Guvernul pregătește eșalonarea datoriilor

Agenții economici aflați în dificultate vor beneficia de eșalonarea obligațiilor fiscale neachitate

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie
11-03-2011

Ministerul Finanțelor a publicat pentru consultare publică pe site-ul propriu un proiect de ordonanță de urgență privind reglementarea eșalonărilor la plată.

Scopul declarat acestei măsuri este îmbunătățirea încasărilor arieratelor fiscale și  susținerea bugetului de asigurări sociale de stat pentru plata pensiilor și a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate prin încasarea cu ritmicitate a contribuțiilor.

Guvernul justifică necesitatea acestei măsuri prin nevoia depășirii de către contribuabili a dificultăților generate de lipsa temporară a disponibilităților bănești, precum și prevenirea acumulării de noi datorii. Un alt motiv ar fi creșterea semnificativă a nivelului arieratelor, creștere datorată dificultăților financiare cu care se confruntă contribuabilii.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță atrage atenția asupra faptului că volumul arieratelor fiscale executabile de către ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) a înregistrat o creștere de de 32% în anul 2009 față de anul 2008 și de 20% în anul 2010 față de anul 2009. Ponderea cea mai mare în volumul arieratelor executabile o reprezintă obligațiile fiscale curente neachitate datorită generării de obligații fiscale accesorii  (în fapt penalități) ca urmare a neachitării obligațiilor fiscale restante, precum și datorită ordinii de stingere, potrivit căreia sumele încasate sting obligațiile fiscale în funcție de vechimea acestora.

Perioada pentru care pot fi acordate înlesniri sub forma eșalonării la plată este de cel mult 5 ani (atâta timp cât intervin incidente în ce privește funcționarea normală a agenților economici).

Cine beneficiază?

Beneficiarii acestor eșalonări la plată vor fi contribuabilii, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare.

Eligibilitatea contribuabililor pentru acordarea eșalonării la plată se realizează pe baza unor criterii de comportament fiscal și de evaluare a dificultății economico-financiare temporare, precum:

  • să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal;
  • să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești, conform criteriilor economico-financiare prevăzute în normele metodologice;
  • să aibă constituită o garanție (constituită potrivit art.8 din proiectul de ordonanță de urgență);
  • să nu se afle în procedura insolvenței;
  • să nu se afle în dizolvare în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  • să nu i se fi stabilit răspunderea privind procedura insolvenței și/sau răspunderea solidară (în cazul în care  suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită).

Pentru a putea beneficia de eșalonare, contribuabilii trebuie să depună o cerere care va fi reglementată prin intermediul unor norme metodologice emise ulterior și care va putea fi depusă registratura organului fiscal competent (ANAF) sau se va putea transmite prin poștă. Soluționarea cererii se va face într-un termen stabilit prin normele metodologice.

Aceleași norme metodologice vor defini și criteriile economico-financiare care vor sta la baza analizării situației contribuabililor, pe baza acestora stabilindu-se dacă aceștia se află în situație de dificultate.

Garanțiile trebuie constituite de agenții economici în termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu privind eșalonarea la plată iar acestea pot consta în:

  • consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului;
  • scrisoare de garanție bancară;
  • bunuri proprietatea contribuabilului în vederea instituirii măsurilor asigurătorii;
  • bunuri proprietate a unei terțe persoane, libere de orice sarcini.

Care sunt obligațiile fiscale pentru care se acordă eșalonare și procedura?

Eșalonarea la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, restante la data eliberării certificatului de atestare fiscală (eliberarea se face din oficiu în cel mult 5 zile pentru persoane juridice și 10 zile pentru persoane fizice de la înregistrarea cererii menționată anterior), cu următoarele excepții:

  • obligațiile fiscale care fac obiectul eșalonărilor la plată în sumă totală mai mică decât limita stabilită prin norme metodologice de aplicare;
  • obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări care și-a pierdut valabilitatea;
  • obligațiile fiscale administrate de ANAF cu termene de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • creanţele stabilite de alte organe și transmise spre recuperare ANAF;
  • obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art.116 din Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget (*art.116 din Codul de procedură fiscală se referă la stingerea creanțelor fiscale prin compensare);
  • obligațiile fiscale de a căror plată depinde acordarea sau menținerea unei autorizații, acord sau alt act administrativ similari;
  • impozite, taxe și alte sume ce se declară, potrivit legii, în vamă;
  • amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat.

După eliberarea certificatului de atestare fiscală organul fiscal competent verifică încadrarea cererii în prevederile actului normativ și va comunica celor în cauză decizia de respingere sau acordul de principiu privind eșalonarea la plată, după caz. Cuantumul și termenele de plată a ratelor de eșalonare se vor stabili prin grafice de eșalonare care vor face parte integrantă din decizia de eșalonare la plată.

Puncte tari, puncte slabe

Prin însăși nota de fundamentare a acestui proiect de ordonanță, Ministerul Finanțelor recunoaște limitele sistemului actual de calculare a accesoriilor – dobânzi și penalități – și modul în care se fac încasările (ordinea de stingere), acestea ducând la creșterea datoriilor firmelor către stat.

Principalele beneficii ale unei asemenea măsuri sunt legate de posibilitatea eșalonării datoriilor și suspendarea executării silite a sumelor care fac obiectul eșalonării la plată, precum și a altor obligații fiscale, expres menționate în ordonanță.

În schimb, principalele probleme pot apărea în cazul garanțiilor. Acestea trebuie să acopere sumele eșalonate la plată și dobânzile datorate pe perioada eșalonării, iar în cazul celor constituite prin bunuri plus un procent de până la 40% din sumele eșalonate.

Tipologia garanțiilor conține și consemnarea de mijloace bănești, iar acestea trebuie să acopere sumele eșalonate și dobânzile – deci o sumă mai mare decât obligațiile. Un asemenea tip de garanție ar exclude posibilitatea ca agentul economic să se afle în dificultate.

În ceea ce privește condițiile financiare pentru eșalonare, potrivit proiectului de ordonanță, pe perioada eșalonării la plată se datorează dobândă pentru fiecare zi de întârziere. Dobânda este diferită,  în funcție de tipul garanției constituite. În cazul în care garanția este formată dintr-o scrisoare de garanție bancară sau este reprezentată de sume aflate în Trezorerie, se calculează o dobândă 0,03%, iar pentru celelalte tipuri de garanții se percepe o dobândă de 0,04%.

Putem observa că dobânda de întârziere este practic aceeași ca și în cazul neplății fără eșalonare – 0,04% / zi (conform O.U.G. nr. 88/2010 pentru modificare și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală). Scrisoarea de garanție bancară ar fi singura modalitate în care dobânda plătită ar fi mai mică (cu 0,01%/zi) și care ar putea constitui o garanție viabilă, alături de bunuri.

În ceea ce privește eventuale  penalități, acestea sunt de 10% din rata de eșalonare (față de 15% din obligațiile fiscale a căror  stingere se face după 60 de zile de la scadență – potrivit art. 120 alin. 1 al Codului de procedură fiscală), dar aplicabile și la eventualele dobânzi și penalități reeșalonate.

Analizând condițiile financiare – care nu par a reprezenta un câștig pentru contribuabil – putem constata că principalul beneficiu al unei asemenea măsuri îl reprezintă dispersarea obligațiilor de plată pe o perioadă mai lungă de timp, fără a exista riscul executării silite.

Capcana unei asemenea măsuri constă în faptul principalii beneficiari ar putea fi cei care au avut un comportament fiscal incorect, neglijându-și intenționat obligațiile fiscale, iar cheia succesului stă în criteriile pentru identificarea celor care se află în dificultate economico-financiară, ce vor fi stabilite prin norme metodologice.

Etichetele atasate acestui articol:, , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Guvernul pregătește eșalonarea datoriilor | Agenții economici aflați în dificultate vor beneficia de eșalonarea obligațiilor fiscale neachitate

Autor: Bogdan Moldovan | Categoria: Economie

Ministerul Finanțelor a publicat pentru consultare publică pe site-ul propriu un proiect de ordonanță de urgență privind reglementarea eșalonărilor la plată.

Scopul declarat acestei măsuri este îmbunătățirea încasărilor arieratelor fiscale și  susținerea bugetului de asigurări sociale de stat pentru plata pensiilor și a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate prin încasarea cu ritmicitate a contribuțiilor.

Guvernul justifică necesitatea acestei măsuri prin nevoia depășirii de către contribuabili a dificultăților generate de lipsa temporară a disponibilităților bănești, precum și prevenirea acumulării de noi datorii. Un alt motiv ar fi creșterea semnificativă a nivelului arieratelor, creștere datorată dificultăților financiare cu care se confruntă contribuabilii.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță atrage atenția asupra faptului că volumul arieratelor fiscale executabile de către ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) a înregistrat o creștere de de 32% în anul 2009 față de anul 2008 și de 20% în anul 2010 față de anul 2009. Ponderea cea mai mare în volumul arieratelor executabile o reprezintă obligațiile fiscale curente neachitate datorită generării de obligații fiscale accesorii  (în fapt penalități) ca urmare a neachitării obligațiilor fiscale restante, precum și datorită ordinii de stingere, potrivit căreia sumele încasate sting obligațiile fiscale în funcție de vechimea acestora.

Perioada pentru care pot fi acordate înlesniri sub forma eșalonării la plată este de cel mult 5 ani (atâta timp cât intervin incidente în ce privește funcționarea normală a agenților economici).

Cine beneficiază?

Beneficiarii acestor eșalonări la plată vor fi contribuabilii, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare.

Eligibilitatea contribuabililor pentru acordarea eșalonării la plată se realizează pe baza unor criterii de comportament fiscal și de evaluare a dificultății economico-financiare temporare, precum:

  • să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal;
  • să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești, conform criteriilor economico-financiare prevăzute în normele metodologice;
  • să aibă constituită o garanție (constituită potrivit art.8 din proiectul de ordonanță de urgență);
  • să nu se afle în procedura insolvenței;
  • să nu se afle în dizolvare în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  • să nu i se fi stabilit răspunderea privind procedura insolvenței și/sau răspunderea solidară (în cazul în care  suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită).

Pentru a putea beneficia de eșalonare, contribuabilii trebuie să depună o cerere care va fi reglementată prin intermediul unor norme metodologice emise ulterior și care va putea fi depusă registratura organului fiscal competent (ANAF) sau se va putea transmite prin poștă. Soluționarea cererii se va face într-un termen stabilit prin normele metodologice.

Aceleași norme metodologice vor defini și criteriile economico-financiare care vor sta la baza analizării situației contribuabililor, pe baza acestora stabilindu-se dacă aceștia se află în situație de dificultate.

Garanțiile trebuie constituite de agenții economici în termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu privind eșalonarea la plată iar acestea pot consta în:

  • consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului;
  • scrisoare de garanție bancară;
  • bunuri proprietatea contribuabilului în vederea instituirii măsurilor asigurătorii;
  • bunuri proprietate a unei terțe persoane, libere de orice sarcini.

Care sunt obligațiile fiscale pentru care se acordă eșalonare și procedura?

Eșalonarea la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, restante la data eliberării certificatului de atestare fiscală (eliberarea se face din oficiu în cel mult 5 zile pentru persoane juridice și 10 zile pentru persoane fizice de la înregistrarea cererii menționată anterior), cu următoarele excepții:

  • obligațiile fiscale care fac obiectul eșalonărilor la plată în sumă totală mai mică decât limita stabilită prin norme metodologice de aplicare;
  • obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări care și-a pierdut valabilitatea;
  • obligațiile fiscale administrate de ANAF cu termene de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • creanţele stabilite de alte organe și transmise spre recuperare ANAF;
  • obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art.116 din Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget (*art.116 din Codul de procedură fiscală se referă la stingerea creanțelor fiscale prin compensare);
  • obligațiile fiscale de a căror plată depinde acordarea sau menținerea unei autorizații, acord sau alt act administrativ similari;
  • impozite, taxe și alte sume ce se declară, potrivit legii, în vamă;
  • amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat.

După eliberarea certificatului de atestare fiscală organul fiscal competent verifică încadrarea cererii în prevederile actului normativ și va comunica celor în cauză decizia de respingere sau acordul de principiu privind eșalonarea la plată, după caz. Cuantumul și termenele de plată a ratelor de eșalonare se vor stabili prin grafice de eșalonare care vor face parte integrantă din decizia de eșalonare la plată.

Puncte tari, puncte slabe

Prin însăși nota de fundamentare a acestui proiect de ordonanță, Ministerul Finanțelor recunoaște limitele sistemului actual de calculare a accesoriilor – dobânzi și penalități – și modul în care se fac încasările (ordinea de stingere), acestea ducând la creșterea datoriilor firmelor către stat.

Principalele beneficii ale unei asemenea măsuri sunt legate de posibilitatea eșalonării datoriilor și suspendarea executării silite a sumelor care fac obiectul eșalonării la plată, precum și a altor obligații fiscale, expres menționate în ordonanță.

În schimb, principalele probleme pot apărea în cazul garanțiilor. Acestea trebuie să acopere sumele eșalonate la plată și dobânzile datorate pe perioada eșalonării, iar în cazul celor constituite prin bunuri plus un procent de până la 40% din sumele eșalonate.

Tipologia garanțiilor conține și consemnarea de mijloace bănești, iar acestea trebuie să acopere sumele eșalonate și dobânzile – deci o sumă mai mare decât obligațiile. Un asemenea tip de garanție ar exclude posibilitatea ca agentul economic să se afle în dificultate.

În ceea ce privește condițiile financiare pentru eșalonare, potrivit proiectului de ordonanță, pe perioada eșalonării la plată se datorează dobândă pentru fiecare zi de întârziere. Dobânda este diferită,  în funcție de tipul garanției constituite. În cazul în care garanția este formată dintr-o scrisoare de garanție bancară sau este reprezentată de sume aflate în Trezorerie, se calculează o dobândă 0,03%, iar pentru celelalte tipuri de garanții se percepe o dobândă de 0,04%.

Putem observa că dobânda de întârziere este practic aceeași ca și în cazul neplății fără eșalonare – 0,04% / zi (conform O.U.G. nr. 88/2010 pentru modificare și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală). Scrisoarea de garanție bancară ar fi singura modalitate în care dobânda plătită ar fi mai mică (cu 0,01%/zi) și care ar putea constitui o garanție viabilă, alături de bunuri.

În ceea ce privește eventuale  penalități, acestea sunt de 10% din rata de eșalonare (față de 15% din obligațiile fiscale a căror  stingere se face după 60 de zile de la scadență – potrivit art. 120 alin. 1 al Codului de procedură fiscală), dar aplicabile și la eventualele dobânzi și penalități reeșalonate.

Analizând condițiile financiare – care nu par a reprezenta un câștig pentru contribuabil – putem constata că principalul beneficiu al unei asemenea măsuri îl reprezintă dispersarea obligațiilor de plată pe o perioadă mai lungă de timp, fără a exista riscul executării silite.

Capcana unei asemenea măsuri constă în faptul principalii beneficiari ar putea fi cei care au avut un comportament fiscal incorect, neglijându-și intenționat obligațiile fiscale, iar cheia succesului stă în criteriile pentru identificarea celor care se află în dificultate economico-financiară, ce vor fi stabilite prin norme metodologice.




Etichetele atasate acestui articol: , , ,