Planificarea strategică în România

Un nou tip de „strategy unit” la nivelul Guvernului

Autor: Călin Hinţea, Tudor Ţiclău | Categoria: Administraţie
21-03-2011

„Reformă” este (alături de mentalitate) probabil unul dintre cuvintele care fac parte din vocabularul de bază al oricărui om politic care îşi propune să ocupe o funcţie de autoritate. Societatea românească, în ansamblul ei, sau pe diverse paliere – educaţie, sănătate, administraţie, cultură etc – a avut mereu nevoie de reformă, lucru natural ţinând cont de trecutul comunist. Eforturile au fost necontenite, fiecare partid perindat la guvernare în ultimele două decenii şi-a propus să reformeze, într-un fel sau altul, statul.  Cu toate acestea, după 20 de ani de eforturi, subiectul reformei continuă să ocupe un punct central în discursul public

În Romania s-au conturat dupa 1989 patru constante ale procesului de planificare strategică:

  1. Dificultatea clasei politice de a asimila obiective strategice comune la nivel naţional (excepţia este acordul privind aderarea la UE şi NATO)
  2. Deficienţe în ceea ce priveşte evaluarea problemelor strategice cu care se confruntă România şi stabilirea unor priorităţi de dezvoltare.
  3. Lipsa know-how-ului în ceea ce priveşte rolul şi aplicabiliatea sistemelor de management şi planificare strategică
  4. Încercarea dificilă de a face un salt substanţial dinspre un sistem pre-birocratic postcomunist către un sistem post-birocratic de tip NPM (New Public Management)

O iniţiativă interesantă în acest context este memorandumul adoptat de Guvern (16 martie 2011) privind Reforma sistemului de planificare strategică la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru.

Una din condiţiile cheie ale succesului este coordonarea strategică a activităţilor de reformă de la nivelul Primului – Ministru. Voinţa politică de schimbare trebuie dublată de integrarea  eforturilor  ministerelor şi  agenţiilor guvernamentale într-o acţiune coerentă. De asemenea, reforma statului trebuie susţinută de participarea la procesul de planificare strategică a experţilor independenţi, români şi  străini. Măsurile vin în urma unei analize interne realizate la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru şi pe baza recomandărilor Băncii Mondiale (BM) în cadrul analizelor funcţionale realizate în ultimele 6 luni. Proiectul de consultanţă din partea BM este menit să ajute România să dezvolte planuri de acţiune pe termen mediu pentru creşterea eficienţei şi operabilităţii administraţiei publice, în special a acelor funcţii legate de implementarea de către România a strategiei Europa 2020.

Prin constituirea „Comisiei de planificare strategică şi monitorizare” (CPSM) la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru se urmăreşte asigurarea capacităţii de implementare a politicilor de reformă structurală a administraţiei publice centrale în ceea ce priveşte managementul şi planificarea strategică. Principalul avantaj constă în posibilitatea de a integra obiectivele sectoriale într-o strategie coerentă dat fiind faptul CPSM este poziţionată la cel mai înalt nivel ierarhic, fapt care facilitează pe de-o parte colaborarea directă cu structurile administraţiei centrale şi pe de alta, permite o coordonare şi integrare a tuturor acţiunilor de reformă  sub umbrela unei strategiii naţionale de reformă.

Comisia de Planificare Strategică şi Monitorizare (CPSM) ar avea atribuţii privind :

  • iniţierea unor programe de evaluare la nivelul administraţiei publice centrale în  ceea ce priveşte managementul şi  planificarea strategică
  • suport analitic şi  operaţional oferit Primului -Ministru pentru iniţierea / implementarea reformelor structurale
  • asigurarea cooperării cu organizaţiile internaţionale în realizarea planificării strategice la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru
  • integrarea obiectivelor sectoriale într-o strategie naţională coerentă
  • stabilirea / selectarea obiectivelor strategice la nivelul Guvernului
  • stabilirea unui  set de obiective şi  indicatori de performanţă pentru monitorizarea progresului
  • realizarea rapoartelor anuale care să arate diferenţa dintre obiectivele planificate şi cele realizate
  • planul de lucru anual al Guvernului

Poate că cel mai interesant element se leagă de o primă încercare oficială de a utiliza structurat expertiza independentă (internă şi internaţională) la nivel de planificare şi management strategic, prin intermediul unui advisory board (Consiliul Consultativ Extern).  Acest tip de deschidere este important într-o ţară puţin obişnuită să valorizeze, la nivel guvernamental, expertiza existentă la în cadrul societăţii.

Crearea CPSM la nivelul Primului-Ministru ar trebui să ofere (cel putin teoretic) suportul formal, structural și politic, necesar Guvernului pentru a adopta o strategie naţională privind reformarea administraţiei publice. Marea Britanie a implementat o strategie similară în perioada Tony Blair, iar în SUA în timpul administraţiei Clinton a fost implementată faimoasa „reinventare a guvernării”, ambele pornind de la nivelul cel mai înalt printr-o unitate centrală de comandă (Primul-ministru în MB şi Preşedintele şi Vice-Preşedintele în cazul SUA)

Reforma administraţiei publice a fost mereu o prioritate pentru fiecare guvern aflat la putere din ultimul deceniu. Demersul iniţiat prin Memorandumul din 16 martie va oferi un instrument de planificare strategică pentru orice guvern care doreşte dezvoltarea unei viziuni  articulate privind reforma sistemului administrativ românesc.

În acest moment există, pentru prima dată, un sistem care poate raspunde provocărilor legate de definirea unei perspective strategice la nivelul guvernului din România. Evident, problema principala se va lega de capacitatea de utilizare operaţională a acestor structuri şi de implementarea unor politici şi acţiuni concrete. Rămâne de văzut dacă suportul formal oferit prin noua structură şi voinţa politică se vor materializa în strategii coerente de dezvoltare a României şi daca această structură va fi capabilă să supravieţuiasca ciclurilor electorale.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , ,

Comentarii (1)

  1. Pingback: Lovitură de palat(e). Schimbări de strategie la Cotroceni și chiar o strategie la Victoria « Gazetino

» » tipareste acest articol

Planificarea strategică în România | Un nou tip de „strategy unit” la nivelul Guvernului

Autor: Călin Hinţea, Tudor Ţiclău | Categoria: Administraţie

„Reformă” este (alături de mentalitate) probabil unul dintre cuvintele care fac parte din vocabularul de bază al oricărui om politic care îşi propune să ocupe o funcţie de autoritate. Societatea românească, în ansamblul ei, sau pe diverse paliere – educaţie, sănătate, administraţie, cultură etc – a avut mereu nevoie de reformă, lucru natural ţinând cont de trecutul comunist. Eforturile au fost necontenite, fiecare partid perindat la guvernare în ultimele două decenii şi-a propus să reformeze, într-un fel sau altul, statul.  Cu toate acestea, după 20 de ani de eforturi, subiectul reformei continuă să ocupe un punct central în discursul public

În Romania s-au conturat dupa 1989 patru constante ale procesului de planificare strategică:

  1. Dificultatea clasei politice de a asimila obiective strategice comune la nivel naţional (excepţia este acordul privind aderarea la UE şi NATO)
  2. Deficienţe în ceea ce priveşte evaluarea problemelor strategice cu care se confruntă România şi stabilirea unor priorităţi de dezvoltare.
  3. Lipsa know-how-ului în ceea ce priveşte rolul şi aplicabiliatea sistemelor de management şi planificare strategică
  4. Încercarea dificilă de a face un salt substanţial dinspre un sistem pre-birocratic postcomunist către un sistem post-birocratic de tip NPM (New Public Management)

O iniţiativă interesantă în acest context este memorandumul adoptat de Guvern (16 martie 2011) privind Reforma sistemului de planificare strategică la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru.

Una din condiţiile cheie ale succesului este coordonarea strategică a activităţilor de reformă de la nivelul Primului – Ministru. Voinţa politică de schimbare trebuie dublată de integrarea  eforturilor  ministerelor şi  agenţiilor guvernamentale într-o acţiune coerentă. De asemenea, reforma statului trebuie susţinută de participarea la procesul de planificare strategică a experţilor independenţi, români şi  străini. Măsurile vin în urma unei analize interne realizate la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru şi pe baza recomandărilor Băncii Mondiale (BM) în cadrul analizelor funcţionale realizate în ultimele 6 luni. Proiectul de consultanţă din partea BM este menit să ajute România să dezvolte planuri de acţiune pe termen mediu pentru creşterea eficienţei şi operabilităţii administraţiei publice, în special a acelor funcţii legate de implementarea de către România a strategiei Europa 2020.

Prin constituirea „Comisiei de planificare strategică şi monitorizare” (CPSM) la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru se urmăreşte asigurarea capacităţii de implementare a politicilor de reformă structurală a administraţiei publice centrale în ceea ce priveşte managementul şi planificarea strategică. Principalul avantaj constă în posibilitatea de a integra obiectivele sectoriale într-o strategie coerentă dat fiind faptul CPSM este poziţionată la cel mai înalt nivel ierarhic, fapt care facilitează pe de-o parte colaborarea directă cu structurile administraţiei centrale şi pe de alta, permite o coordonare şi integrare a tuturor acţiunilor de reformă  sub umbrela unei strategiii naţionale de reformă.

Comisia de Planificare Strategică şi Monitorizare (CPSM) ar avea atribuţii privind :

  • iniţierea unor programe de evaluare la nivelul administraţiei publice centrale în  ceea ce priveşte managementul şi  planificarea strategică
  • suport analitic şi  operaţional oferit Primului -Ministru pentru iniţierea / implementarea reformelor structurale
  • asigurarea cooperării cu organizaţiile internaţionale în realizarea planificării strategice la nivelul Aparatului Propriu de Lucru al Primului – Ministru
  • integrarea obiectivelor sectoriale într-o strategie naţională coerentă
  • stabilirea / selectarea obiectivelor strategice la nivelul Guvernului
  • stabilirea unui  set de obiective şi  indicatori de performanţă pentru monitorizarea progresului
  • realizarea rapoartelor anuale care să arate diferenţa dintre obiectivele planificate şi cele realizate
  • planul de lucru anual al Guvernului

Poate că cel mai interesant element se leagă de o primă încercare oficială de a utiliza structurat expertiza independentă (internă şi internaţională) la nivel de planificare şi management strategic, prin intermediul unui advisory board (Consiliul Consultativ Extern).  Acest tip de deschidere este important într-o ţară puţin obişnuită să valorizeze, la nivel guvernamental, expertiza existentă la în cadrul societăţii.

Crearea CPSM la nivelul Primului-Ministru ar trebui să ofere (cel putin teoretic) suportul formal, structural și politic, necesar Guvernului pentru a adopta o strategie naţională privind reformarea administraţiei publice. Marea Britanie a implementat o strategie similară în perioada Tony Blair, iar în SUA în timpul administraţiei Clinton a fost implementată faimoasa „reinventare a guvernării”, ambele pornind de la nivelul cel mai înalt printr-o unitate centrală de comandă (Primul-ministru în MB şi Preşedintele şi Vice-Preşedintele în cazul SUA)

Reforma administraţiei publice a fost mereu o prioritate pentru fiecare guvern aflat la putere din ultimul deceniu. Demersul iniţiat prin Memorandumul din 16 martie va oferi un instrument de planificare strategică pentru orice guvern care doreşte dezvoltarea unei viziuni  articulate privind reforma sistemului administrativ românesc.

În acest moment există, pentru prima dată, un sistem care poate raspunde provocărilor legate de definirea unei perspective strategice la nivelul guvernului din România. Evident, problema principala se va lega de capacitatea de utilizare operaţională a acestor structuri şi de implementarea unor politici şi acţiuni concrete. Rămâne de văzut dacă suportul formal oferit prin noua structură şi voinţa politică se vor materializa în strategii coerente de dezvoltare a României şi daca această structură va fi capabilă să supravieţuiasca ciclurilor electorale.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , ,