asaltat cu păreri asupra acestei probleme. Se pare că programul prelungit al grădiniţelor îi face pe părinţi să opteze pentru păstrarea clasei pregătitoare la grădiniţă. Acest aspect a fost menţionat şi în discursul premierului Victor Ponta. Se pare însă că doar 25% dintre grădiniţe oferă program prelungit. Rezolvarea acestei probleme constă în programele after-school, care se pot derula în şcoli cu surse de finanţare prevăzute de articolul 58 din Legea educației. Din 2003, aproximativ  30% dintre părinţi au ales să îşi înscrie copiii la şcoală la vârsta de 6 ani. Restul, au ales să îi trimită la grădiniţă, sau să îi ţină acasă; în momentul în care ajungeau la şcoală, ei nu aveau nici măcar exerciţiul socializării, lucru care îngreuna procesul de învăţare nu doar pentru ei, ci şi pentru restul colegilor.

Legea Educaţiei din 2005 prevedea şi ea ca vârsta pentru debutul şcolar să fie de 6 ani. Prevedea de asemenea, ca la cererea părinţilor, intrarea copiilor în sistemul obligatoriu de învăţământ poate fi amânată până la vârsta de 7 ani, posibilitate de care majoritatea părinților s-au folosit. Legea educaţiei din 2010 prevede că odată cu anul şcolar 2012-2013, clasa pregătitoare este introdusă în ciclul primar. Argumentul fostului Ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, în mandatul căruia clasa pregătitoare a intrat în învăţământul obligatoriu, constă în diferenţele dintre copiii care intrau în clasa întâi fără niciun fel de pregătire anterioară şi cei care urmaseră programul unei grădiniţe, şi care aveau cel puţin exerciţiul socializării. Într-un articol de pe blogul personal, Daniel Funeriu afirmă că „introducerea clasei pregătitoare a adus 37.000 de copii în plus în școli și grădinițe, a redus cu 10.000 numărul copiilor care ar fi abandonat școala, are susținerea a 85% din cei cărora li s-a aplicat și a permis unui număr de 60.000 de familii în plus să-și dea copilul la grupa mică.” În anul 2012, în clasa pregătitoare au fost înscrişi 129.000 de copii, iar 86% din clasele pregătitoare au fost organizate în şcoli. Pentru ca desfășurarea clasei pregătitoare să fie posibilă în cadrul şcolilor, au fost cheltuiţi 16 milioane lei pentru mobilier şcolar şi 8 milioane pentru materiale didactice. Ce se întâmpla cu aceste cheltuieli şi cu dotările din şcoli dacă clasa pregătitoare va fi mutată în cadrul grădiniţelor?

Astfel, dezbaterea asupra vârstei potrivite pentru debutul școlar ridică o serie de semne de întrebare. Cele mai importante însă sunt următoarele două: care este efectul de ansamblu al  vârstei de început a școlii asupra performanțelor, respectiv asupra inegalității de șanse școlare între categorii sociale diferite (de exemplu copii din urban față de cei din rural, copii cu părinți cu un nivel ridicat de educație față de cei care au părinți puțin educați)?

Datele unui sondaj comandat de Fundația Soros România în 2010, pe un eşantion de 5108 elevi, din clasele VIII–XII, contribuie la aflarea unor răspunsuri. În cadrul eşantionului au fost cuprinşi 1.474 de copii care au avut debutul şcolar la 6 ani, respectiv 3.634 de copii, la 7 ani.

Au fost luate în considerare nivelul de educaţie al părinților, venitul și mediul de rezidenţă. Rezultatele acestei analize indică faptul că nu există nicio legătură între debutul şcolar și nivelul de educaţie al părinţilor, venit sau mediul de rezidenţă. Nu există diferențe între județele țării în ceea ce privește debutul școlar. Așadar, decizia privind debutul școlar al copilului nu a depins în ultimii ani de educația, venitul sau mediul de rezidență al părinților

Analiza centrată pe performanțele școlare nu a relevat diferențe clare între cele două categorii de elevi. Cei care au început şcoala la 6 ani, au note mai mari și iau mai multe premii, dar diferențele sunt foarte mici. În medie, cei care au început şcoala la 7 ani, fac mai multe meditaţii, au mai multe corigenţe şi iau mai puţine premii dar din nou deosebirile sunt mici, iar la nivel de clasă nu este mereu prezentă această diferențiere (vezi Tabelul 1).

