Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015

Autor: Andrei Chircă | Categoria: Economie
17-10

Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și socială a zonei în care se află (Bleaney și colab., 1992; Armstrong, 1993; OECD, 2007; Pastor și colab., 2013; Schubert și Kroll, 2016; Valero & Van Reenen, 2016). În calitate de mare consumator, generator de cerere (locuri de munca, bunuri, servicii) și producător de cunoaștere, know-how și atractivitate locală, universitatea nu poate da greș în a fi un factor major în dezvoltarea economică metropolitană (Felsenstein, 1996, p. 1566).

Amprenta generată de universitate asupra unei comunități locale poate fi remarcată sub multe forme, tangibile și intangibile, ușor detectabile sau mult mai ascunse, situându-se în stare de dependență de mulți factori interni și externi mediului academic. Warsh (2006) afirmă că este suficient să se arunce o privire pe orice hartă, în jurul lumii, pentru a vedea că locurile ce găzduiesc universități au rămas în top sau au reușit să se reînnoiască; ideea conform căreia cunoașterea e un puternic factor de producție nu necesită o dovadă mai clară decât aceasta.

Complexitatea impactului și a rolului pe care îl joacă universitatea în mediul social și economic a generat multe discuții și dezbateri, dar, surprinzător, există foarte puține studii cantitative, în special de măsurare și cuantificare a acestui rol. Sistemul învățământului superior din România, în încercarea sa de aliniere și armonizare cu sistemul de învățământ superior european, specific țărilor vest-europene, este caracterizat prin reforme continue, cel mai des incoerente și, mai ales, rămâne copleșit de impredictibilitate.

În lipsa demersurilor de estimare a rolului, importanței, impactului universităților din România asupra economiilor localităților care le găzduiesc, studiul și-a propus abordarea complexității impactului asupra economiei și estimarea contribuției Universității Babeș-Bolyai (UBB) în economia locală prin cheltuielile generate de prezența universității în Cluj-Napoca. Astfel, impactul UBB în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 rezultă într-o imagine statică a impactului prezenței UBB în municipiului Cluj-Napoca în termeni de bani vărsați în economia municipiului – un impact pe termen scurt, pe partea de cerere.

Totalul cheltuielilor generate în economia municipiului Cluj-Napoca, în anul 2015, datorită prezenței UBB, este estimată pe baza a patru categorii de cheltuieli după cum urmează:

  1. cheltuielile proprii ale universității pentru bunuri și servicii;
  2. cheltuielile angajaților universității;
  3. cheltuielile studenților pe parcursul studiilor; și
  4. cheltuielile vizitatorilor studenților și cheltuielile vizitatorilor din perioada admiterii.

Analiza pornește de la totalul bugetul de cheltuieli al UBB în 2015 – 343.319.232 lei – care au însemnat:

  • 083.114 lei – bani primiți de angajații UBB (salarii nete, bonusuri și prime nete)
  • 575.983 lei – contribuții la stat (ale angajatorului și ale angajaților)
  • 040.658 lei – cheltuieli cu bunuri și servicii plătite de universitate
  • 619.477 lei – burse și ajutoare sociale pentru studenți

Pe baza unei anchete sociologice au fost estimate cheltuielile cheltuielilor studenților pe parcursul studiilor; cheltuielilor vizitatorilor studenților și cheltuielile vizitatorilor din perioada admiterii. Populația studiată a fost de 29.754 studenții UBB în Cluj-Napoca (fără extensii), doar învățământ la zi (fără ID, FF), la licență, master și doctorat (fără postuniversitare și gradele didactice).

Implementarea chestionarului a fost în perioada februarie – mai 2016 cu un total de 1.159 răspunsuri valide. În eșantion au fost prezenți studenți de la toate cele 21 facultăți UBB, din străinătate și Republica Moldova, din 41 din cele 42 județe (41 județe plus municipiul București) – doar studenții care provin din județul Olt (32 la număr) nu sunt prezenți printre respondenți.

În termeni de venit, rezultatele anchetei sociologice ne arată că 59% dintre studenți nu au nici o formă de venit înafara banilor proveniți de la familiile lor. Din restul de 41%, care au declarat că au o altă sursă de venit decât banii din partea familiei, doar 17% au o formă de bursă iar ceilalți lucrează intr-o formă sau alta – 12% sunt angajași cu normă întreagă.

Împărțită pe 24 tipuri de cheltuieli, rezultatele anchetei sociologice ne arată următoarea structură medie a cheltuielilor unui student: 23% – produse alimentare, 17% – cazare, 11% – alimentație publică (cantină, restaurante, baruri, cafenele), 7% – îmbrăcăminte și încălțăminte, 6% – utilități la cazare, 6% – produse de întreținere, restul categoriilor de cheltuieli sunt sub 5%.

Calculul totalului cheltuielilor studenților UBB (29.754) aferente anului 2015 este estimat cu ajutorul mediilor ponderate în funcție de rezultatele regresiei lineare multiple și rezultă într-un total de 629.208.559 lei (141.554.231 Euro). Spre exemplu, 12.793 lei este media cheltuielilor anuale ale unui student la licență, buget și cazat în căminul universității – estimare pe baza a 254 de respondenți. 26.897 lei este media cheltuielilor anuale ale unui student la licență, în regim cu taxă și cazat cu chirie sau în locuință proprie – estimare pe baza a 201 de respondenți.

Pe perioada de admitere, totalul cheltuielilor potențialilor studenți, în vizită în Cluj-Napoca cu ocazia organizării concursului de admitere la UBB în 2015 au fost estimate la un total de 6.629.879 lei (1.491.536 Euro). Față de acestea, cheltuielilor persoanele în vizită la studenții UBB în 2015 a fost estimat la un total de  33.676.767 lei (7.576.326 Euro).

Total cheltuielilor generate de prezența sa, altfel spus, impactul direct al UBB în economia municipiului Cluj-Napoca aferente anului 2015, poate fi astfel estimat la un total de 847.373.804 lei (190.635.276 Euro) din care:

Studenții                                              601.943.386                71%

Angajații                                              124.083.114                 15%

Universitatea direct                             81.040.658                 9%

Vizitatorii studenților                          33.676.767                  4%

Vizitatorii pe perioada admiterii         6.629.879                  1%

Total                                                   847.373.804                100%

Din acest total este exclus orice sumă suspectă de a fi dublu contabilizată. Din bugetul universității au fost excluse toate sumele plătite studenților (burse, ajutoare sociale etc), aceste sume de bani se regăsesc ulterior în cheltuielile studenților. Din cheltuielile studenților sunt excluse toate sumele plătite către universitate (cantină, cămin, taxe administrative etc), aceste sume se regăsesc în bugetul de cheltuieli ale universității.

Totalul impactului direct este subestimat datorită includerea în studiu a studenților doar la forma de învățământ la zi, fără studenții postuniversitari și grade didactice; de asemenea n-au fost incluși și alte categorii de vizitatori: conferințelor și evenimentelor speciale organizate de universitate; alte structuri asociate universității dar care nu apar în raportarea financiară a universității: centre culturale, organizații sportive etc.

Aplicarea multiplicatorilor naționali de impact indirect și cel indus obținuți prin Analiza Input-Output pentru obținem un impact total estimat la 3.015.304.198 – 3.331.365.298 lei (678.358.650 – 749.463.510 Euro).

Rezultatele studiului exemplifică și subliniază subfinanțarea sistemului de învățământ superior în România arătând un raportul îngrijorător între efortul gospodăriilor față de efortul din surse publice:

  • 319.232 lei – totalul cheltuielilor UBB în 2015 -629.208.559 lei – totalul cheltuielilor studenților UBB = > de 1,83 ori mai mare
  • 680.995 lei – veniturile UBB în 2015 de la MEN -totalul cheltuielilor studenților UBB = > de 3,22 ori mai mare
  • 575.983 lei – totalul contribuțiilor către stat plătite de către UBB = > 48,8% din fondurile obținute de la MEN

Lipsa finanțării în universitate împovărează studenții și familiile acestora, costurile sunt doar transferate din sarcina statului în bugetul gospodăriei, mai ales dacă aceste cheltuieli nu sunt cuantificate și estimate adecvat.

În termeni de impact în economia municipiului Cluj-Napoca studiul arată că imaginea rămâne puternic distorsionată dacă este prezentat doar prin bugetul de cheltuieli a universității. Permanența studenților în oraș datorită prezenței universității generează cea mai consistentă și importantă parte a impactului economic.

Sarcina cuantificării cheltuielilor studenților rămâne una foarte importantă și nu ar trebui neglijată nici de instituțiile de învățământ superior, și nici de instituțiile statului. Efortului financiar al studenților trebuie să fie știut, ușor de estimat și să facă parte din informațiile disponibile la nivelul diferitelor universități din diferite orașe, cu schimbări de-a lungul timpului și cu previziuni de evoluții viitoare.

Etichetele atasate acestui articol:, , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Impactul Universității Babeș-Bolyai în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015

Autor: Andrei Chircă | Categoria: Educaţie

Universitatea, mai mult ca orice altă instituție sau organizație, poate impulsiona dezvoltarea economică și socială a zonei în care se află (Bleaney și colab., 1992; Armstrong, 1993; OECD, 2007; Pastor și colab., 2013; Schubert și Kroll, 2016; Valero & Van Reenen, 2016). În calitate de mare consumator, generator de cerere (locuri de munca, bunuri, servicii) și producător de cunoaștere, know-how și atractivitate locală, universitatea nu poate da greș în a fi un factor major în dezvoltarea economică metropolitană (Felsenstein, 1996, p. 1566).

Amprenta generată de universitate asupra unei comunități locale poate fi remarcată sub multe forme, tangibile și intangibile, ușor detectabile sau mult mai ascunse, situându-se în stare de dependență de mulți factori interni și externi mediului academic. Warsh (2006) afirmă că este suficient să se arunce o privire pe orice hartă, în jurul lumii, pentru a vedea că locurile ce găzduiesc universități au rămas în top sau au reușit să se reînnoiască; ideea conform căreia cunoașterea e un puternic factor de producție nu necesită o dovadă mai clară decât aceasta.

Complexitatea impactului și a rolului pe care îl joacă universitatea în mediul social și economic a generat multe discuții și dezbateri, dar, surprinzător, există foarte puține studii cantitative, în special de măsurare și cuantificare a acestui rol. Sistemul învățământului superior din România, în încercarea sa de aliniere și armonizare cu sistemul de învățământ superior european, specific țărilor vest-europene, este caracterizat prin reforme continue, cel mai des incoerente și, mai ales, rămâne copleșit de impredictibilitate.

În lipsa demersurilor de estimare a rolului, importanței, impactului universităților din România asupra economiilor localităților care le găzduiesc, studiul și-a propus abordarea complexității impactului asupra economiei și estimarea contribuției Universității Babeș-Bolyai (UBB) în economia locală prin cheltuielile generate de prezența universității în Cluj-Napoca. Astfel, impactul UBB în economia municipiului Cluj-Napoca în anul 2015 rezultă într-o imagine statică a impactului prezenței UBB în municipiului Cluj-Napoca în termeni de bani vărsați în economia municipiului – un impact pe termen scurt, pe partea de cerere.

Totalul cheltuielilor generate în economia municipiului Cluj-Napoca, în anul 2015, datorită prezenței UBB, este estimată pe baza a patru categorii de cheltuieli după cum urmează:

  1. cheltuielile proprii ale universității pentru bunuri și servicii;
  2. cheltuielile angajaților universității;
  3. cheltuielile studenților pe parcursul studiilor; și
  4. cheltuielile vizitatorilor studenților și cheltuielile vizitatorilor din perioada admiterii.

Analiza pornește de la totalul bugetul de cheltuieli al UBB în 2015 – 343.319.232 lei – care au însemnat:

  • 083.114 lei – bani primiți de angajații UBB (salarii nete, bonusuri și prime nete)
  • 575.983 lei – contribuții la stat (ale angajatorului și ale angajaților)
  • 040.658 lei – cheltuieli cu bunuri și servicii plătite de universitate
  • 619.477 lei – burse și ajutoare sociale pentru studenți

Pe baza unei anchete sociologice au fost estimate cheltuielile cheltuielilor studenților pe parcursul studiilor; cheltuielilor vizitatorilor studenților și cheltuielile vizitatorilor din perioada admiterii. Populația studiată a fost de 29.754 studenții UBB în Cluj-Napoca (fără extensii), doar învățământ la zi (fără ID, FF), la licență, master și doctorat (fără postuniversitare și gradele didactice).

Implementarea chestionarului a fost în perioada februarie – mai 2016 cu un total de 1.159 răspunsuri valide. În eșantion au fost prezenți studenți de la toate cele 21 facultăți UBB, din străinătate și Republica Moldova, din 41 din cele 42 județe (41 județe plus municipiul București) – doar studenții care provin din județul Olt (32 la număr) nu sunt prezenți printre respondenți.

În termeni de venit, rezultatele anchetei sociologice ne arată că 59% dintre studenți nu au nici o formă de venit înafara banilor proveniți de la familiile lor. Din restul de 41%, care au declarat că au o altă sursă de venit decât banii din partea familiei, doar 17% au o formă de bursă iar ceilalți lucrează intr-o formă sau alta – 12% sunt angajași cu normă întreagă.

