Scurtă poveste despre un tigru

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie
Articol disponibil şi în: Engleză 24-11-2010

Un articol recent trage un semnal de alarmă în legatură cu situaţia populaţiei de tigri sălbatici. Într-o reuniune ce a avut loc la St. Petersburg, Rusia, James Leape, directorul general al World Wildlife Fund a atras atenţia asupra faptului că, dacă nu sunt luate măsuri de protejare a speciei, anul 2022 – anul tigrului după calendarul chinezesc – va fi anul dispariţiei acestei specii. Situaţia actuală arată o populaţie de 3200 de tigri aflaţi în sălbaticie, faţă de un număr de 100.000, estimat în urmă cu un secol. Până cu ceva vreme în urmă erau cunoscute 9 subspecii ale tigrului – cel siberian, bengal, indochinez, malaezian, sumatran, chinez de sud, balinez, caspic şi javaian (dintre care ultimele 3 dispărute).

Pericolul asupra populaţiei de tigri se extinde asupra unei noi specii apărute în 1995 şi care a trăit fără probleme de sănătate până în 2007. De atunci însă, această specie a fost lovită de o boală cruntă numită recesiune. Este vorba despre tigrul celtic – termenul utilizat  pentru a caracteriza economia Irlandei (a nu se confunda cu spectacolul de dans oferit de Michael Flatley), care a avut o evoluţie extraordinară începând cu 1995 – o rata medie anuală de creştere a PIB de 7,2%.

Ultimele săptămâni au fost marcate de o escaladare a situaţiei în condiţiile în care, după o perioadă în care declaraţiile oficialilor irlandezi respingeau cu tărie nevoia unui împrumut, presiunile internaţionale au facut posibilă o reconsiderare a poziţiei.

Situaţia băncilor irlandeze şi amploarea deficitului public au provocat temeri tot mai mari pe pieţele financiare, unde dobânzile obligaţiunilor Irlandei au atins un nivel-record şi pot provoca un efect de contagiune asupra întregii zone Euro, ceea ce a provocat intervenţia promptă a UE şi FMI.

Sumele avansate variază între 80 şi 120 de miliarde euro în funcţie de sursa informaţiei şi data emiterii ei. Ultima variantă apărută ar însemna aproximativ 60% din PIB, un ajutor mai mare decat cel de 47% din PIB acordat Greciei. Oficiali ai UE, FMI şi ai Băncii Centrale Europene se află la Dublin şi examinează situaţia finanţelor publice irlandeze precum şi a băncilor pentru a construi un pachet financiar de salvare a economiei.

Acutizarea bolii a venit odată cu spargerea bulei speculative de pe piaţa imobiliara, în 2008, fapt care a dus sistemul bancar aproape de colaps. Puii de tigru (băncile irlandeze) s-au înfruptat din leşul împrumturilor ieftine (la care au avut acces după întrarea în zona euro în 1999), finanţând cu aceşti bani atât piaţa imobiliară autohtonă cât şi cele din Marea Britanie şi Statele Unite. Totul până în 2008 când investitorii, preveniţi de criza imobiliară americană, au început să observe slabiciunile tinerelor exemplare.

Primul pui aflat în real pericol (totodată şi cel mai nesăbuit) a fost Anglo Irish Bank, ajunsă în pragul falimentului în septembrie 2008. Ca un părinte protector, guvernul irlandez prin vocea ministrului de finanţe Brian Lenihan, anunţa că Irlanda va garanta toate depozitele şi mai mult, împrumuturile băncilor luate de la finanţatori externi, decizie care constituia la acel moment, în opinia lui Lenihan „cel mai ieftin bailout din istorie”, declaraţie făcută cu convingerea că, odată cu creşterea încrederii, piaţa creditării îşi va reveni.

Încrederea nu a revenit iar statul irlandez a naţionalizat în 2009 puiul rătăcitor, iar pentru a-i proteja şi pe ceilalţi s-a ajuns la crearea NAMA (National Asset Management Agency), instituţie menită a prelua activele şi împrumuturile toxice. Agenţia a preluat pachetul majoritar al Allied Irish şi va prelua împrumuturile şi 15% din acţiunile Bank of Ireland precum şi împrumuturile a 2 instituţii financiare EBS Building Society şi Irish Nationwide Building Society. Nota de plată se situeză la peste 50 de miliarde euro.

Dependenţa irlandeză de sectorul imobiliar (creşterea veniturilor bugetare în perioada de creştere economică avea la bază taxele provenite din acest sector), a dus la o deteriorare a situaţiei, ajungandu-se în 2009 la un deficit bugetar de 14,3% şi o datorie publică de 64,9%. Rata şomajului a ajuns la un nivel de 13,6%, o triplare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Prognozele pentru acest an arată o datorie publică de 98,6% din PIB şi o creştere majoră a deficitului la 32% din PIB (acesta cuprinde şi injecţiile de capital efectuate în sectorul bancar, care nu vor fi luate în calcul de către Eurostat la calcularea deficitului).

Confruntate cu o puternică scădere a veniturilor fiscale, autorităţile au luat măsuri drastice – reducerea cheltuielilor sectorului public cu 7,5% din PIB, reducerea salariilor în sectorul public cu până la 15%, a alocaţiilor pentru copii cu 10% şi a ajutoarelor de şomaj cu 4,1%. În plus, pe agenda guvernului irlandez se află un plan bugetar pe 4 ani ce va  include măsuri considerate necesare pentru reechilibrarea finanţelor publice ale Irlandei. Bugetul naţional va fi ajustat cu 15 miliarde de euro până în 2014, în vederea asigurării reducerii deficitului şi încadrării acestuia în ţinta de 3%, stabilită de Tratatul de la Maastricht. În condiţiile în care tot mai multe voci avizate critică politicile de austeritate, autorităţile par a ţine cu dinţii de impozitul pe profit (12,5%), una din sursele principale de hrană din perioada de glorie.    

Este din ce în ce mai clar că boala tigrului celtic este una contagioasă, urmând ca virusul să infesteze şi alte animale aflate în menajerie (dacă cineva credea că această specie de tigru trăieşte în sălbăticie se înşela). Primele semne ale bolii sunt apărute de ceva vreme şi în cazul Portugaliei şi Spaniei iar pe culoarele dintre cuşti circulă zvonul că nici Italia nu s-ar simţi prea bine. Nemulţumirea celorlalte animale provine din faptul că medicamentele destinate tratării bolii sunt din ce în ce mai greu de obţinut şi mai scumpe, iar stocurile farmaciei veterinare sunt pe terminate. Asta în condiţiile în care cantitatea ce ar trebui administrată se calculează în funcţie de masa corporală (a se vedea nivelul datoriilor Spaniei şi Italiei).

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Comentarii (1)

  1. dante spune:

    Bogdane,
    Asteptam o analiza si pe „tigrul” iberic si pe cel lusitan!

» » tipareste acest articol

Scurtă poveste despre un tigru

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie

Un articol recent trage un semnal de alarmă în legatură cu situaţia populaţiei de tigri sălbatici. Într-o reuniune ce a avut loc la St. Petersburg, Rusia, James Leape, directorul general al World Wildlife Fund a atras atenţia asupra faptului că, dacă nu sunt luate măsuri de protejare a speciei, anul 2022 – anul tigrului după calendarul chinezesc – va fi anul dispariţiei acestei specii. Situaţia actuală arată o populaţie de 3200 de tigri aflaţi în sălbaticie, faţă de un număr de 100.000, estimat în urmă cu un secol. Până cu ceva vreme în urmă erau cunoscute 9 subspecii ale tigrului – cel siberian, bengal, indochinez, malaezian, sumatran, chinez de sud, balinez, caspic şi javaian (dintre care ultimele 3 dispărute).

Pericolul asupra populaţiei de tigri se extinde asupra unei noi specii apărute în 1995 şi care a trăit fără probleme de sănătate până în 2007. De atunci însă, această specie a fost lovită de o boală cruntă numită recesiune. Este vorba despre tigrul celtic – termenul utilizat  pentru a caracteriza economia Irlandei (a nu se confunda cu spectacolul de dans oferit de Michael Flatley), care a avut o evoluţie extraordinară începând cu 1995 – o rata medie anuală de creştere a PIB de 7,2%.

Ultimele săptămâni au fost marcate de o escaladare a situaţiei în condiţiile în care, după o perioadă în care declaraţiile oficialilor irlandezi respingeau cu tărie nevoia unui împrumut, presiunile internaţionale au facut posibilă o reconsiderare a poziţiei.

Situaţia băncilor irlandeze şi amploarea deficitului public au provocat temeri tot mai mari pe pieţele financiare, unde dobânzile obligaţiunilor Irlandei au atins un nivel-record şi pot provoca un efect de contagiune asupra întregii zone Euro, ceea ce a provocat intervenţia promptă a UE şi FMI.