Tabel 1. Performanţa şcolară pe an de studiu

Clasa aClasa aClasa aClasa aClasa a
VIII-a (%)IX-a (%)X-a (%)XI-a (%)XII-a (%)
Vâƒrsta debutului ­școlar6767676767
Cei care fac meditații la una sau două materii29303637181419131915
Cei care au luat un premiu64636565384145445150
Cei care au avut corigențe58459108846

Dacă în termeni de performanță școlară cei care au avut debutul școlar la 6 ani înregistrează rezultate ușor mai bune, lucrurile stau invers atunci când vine vorba de implicarea în diferite activități școlare, însă din nou diferențele sunt mici. De exemplu, cei care au început școala la 6 ani fac parte din consiliile elevilor în mai mică măsură,  29% față de 33%, la 7 ani. Această tendință este menținută și atunci când vine vorba de echipe sportive, 41% pentru cei care au început școala la 6 ani, față de 47% la 7 ani și proiecte legate de mediu 57% , pentru cei care au început școala la 6 ani, față de 63% la 7 ani. Se poate astfel observa că cei care au avut debutul școlar la 6 ani sunt mai puțin implicați în acest tip de activități, concentrându-se însă asupra rezultatelor școlare. De asemenea, atunci când vine vorba de activități de voluntariat, cei care au început școala la 7 ani se detașează de cei care au început școala la 6 ani, participând mai mult, fie că este vorba de implicarea în grupuri artistice, echipe sportive, organizații pentru pace, partide politice sau organizații pentru protejarea mediului.

Rezultatele analizei arată că nu există diferenţe între familii în privința mediului de rezidenţă, a educației sau a veniturilor. Deși diferențele sunt mici, merită reținut faptul că debutul școlar la 6 ani e asociat unor rezultate școlare ceva mai bune, dar și unui nivel de implicare în activități extracurriculare mai redus. Există o serie de limite ale cercetării, precum lipsa informațiilor privind înscrierea sau nu la grădiniță a respondenților, indicatorii care măsoară performanța școlară. În același timp, aceste rezultate nu garantează faptul că cei care vor avea debutul şcolar la 6 ani vor avea un parcurs şcolar mai bun deoarece debutul lor şcolar precoce se poate datora unui proces de auto-selecţie. S-ar putea ca elevii care au fost înscriși până acum la 6 ani la școală să fi avut capacități de învățare mai rapide decât ceilalți copii, sau să fi avut un context școlar ori familial mai favorabil.

Din datele care ne sunt disponibile însă, balanța pare să încline către un debut școlar la 6 ani și păstrarea clasei pregătitoare în cadrul școlii.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Șase sau șapte ani? | Care este vârsta optimă de mers la şcoală?

Autor: Raluca Popp | Categoria: Educaţie

În 2010, 38% dintre români aveau o părere bună sau foarte bună despre sistemul de învățământ românesc, conform  sondajului IRES. În 2011, doar 32% dintre români mai împărtășeau același punct de vedere, potrivit aceluiași sondaj. Scăderea încrederii în învățământul românesc este însoțită de dezbateri în sfera publică, concentrate asupra rezultatelor nesatisfăcătoare ale examenului de bacalaureat, precum și asupra performanței școlare scăzute.

Tabelul de mai jos, parte a raportului Comisiei Europene “Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor privind educaţia şi formarea  2010-2011 (Indicatori şi indici de referinţă)referitor la educație și formare 2010/2011” prezintă situația din 2009 a indicatorului legat de scăderea la 17% până în 2010, respectiv 15% până în 2020 a ponderii persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire. România prezintă o rată îngrijorătoare de 40,4%, în timp ce media europeană este de 20%.

Toate aceste lucruri indică faptul că sistemul românesc de învățământ are probleme serioase. Ce ar trebui schimbat? O dezbatere publică recentă insistă asupra efectelor vârstei la care copiii încep școala asupra performanțelor lor ulterioare.