Împărțită pe 24 tipuri de cheltuieli, rezultatele anchetei sociologice ne arată următoarea structură medie a cheltuielilor unui student: 23% – produse alimentare, 17% – cazare, 11% – alimentație publică (cantină, restaurante, baruri, cafenele), 7% – îmbrăcăminte și încălțăminte, 6% – utilități la cazare, 6% – produse de întreținere, restul categoriilor de cheltuieli sunt sub 5%.

Calculul totalului cheltuielilor studenților UBB (29.754) aferente anului 2015 este estimat cu ajutorul mediilor ponderate în funcție de rezultatele regresiei lineare multiple și rezultă într-un total de 629.208.559 lei (141.554.231 Euro). Spre exemplu, 12.793 lei este media cheltuielilor anuale ale unui student la licență, buget și cazat în căminul universității – estimare pe baza a 254 de respondenți. 26.897 lei este media cheltuielilor anuale ale unui student la licență, în regim cu taxă și cazat cu chirie sau în locuință proprie – estimare pe baza a 201 de respondenți.

Pe perioada de admitere, totalul cheltuielilor potențialilor studenți, în vizită în Cluj-Napoca cu ocazia organizării concursului de admitere la UBB în 2015 au fost estimate la un total de 6.629.879 lei (1.491.536 Euro). Față de acestea, cheltuielilor persoanele în vizită la studenții UBB în 2015 a fost estimat la un total de  33.676.767 lei (7.576.326 Euro).

Total cheltuielilor generate de prezența sa, altfel spus, impactul direct al UBB în economia municipiului Cluj-Napoca aferente anului 2015, poate fi astfel estimat la un total de 847.373.804 lei (190.635.276 Euro) din care:

Studenții                                              601.943.386                71%

Angajații                                              124.083.114                 15%

Universitatea direct                             81.040.658                 9%

Vizitatorii studenților                          33.676.767                  4%

Vizitatorii pe perioada admiterii         6.629.879                  1%

Total                                                   847.373.804                100%

Din acest total este exclus orice sumă suspectă de a fi dublu contabilizată. Din bugetul universității au fost excluse toate sumele plătite studenților (burse, ajutoare sociale etc), aceste sume de bani se regăsesc ulterior în cheltuielile studenților. Din cheltuielile studenților sunt excluse toate sumele plătite către universitate (cantină, cămin, taxe administrative etc), aceste sume se regăsesc în bugetul de cheltuieli ale universității.

Totalul impactului direct este subestimat datorită includerea în studiu a studenților doar la forma de învățământ la zi, fără studenții postuniversitari și grade didactice; de asemenea n-au fost incluși și alte categorii de vizitatori: conferințelor și evenimentelor speciale organizate de universitate; alte structuri asociate universității dar care nu apar în raportarea financiară a universității: centre culturale, organizații sportive etc.

Aplicarea multiplicatorilor naționali de impact indirect și cel indus obținuți prin Analiza Input-Output pentru obținem un impact total estimat la 3.015.304.198 – 3.331.365.298 lei (678.358.650 – 749.463.510 Euro).

Rezultatele studiului exemplifică și subliniază subfinanțarea sistemului de învățământ superior în România arătând un raportul îngrijorător între efortul gospodăriilor față de efortul din surse publice:

  • 319.232 lei – totalul cheltuielilor UBB în 2015 -629.208.559 lei – totalul cheltuielilor studenților UBB = > de 1,83 ori mai mare
  • 680.995 lei – veniturile UBB în 2015 de la MEN -totalul cheltuielilor studenților UBB = > de 3,22 ori mai mare
  • 575.983 lei – totalul contribuțiilor către stat plătite de către UBB = > 48,8% din fondurile obținute de la MEN

Lipsa finanțării în universitate împovărează studenții și familiile acestora, costurile sunt doar transferate din sarcina statului în bugetul gospodăriei, mai ales dacă aceste cheltuieli nu sunt cuantificate și estimate adecvat.

În termeni de impact în economia municipiului Cluj-Napoca studiul arată că imaginea rămâne puternic distorsionată dacă este prezentat doar prin bugetul de cheltuieli a universității. Permanența studenților în oraș datorită prezenței universității generează cea mai consistentă și importantă parte a impactului economic.

Sarcina cuantificării cheltuielilor studenților rămâne una foarte importantă și nu ar trebui neglijată nici de instituțiile de învățământ superior, și nici de instituțiile statului. Efortului financiar al studenților trebuie să fie știut, ușor de estimat și să facă parte din informațiile disponibile la nivelul diferitelor universități din diferite orașe, cu schimbări de-a lungul timpului și cu previziuni de evoluții viitoare.




Etichetele atasate acestui articol: , , ,