Sumele avansate variază între 80 şi 120 de miliarde euro în funcţie de sursa informaţiei şi data emiterii ei. Ultima variantă apărută ar însemna aproximativ 60% din PIB, un ajutor mai mare decat cel de 47% din PIB acordat Greciei. Oficiali ai UE, FMI şi ai Băncii Centrale Europene se află la Dublin şi examinează situaţia finanţelor publice irlandeze precum şi a băncilor pentru a construi un pachet financiar de salvare a economiei.

Acutizarea bolii a venit odată cu spargerea bulei speculative de pe piaţa imobiliara, în 2008, fapt care a dus sistemul bancar aproape de colaps. Puii de tigru (băncile irlandeze) s-au înfruptat din leşul împrumturilor ieftine (la care au avut acces după întrarea în zona euro în 1999), finanţând cu aceşti bani atât piaţa imobiliară autohtonă cât şi cele din Marea Britanie şi Statele Unite. Totul până în 2008 când investitorii, preveniţi de criza imobiliară americană, au început să observe slabiciunile tinerelor exemplare.

Primul pui aflat în real pericol (totodată şi cel mai nesăbuit) a fost Anglo Irish Bank, ajunsă în pragul falimentului în septembrie 2008. Ca un părinte protector, guvernul irlandez prin vocea ministrului de finanţe Brian Lenihan, anunţa că Irlanda va garanta toate depozitele şi mai mult, împrumuturile băncilor luate de la finanţatori externi, decizie care constituia la acel moment, în opinia lui Lenihan „cel mai ieftin bailout din istorie”, declaraţie făcută cu convingerea că, odată cu creşterea încrederii, piaţa creditării îşi va reveni.

Încrederea nu a revenit iar statul irlandez a naţionalizat în 2009 puiul rătăcitor, iar pentru a-i proteja şi pe ceilalţi s-a ajuns la crearea NAMA (National Asset Management Agency), instituţie menită a prelua activele şi împrumuturile toxice. Agenţia a preluat pachetul majoritar al Allied Irish şi va prelua împrumuturile şi 15% din acţiunile Bank of Ireland precum şi împrumuturile a 2 instituţii financiare EBS Building Society şi Irish Nationwide Building Society. Nota de plată se situeză la peste 50 de miliarde euro.

Dependenţa irlandeză de sectorul imobiliar (creşterea veniturilor bugetare în perioada de creştere economică avea la bază taxele provenite din acest sector), a dus la o deteriorare a situaţiei, ajungandu-se în 2009 la un deficit bugetar de 14,3% şi o datorie publică de 64,9%. Rata şomajului a ajuns la un nivel de 13,6%, o triplare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Prognozele pentru acest an arată o datorie publică de 98,6% din PIB şi o creştere majoră a deficitului la 32% din PIB (acesta cuprinde şi injecţiile de capital efectuate în sectorul bancar, care nu vor fi luate în calcul de către Eurostat la calcularea deficitului).

Confruntate cu o puternică scădere a veniturilor fiscale, autorităţile au luat măsuri drastice – reducerea cheltuielilor sectorului public cu 7,5% din PIB, reducerea salariilor în sectorul public cu până la 15%, a alocaţiilor pentru copii cu 10% şi a ajutoarelor de şomaj cu 4,1%. În plus, pe agenda guvernului irlandez se află un plan bugetar pe 4 ani ce va  include măsuri considerate necesare pentru reechilibrarea finanţelor publice ale Irlandei. Bugetul naţional va fi ajustat cu 15 miliarde de euro până în 2014, în vederea asigurării reducerii deficitului şi încadrării acestuia în ţinta de 3%, stabilită de Tratatul de la Maastricht. În condiţiile în care tot mai multe voci avizate critică politicile de austeritate, autorităţile par a ţine cu dinţii de impozitul pe profit (12,5%), una din sursele principale de hrană din perioada de glorie.    

Este din ce în ce mai clar că boala tigrului celtic este una contagioasă, urmând ca virusul să infesteze şi alte animale aflate în menajerie (dacă cineva credea că această specie de tigru trăieşte în sălbăticie se înşela). Primele semne ale bolii sunt apărute de ceva vreme şi în cazul Portugaliei şi Spaniei iar pe culoarele dintre cuşti circulă zvonul că nici Italia nu s-ar simţi prea bine. Nemulţumirea celorlalte animale provine din faptul că medicamentele destinate tratării bolii sunt din ce în ce mai greu de obţinut şi mai scumpe, iar stocurile farmaciei veterinare sunt pe terminate. Asta în condiţiile în care cantitatea ce ar trebui administrată se calculează în funcţie de masa corporală (a se vedea nivelul datoriilor Spaniei şi Italiei).




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,