La rând, Portugalia

Portugalia a depus, în mod oficial, în 6 aprilie o cerere de asistență financiară Comisiei Europene, ajutor estimat – 75 miliarde euro

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie
09-04-2011

Cu aproape o jumătate de an în urmă publicam povestea decăderii unui tigru, în care relatam despre situația precară a finanţelor irlandeze și în care atrăgeam atenția asupra bolii ce se răspândește și asupra ”altor animale”. Porneam de la asocierea statelor europene cu animale sălbatice aflate într-o menajerie și recunosc că am avut remușcări în privința acesteia. Alții însă au fost mult mai duri ca mine și au spulberat inclusiv speranța că am putea vorbi de niste animale cu ceva demnitate dată de fibra sălbatică și au introdus termenul PIGS în fapt un acronim – Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania (a nu se crede că porcii n-ar fi nişte animale demne de respect). În unele locuri, probabil pentru a atenua cumva din duritate, celor 4 state li s-a alăturat Italia – termenul devenind PIIGS.

Spirala bail-out-urilor continuă. După Grecia și Irlanda a venit rândul Portugaliei.

După o lungă perioadă în care autoritățile negau nevoia de ajutor extern, considerând că situația economică nu necesită o intervenție similară cu cele din Grecia și Irlanda, Portugalia a depus, în mod oficial, în 6 aprilie o cerere de asistență financiară Comisiei Europene, decizie justificată de către primul ministru demisionar prin respingerea de către Parlament a noului program de austeritate, fapt ce „a agravat în mod dramatic situația financiară a ţării”.  Jose Socrates și-a anunțat demisia în 23 martie, după ce propunerea unui al patrulea pachet de măsuri de austeritate care prevedea, printre altele, reduceri de pensii și eliminarea unor scutiri fiscale, cu scopul de a recâștiga încrederea piețelor și a evita solicitarea unui sprijin extern a fost respins de către autoritatea legislativă.

Solicitarea ajutorului vine după o perioadă de presiuni internaționale făcute de principalele puteri europene care doresc evitarea extinderii crizei datoriilor către celelalte state. Recent, chiar șeful Băncii Central Europene, Jean Claude Trichet a recunoscut că autoritățile portugheze au fost încurajate de către instituția al cărei președinte este să solicite un ajutor financiar extern.

Ajutorul este estimat la suma de 75 miliarde euro, însă nu se va acorda în orice condiții, ministrul german de finanțe declarând că „Ajutorul financiar nu poate fi acordat decât cu condiția adoptării unui program de reforme, a cărui elaborare, de către guvernul portughez, Comisia Europeana și Fondul Monetar Internațional, va dura doua-trei săptămâni”. Wolfgang Schauble (nominalizat de către Finnancial Times ca fiind cel mai bun ministru european al finanțelor în 2010) pare a fi principala voce europeană în ceea ce privește condiționalitățile privind acordarea ajutoarelor financiare – cam în aceași perioadă a anului trecut punea problema măsurilor de austeritate ce trebuie luate de către Grecia.  Mai mult, ca o ironie a sorţii, ministrul de finanţe finlandez consideră că masurile pentru reducerea deficitului Portugaliei trebuie sa fie mai radicale decât cele conţinute în planul care a fost respins de Parlamentul de la Lisabona.

De unde nevoia de finanţare?

Prima lovitură de după pierderea susţinerii guvernului în parlament (unul minoritar, totuşi) a fost dată de către Eurostat. Deşi guvernul demisionar dorea ca prin măsurile de austeritate să ducă deficitul bugetar undeva în jurul a 4,6% din PIB pentru 2011, de la 7,3% în 2010, publicarea de către Institutul naţional de Statistică portughez (INE) a datelor finale pentru anul trecut arată un deficit de 8,6%, cu mai mult de un punct procentual decât era estimat. Conform autorităţilor portugheze creşterea deficitului se datorează unei modificări în modalitatea de calcul a Eurostat prin care se adaugă pierderile băncii naţionalizate BPN şi deficitele a trei companii publice de transport.

Din păcate, deşi explicaţiile ar fi fost plauzibile, pieţele financiare au reacţionat prin creşterea dobânzilor la bond-uri. Dobânda la obligaţiunile pe 10 ani au atins un nivel record după demisia guvernului ajungând în 7 aprilie la nivelul de 8,6%.

Cu câteva zile în urmă, statul portughez a obţinut  peste 1 miliard de euro dintr-o emisiune de bond-uri. Titlurile pe 12 luni s-au licitat la o dobândă de 5,8% (faţă de 4,3% cât fusese dobânda cu 3 săptămâni înainte) iar cele pe 6 luni la 5,1% (faţă de 3%).

În condițiile date  solicitarea ajutorului financiar a devenit inevitabilă, deoarece ar fi fost absurd să se împrumute în continuare pe dobânzi ridicate de pe piaţă când instituţiile financiare europene percep dobânzi mai suportabile pentru împrumuturi pe perioade mai lungi. Asta în condiţiile în care, pe lângă nevoia de finanţare a deficitului, Portugalia are o rată a îndatorării de 92,6% din PIB, iar în perioada următoare trebuie să răscumpere obligaţiuni ajunse la maturitate de peste 9 miliarde de euro: 4,2 miliarde în aprilie şi 4,9 în iunie (sursa: Reuters).

Situaţia de ansamblu

The Economist trage semnalul de alarmă după Summit-ul zonei euro de la Bruxelles din 24-25 martie.  Liderii europeni au ajuns la un acord asupra unui mecanism de salvare permanent care va fi introdus în 2013, dar nu sunt dispuşi să-l finanţeze. Situaţia statelor care au apelat la ajutor financiar nu se îmbunătăţeşte, dobânzile la obligaţiunile pe 10 ani sunt la niveluri foarte ridicate (13% pentru Grecia şi 10% pentru Irlanda), fapt ce arată o încredere redusă în capacitatea acestora de a-şi reveni din şoc, în ciuda faptului că guvernele lor au luat măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare. În aceste condiţii se vorbeşte din ce în ce mai mult de nevoia restructurării datoriilor acestor ţări.

The Telegraph a sintetizat poziţiile principalelor agenţii de rating faţă de PIIGS.

Rating-uri de þarã [1] Sursa: The Telegraph
MOODY'SFITCHS & P
PotugaliaBaa1BBB-BBB-
IrlandaBaa1BBB+BBB+
ItaliaAa2AA-A+
GreciaB1BB+BB-
SpaniaAa2AA+AA

Statele care nu au solicitat bail-out, Spania şi Italia încă beneficiază de rating-uri pozitive, iar cele ale Portugaliei s-au modificat în scădere în ultimele zile. După solicitarea oficială de ajutor a Portugaliei, Spania este cea care se află în lumina reflectoarelor. Ministrul de finanţe al acestei ţări, Elena Salgado (citată de Bloomberg) excludea “în mod absolut” o contagiune dinspre Portugalia  datorită faptului că “pieţele fac distincţie între cele două ţări”. Deşi rata datorie publică/PIB este de 60%, Spania se confruntă cu un deficit bugetar de 9,2% din PIB, cea mai mare rată a şomajului din UE – 20,5% şi o creştere economică slabă.

Observam o ciclicitate bianuală a bail-out-urilor: Grecia în aprilie trecut, Irlanda în noiembrie iar acum Portugalia. Toate au încercat o rezistenţă acerbă înainte de a se recunoaşte învinse, ceva de genul fazei negării în cazul unei boli fatale. Pe rând acestea au intrat la ceea ce The Economist numeşte „terapie intensivă”. Cine e la rând?

 

__________________________________________________________________________

Sistemul de notare al agențiilor de rating

MOODY’S

Aa încredere foarte ridicată (Issuers or issues rated Aa demonstrate very strong creditworthiness relative to other domestic issuers)

Baa încredere medie (Issuers or issues rated Baa represent average creditworthiness relative to other domestic issuers)

B încredere scăzută (Issuers or issues rated B demonstrate weak creditworthiness relative to other domestic issuers)

FITCH

AA risc scăzut (denotes expectations of very low default risk relative to other issuers or obligations in the same country. The default risk inherent differs only slightly from that of the country’s highest rated issuers or obligations)

BBB risc moderat (denotes a moderate default risk relative to other issuers or obligations in the same country. However, changes in circumstances or economic conditions are more likely to affect the capacity for timely repayment than is the case for financial commitments denoted by a higher rated category)

BB risc ridicat (denotes an elevated default risk relative to other issuers or obligations in the same country. Within the context of the country, payment is uncertain to some degree and capacity for timely repayment remains more vulnerable to adverse economic change over time)

STANDARD & POOR’S

AA capacitate foarte ridicată de a-şi onora obligaţiile (Very strong capacity to meet financial commitments)

A capacitate ridicată de a-şi onora obligaţiile (Strong capacity to meet financial commitments, but somewhat susceptible to adverse economic conditions and changes in circumstances)

BBB capacitate adecvată de a-şi onora obligaţiile (Adequate capacity to meet financial commitments, but more subject to adverse economic conditions)

BB puţin vulnerabilă pe termen scurt, confruntată cu incertitudini majore (Less vulnerable in the near-term but faces major ongoing uncertainties to adverse business, financial and economic conditions)

Etichetele atasate acestui articol:, , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

La rând, Portugalia | Portugalia a depus, în mod oficial, în 6 aprilie o cerere de asistență financiară Comisiei Europene, ajutor estimat – 75 miliarde euro

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie

Cu aproape o jumătate de an în urmă publicam povestea decăderii unui tigru, în care relatam despre situația precară a finanţelor irlandeze și în care atrăgeam atenția asupra bolii ce se răspândește și asupra ”altor animale”. Porneam de la asocierea statelor europene cu animale sălbatice aflate într-o menajerie și recunosc că am avut remușcări în privința acesteia. Alții însă au fost mult mai duri ca mine și au spulberat inclusiv speranța că am putea vorbi de niste animale cu ceva demnitate dată de fibra sălbatică și au introdus termenul PIGS în fapt un acronim – Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania (a nu se crede că porcii n-ar fi nişte animale demne de respect). În unele locuri, probabil pentru a atenua cumva din duritate, celor 4 state li s-a alăturat Italia – termenul devenind PIIGS.

Spirala bail-out-urilor continuă. După Grecia și Irlanda a venit rândul Portugaliei.

După o lungă perioadă în care autoritățile negau nevoia de ajutor extern, considerând că situația economică nu necesită o intervenție similară cu cele din Grecia și Irlanda, Portugalia a depus, în mod oficial, în 6 aprilie o cerere de asistență financiară Comisiei Europene, decizie justificată de către primul ministru demisionar prin respingerea de către Parlament a noului program de austeritate, fapt ce „a agravat în mod dramatic situația financiară a ţării”.  Jose Socrates și-a anunțat demisia în 23 martie, după ce propunerea unui al patrulea pachet de măsuri de austeritate care prevedea, printre altele, reduceri de pensii și eliminarea unor scutiri fiscale, cu scopul de a recâștiga încrederea piețelor și a evita solicitarea unui sprijin extern a fost respins de către autoritatea legislativă.

Solicitarea ajutorului vine după o perioadă de presiuni internaționale făcute de principalele puteri europene care doresc evitarea extinderii crizei datoriilor către celelalte state. Recent, chiar șeful Băncii Central Europene, Jean Claude Trichet a recunoscut că autoritățile portugheze au fost încurajate de către instituția al cărei președinte este să solicite un ajutor financiar extern.

Ajutorul este estimat la suma de 75 miliarde euro, însă nu se va acorda în orice condiții, ministrul german de finanțe declarând că „Ajutorul financiar nu poate fi acordat decât cu condiția adoptării unui program de reforme, a cărui elaborare, de către guvernul portughez, Comisia Europeana și Fondul Monetar Internațional, va dura doua-trei săptămâni”. Wolfgang Schauble (nominalizat de către Finnancial Times ca fiind cel mai bun ministru european al finanțelor în 2010) pare a fi principala voce europeană în ceea ce privește condiționalitățile privind acordarea ajutoarelor financiare – cam în aceași perioadă a anului trecut punea problema măsurilor de austeritate ce trebuie luate de către Grecia.  Mai mult, ca o ironie a sorţii, ministrul de finanţe finlandez consideră că masurile pentru reducerea deficitului Portugaliei trebuie sa fie mai radicale decât cele conţinute în planul care a fost respins de Parlamentul de la Lisabona.

De unde nevoia de finanţare?

Prima lovitură de după pierderea susţinerii guvernului în parlament (unul minoritar, totuşi) a fost dată de către Eurostat. Deşi guvernul demisionar dorea ca prin măsurile de austeritate să ducă deficitul bugetar undeva în jurul a 4,6% din PIB pentru 2011, de la 7,3% în 2010, publicarea de către Institutul naţional de Statistică portughez (INE) a datelor finale pentru anul trecut arată un deficit de 8,6%, cu mai mult de un punct procentual decât era estimat. Conform autorităţilor portugheze creşterea deficitului se datorează unei modificări în modalitatea de calcul a Eurostat prin care se adaugă pierderile băncii naţionalizate BPN şi deficitele a trei companii publice de transport.

Din păcate, deşi explicaţiile ar fi fost plauzibile, pieţele financiare au reacţionat prin creşterea dobânzilor la bond-uri. Dobânda la obligaţiunile pe 10 ani au atins un nivel record după demisia guvernului ajungând în 7 aprilie la nivelul de 8,6%.

Cu câteva zile în urmă, statul portughez a obţinut  peste 1 miliard de euro dintr-o emisiune de bond-uri. Titlurile pe 12 luni s-au licitat la o dobândă de 5,8% (faţă de 4,3% cât fusese dobânda cu 3 săptămâni înainte) iar cele pe 6 luni la 5,1% (faţă de 3%).

În condițiile date  solicitarea ajutorului financiar a devenit inevitabilă, deoarece ar fi fost absurd să se împrumute în continuare pe dobânzi ridicate de pe piaţă când instituţiile financiare europene percep dobânzi mai suportabile pentru împrumuturi pe perioade mai lungi. Asta în condiţiile în care, pe lângă nevoia de finanţare a deficitului, Portugalia are o rată a îndatorării de 92,6% din PIB, iar în perioada următoare trebuie să răscumpere obligaţiuni ajunse la maturitate de peste 9 miliarde de euro: 4,2 miliarde în aprilie şi 4,9 în iunie (sursa: Reuters).

Situaţia de ansamblu

The Economist trage semnalul de alarmă după Summit-ul zonei euro de la Bruxelles din 24-25 martie.  Liderii europeni au ajuns la un acord asupra unui mecanism de salvare permanent care va fi introdus în 2013, dar nu sunt dispuşi să-l finanţeze. Situaţia statelor care au apelat la ajutor financiar nu se îmbunătăţeşte, dobânzile la obligaţiunile pe 10 ani sunt la niveluri foarte ridicate (13% pentru Grecia şi 10% pentru Irlanda), fapt ce arată o încredere redusă în capacitatea acestora de a-şi reveni din şoc, în ciuda faptului că guvernele lor au luat măsuri dure de reducere a cheltuielilor bugetare. În aceste condiţii se vorbeşte din ce în ce mai mult de nevoia restructurării datoriilor acestor ţări.

The Telegraph a sintetizat poziţiile principalelor agenţii de rating faţă de PIIGS.

Rating-uri de þarã [1] Sursa: The Telegraph
MOODY'SFITCHS & P
PotugaliaBaa1BBB-BBB-
IrlandaBaa1BBB+BBB+
ItaliaAa2AA-A+
GreciaB1BB+BB-
SpaniaAa2AA+AA

Statele care nu au solicitat bail-out, Spania şi Italia încă beneficiază de rating-uri pozitive, iar cele ale Portugaliei s-au modificat în scădere în ultimele zile. După solicitarea oficială de ajutor a Portugaliei, Spania este cea care se află în lumina reflectoarelor. Ministrul de finanţe al acestei ţări, Elena Salgado (citată de Bloomberg) excludea “în mod absolut” o contagiune dinspre Portugalia  datorită faptului că “pieţele fac distincţie între cele două ţări”. Deşi rata datorie publică/PIB este de 60%, Spania se confruntă cu un deficit bugetar de 9,2% din PIB, cea mai mare rată a şomajului din UE – 20,5% şi o creştere economică slabă.

Observam o ciclicitate bianuală a bail-out-urilor: Grecia în aprilie trecut, Irlanda în noiembrie iar acum Portugalia. Toate au încercat o rezistenţă acerbă înainte de a se recunoaşte învinse, ceva de genul fazei negării în cazul unei boli fatale. Pe rând acestea au intrat la ceea ce The Economist numeşte „terapie intensivă”. Cine e la rând?

 

__________________________________________________________________________

Sistemul de notare al agențiilor de rating

MOODY’S

Aa încredere foarte ridicată (Issuers or issues rated Aa demonstrate very strong creditworthiness relative to other domestic issuers)

Baa încredere medie (Issuers or issues rated Baa represent average creditworthiness relative to other domestic issuers)

B încredere scăzută (Issuers or issues rated B demonstrate weak creditworthiness relative to other domestic issuers)

FITCH

AA risc scăzut (denotes expectations of very low default risk relative to other issuers or obligations in the same country. The default risk inherent differs only slightly from that of the country’s highest rated issuers or obligations)

BBB risc moderat (denotes a moderate default risk relative to other issuers or obligations in the same country. However, changes in circumstances or economic conditions are more likely to affect the capacity for timely repayment than is the case for financial commitments denoted by a higher rated category)

BB risc ridicat (denotes an elevated default risk relative to other issuers or obligations in the same country. Within the context of the country, payment is uncertain to some degree and capacity for timely repayment remains more vulnerable to adverse economic change over time)

STANDARD & POOR’S

AA capacitate foarte ridicată de a-şi onora obligaţiile (Very strong capacity to meet financial commitments)

A capacitate ridicată de a-şi onora obligaţiile (Strong capacity to meet financial commitments, but somewhat susceptible to adverse economic conditions and changes in circumstances)

BBB capacitate adecvată de a-şi onora obligaţiile (Adequate capacity to meet financial commitments, but more subject to adverse economic conditions)

BB puţin vulnerabilă pe termen scurt, confruntată cu incertitudini majore (Less vulnerable in the near-term but faces major ongoing uncertainties to adverse business, financial and economic conditions)




Etichetele atasate acestui articol: , , , ,