Astfel, la 30 ianuarie 2013 a fost încheiat un acord între Ministerul Educaţiei, federaţiile sindicale si federaţia asociaţiilor de părinţi din preuniversitar, conform căruia clasa pregătitoare rămâne în continuare în învăţământul primar obligatoriu. Copiii cu vârsta mai mică de 6 ani pot fi înscriși opțional în clasa pregătitoare dacă trec de o evaluare realizată de experți, cei cu vârsta între 6 și 7 ani sunt înscrişi obligatoriu la clasa pregătitoare iar cei care până la 31 august au împlinit 7 ani, vor fi înscrişi în clasa întâi. Acest acord, inițiat în timpul mandatului lui Adrian Năstase, este rodul a 10 ani de încercări și experimente. Proiectul a avut la bază un studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din 2002, conform căruia România avea cea mai îmbătrânită populaţie şcolară din Uniunea Europeană, în timp ce media UE era de 6 ani. Victor Ponta a afirmat recent că până la 31 martie, părinţii care au copii în grupa mare trebuie să hotărască dacă aceştia vor urma clasa pregătitoare în continuare la grădiniţă, sau la şcoală. Declarația Ministrului Educaţiei, Remus Pricopie era că părinţii vor putea opta pentru una din aceste doua variante, însă alegerea lor va fi una consultativă, nu neapărat finală. Aşadar, se pare că decizia este lăsată la latitudinea părinţilor.

Spaţiul public, în special forumurile dedicate părinţilor, a fost asaltat cu păreri asupra acestei probleme. Se pare că programul prelungit al grădiniţelor îi face pe părinţi să opteze pentru păstrarea clasei pregătitoare la grădiniţă. Acest aspect a fost menţionat şi în discursul premierului Victor Ponta. Se pare însă că doar 25% dintre grădiniţe oferă program prelungit. Rezolvarea acestei probleme constă în programele after-school, care se pot derula în şcoli cu surse de finanţare prevăzute de articolul 58 din Legea educației. Din 2003, aproximativ  30% dintre părinţi au ales să îşi înscrie copiii la şcoală la vârsta de 6 ani. Restul, au ales să îi trimită la grădiniţă, sau să îi ţină acasă; în momentul în care ajungeau la şcoală, ei nu aveau nici măcar exerciţiul socializării, lucru care îngreuna procesul de învăţare nu doar pentru ei, ci şi pentru restul colegilor.

Legea Educaţiei din 2005 prevedea şi ea ca vârsta pentru debutul şcolar să fie de 6 ani. Prevedea de asemenea, ca la cererea părinţilor, intrarea copiilor în sistemul obligatoriu de învăţământ poate fi amânată până la vârsta de 7 ani, posibilitate de care majoritatea părinților s-au folosit. Legea educaţiei din 2010 prevede că odată cu anul şcolar 2012-2013, clasa pregătitoare este introdusă în ciclul primar. Argumentul fostului Ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, în mandatul căruia clasa pregătitoare a intrat în învăţământul obligatoriu, constă în diferenţele dintre copiii care intrau în clasa întâi fără niciun fel de pregătire anterioară şi cei care urmaseră programul unei grădiniţe, şi care aveau cel puţin exerciţiul socializării. Într-un articol de pe blogul personal, Daniel Funeriu afirmă că „introducerea clasei pregătitoare a adus 37.000 de copii în plus în școli și grădinițe, a redus cu 10.000 numărul copiilor care ar fi abandonat școala, are susținerea a 85% din cei cărora li s-a aplicat și a permis unui număr de 60.000 de familii în plus să-și dea copilul la grupa mică.” În anul 2012, în clasa pregătitoare au fost înscrişi 129.000 de copii, iar 86% din clasele pregătitoare au fost organizate în şcoli. Pentru ca desfășurarea clasei pregătitoare să fie posibilă în cadrul şcolilor, au fost cheltuiţi 16 milioane lei pentru mobilier şcolar şi 8 milioane pentru materiale didactice. Ce se întâmpla cu aceste cheltuieli şi cu dotările din şcoli dacă clasa pregătitoare va fi mutată în cadrul grădiniţelor?

Astfel, dezbaterea asupra vârstei potrivite pentru debutul școlar ridică o serie de semne de întrebare. Cele mai importante însă sunt următoarele două: care este efectul de ansamblu al  vârstei de început a școlii asupra performanțelor, respectiv asupra inegalității de șanse școlare între categorii sociale diferite (de exemplu copii din urban față de cei din rural, copii cu părinți cu un nivel ridicat de educație față de cei care au părinți puțin educați)?

Datele unui sondaj comandat de Fundația Soros România în 2010, pe un eşantion de 5108 elevi, din clasele VIII–XII, contribuie la aflarea unor răspunsuri. În cadrul eşantionului au fost cuprinşi 1.474 de copii care au avut debutul şcolar la 6 ani, respectiv 3.634 de copii, la 7 ani.

Au fost luate în considerare nivelul de educaţie al părinților, venitul și mediul de rezidenţă. Rezultatele acestei analize indică faptul că nu există nicio legătură între debutul şcolar și nivelul de educaţie al părinţilor, venit sau mediul de rezidenţă. Nu există diferențe între județele țării în ceea ce privește debutul școlar. Așadar, decizia privind debutul școlar al copilului nu a depins în ultimii ani de educația, venitul sau mediul de rezidență al părinților

Analiza centrată pe performanțele școlare nu a relevat diferențe clare între cele două categorii de elevi. Cei care au început şcoala la 6 ani, au note mai mari și iau mai multe premii, dar diferențele sunt foarte mici. În medie, cei care au început şcoala la 7 ani, fac mai multe meditaţii, au mai multe corigenţe şi iau mai puţine premii dar din nou deosebirile sunt mici, iar la nivel de clasă nu este mereu prezentă această diferențiere (vezi Tabelul 1).

Tabel 1. Performanţa şcolară pe an de studiu

Clasa aClasa aClasa aClasa aClasa a
VIII-a (%)IX-a (%)X-a (%)XI-a (%)XII-a (%)
Vâƒrsta debutului ­școlar6767676767
Cei care fac meditații la una sau două materii29303637181419131915
Cei care au luat un premiu64636565384145445150
Cei care au avut corigențe58459108846

Dacă în termeni de performanță școlară cei care au avut debutul școlar la 6 ani înregistrează rezultate ușor mai bune, lucrurile stau invers atunci când vine vorba de implicarea în diferite activități școlare, însă din nou diferențele sunt mici. De exemplu, cei care au început școala la 6 ani fac parte din consiliile elevilor în mai mică măsură,  29% față de 33%, la 7 ani. Această tendință este menținută și atunci când vine vorba de echipe sportive, 41% pentru cei care au început școala la 6 ani, față de 47% la 7 ani și proiecte legate de mediu 57% , pentru cei care au început școala la 6 ani, față de 63% la 7 ani. Se poate astfel observa că cei care au avut debutul școlar la 6 ani sunt mai puțin implicați în acest tip de activități, concentrându-se însă asupra rezultatelor școlare. De asemenea, atunci când vine vorba de activități de voluntariat, cei care au început școala la 7 ani se detașează de cei care au început școala la 6 ani, participând mai mult, fie că este vorba de implicarea în grupuri artistice, echipe sportive, organizații pentru pace, partide politice sau organizații pentru protejarea mediului.

Rezultatele analizei arată că nu există diferenţe între familii în privința mediului de rezidenţă, a educației sau a veniturilor. Deși diferențele sunt mici, merită reținut faptul că debutul școlar la 6 ani e asociat unor rezultate școlare ceva mai bune, dar și unui nivel de implicare în activități extracurriculare mai redus. Există o serie de limite ale cercetării, precum lipsa informațiilor privind înscrierea sau nu la grădiniță a respondenților, indicatorii care măsoară performanța școlară. În același timp, aceste rezultate nu garantează faptul că cei care vor avea debutul şcolar la 6 ani vor avea un parcurs şcolar mai bun deoarece debutul lor şcolar precoce se poate datora unui proces de auto-selecţie. S-ar putea ca elevii care au fost înscriși până acum la 6 ani la școală să fi avut capacități de învățare mai rapide decât ceilalți copii, sau să fi avut un context școlar ori familial mai favorabil.

Din datele care ne sunt disponibile însă, balanța pare să încline către un debut școlar la 6 ani și păstrarea clasei pregătitoare în cadrul școlii.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , ,