Guvernul – între implicare și neimplicare în stoparea procesului de despădurire

Autor: Marinela Popescu | Categoria: Administraţie
13-03-2015

În România sunt tăiate 72 de hectare de pădure în fiecare zi, însă despădurirea este un proces mai vechi care apare încă din secolul XIX și care până în prezent a condus la dispariția a mai mult de 60% din suprafața forestieră. După căderea comunismului, impactul negativ, pe care acest proces l-a avut asupra populației, s-a intensificat, motiv pentru care a intrat în atenția opiniei publice. Astfel, apare necesitatea de a conserva și de a crește suprafața împădurită actuală, iar principalul actor responsabil pentru aceasta este Guvernul României. Se pune, însă, întrebarea care sunt măsurile concrete luate de această instituție în vederea stopării fenomenului despăduririlor.

În România, după căderea comunismului s-a înregistrat o continuă scădere a suprafeței împădurite, deși statisticile par să indice contrariul. Din anul 1990 până la sfârșitul anului 2013, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, suprafața forestieră a crescut de la 6.372.268 de ha la 6.538.522 ha, înregistrându-se o creștere de aproximativ 2.54%. Pe de altă parte, ultimul raport realizat de Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) indică o creștere a fondului forestier în 2010 cu aproximativ 3.17% comparativ cu anul 1990, însumând 29% din întreaga suprafață a țării.

De ce ar fi despăduririle o problemă când datele statistice indică contrariul? Dintr-un motiv simplu. Creșterea indicată de datele statistice este una aparentă, obținută ca urmare a modificării legislației din domeniul silvic în sensul lărgirii definițiilor fondului forestier și a pădurii.

Astfel, termenul de fond forestier, conform Legii nr. 46/2008 modificată și completată privind Codul Silvic cuprinde inclusiv terenurile degradate și cele neîmpădurite, stabilite a fi împădurite; terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică (terenurile destinate asigurării hranei vânatului si producerii de furaje, cele date în folosință temporar personalului silvic) și terenurile ocupate de construcții si curțile aferente acestora (sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, etc.).

În ultimii ani s-a observat un interes în a avea o suprafață acoperită de păduri mult mai extinsă, motiv pentru care modificările legislației din domeniul silvic au vizat lărgirea definiției pădurii, introducându-se în cadrul acesteia componente noi, cum ar fi pășunile împădurite.

Pe de altă parte, datele furnizate de FAO subliniază faptul că România deține o suprafață forestieră mult mai redusă comparativ cu media de la nivelul Uniunii Europene. Raportul Global Forest Resources Assessment (FRA) 2010 indică o creștere a fondului forestier cu 3.17% în perioada 1990-2010, mai mare decât cea raportată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, suprafață forestieră a României este mult mai redusă comparativ cu media europeană de 10.51%. Trebuie precizat faptul că o creștere inferioară României se înregistrează, cu excepția Belgiei, doar în statele care au suprafață forestieră mai mare de 30%.

StatSuprafața forestierã
% din supraf. Statului
Suprafața forestierã
-1990- (ha)
Suprafața forestierã
-2010- (ha)
Rata de creștere a suprafeței forestiere
1990-2010
Austria47%3.776.0003.887.0002.93%
Belgia22%677.000678.0000.14%
Bulgaria36%3.327.0003.927.00018.03%
Croația34%1.850.0001.920.0003.78%
Cehia34%2.629.0002.657.0001.06%
Cipru19%161.000173.0007.45%
Danemarca13%445.000544.00022.24%
Estonia52%2.050.0002.217.0008.14%
Finlanda73%21.889.00022.157.0001.22%
Fran?a29%14.537.00015.954.0009.74%
Germania32%10.741.00011.076.0003.11%
Grecia30%1.801.0002.029.00012.65%
Irlanda11%465.000739.00058.92%
Italia31%7.590.0009.149.00020.54%
Letonia54%3.173.0003.354.0005.70%
Lituania34%1.945.0002.160.0009.95%
Luxemburg33%860.00087.0001.16%
Maltadate lipsã---
Olanda11%345.000365.0005.79%
Polonia30%8.881.0009.337.0005.13%
Portugalia38%3.327.0003.456.0003.87%
Regatul Unit12%2.611.0002.881.00010.34%
România29%6.371.0006.573.0003.17%
Slovacia40%1.922.0001.933.0000.57%
Slovenia62%1.188.0001.253.0005.47%
Spania36%13.818.00018.173.00031.51%
Suedia69%27.281.00028.203.0003.37%
Ungaria23%3.299.0003.903.00018.30%

Sursa: date furnizate de raportul Global Forest Resources Assessment ( FRA) 2010.

Având în vedere definițiile lărgite ale termenilor de pădure și de fond forestier și creșterea foarte redusă a suprafeței împădurite, se observă că în România există o problemă în ceea ce privește scăderea suprafaței împădurite care implică afectarea directă și indirectă a populației.

În general, despădurirea conduce la scăderea calității aerului ca urmare a creșterii concentrației gazelor cu efect de seră din atmosferă care afectează în mod indirect întreaga populație a țării prin creșterea ratei de morbiditate. În particular, exploatarea nerațională a pădurilor determină apariția unor hazarde naturale, cum ar fi inundațiile, alunecările de teren, secetele sau tornadele care afectează direct mii de persoane în fiecare an.

În vederea rezolvării acestei probleme trebuie să intervină instituțiile abilitate ale statului, între care se evidențiază Guvernul. Cum intervine, însă, această instituție în vedera stopării procesului de despădurire?

Se evidențiază o singură măsură concretă, menită să stopeze fenomenul despăduririlor, și anume inițierea și delurarea programului “Radarul Pădurilor”. Prin intermediul acestui program, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și al Schimbărilor Climatice a vizat stoparea despăduririlor de la nivel național prin implicarea cetățenilor în procesul de identificare a transporturilor ilegale de masă lemnoasă. Astfel, Guvernul a avut în vedere soluționarea problemei prin eliminarea uneia dintre principalele cauze, și anume tăierile ilegale.

Aparent, programul de stopare a tăierilor ilegale “Radarul Pădurilor” se dovedește a fi foarte eficient. În practică, însă, are o contribuție redusă în ceea ce privește soluționarea problemei despăduririlor. Sancțiunile aplicate nu sunt suficient de dure, în perioada 9.10.2014-23.01.2015 înregistrându-se un singur dosar penal. Totodată, amenzile contravenționale sunt reduse, atingând maximum 5.000 de lei, la care se adaugă confiscarea materialului lemnos, motiv pentru care nu reprezintă un factor descurajator pentru cei care comit infracțiuni silvice.

Mai mult decât atât, programul “Radarul Pădurilor” nu va conduce la soluționarea problemei despăduririlor, fiindcă pe lângă tăieri ilegale, se mai evidențiază și alte cauze princiaple care determină acest fenomen, cauze care nu sunt vizate de către Guvern. Dintre acestea se evidențiază supraexploatările forestiere realizate de companiile multinaționale din domeniul prelucrării lemnului.

Având ca argument dezvoltarea economică a regiunilor, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a încheiat contracte de vânzare a masei lemnoase pentru perioade lungi de timp cu o serie de companii multinaționale, printre care Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Losan, Parisot și Kastaman. Trebuie precizat faptul că în anul 2011, Romsilva a reînoit contractul cu Holzindustrie Schweighofer, compania austriacă care deține și exploatează cea mai mare suprafață împădurită din România.

Într-adevăr pe termen scurt, investițiile realizate de companiile multinaționale generează o dezvoltare aparentă, susținută în principal de creșterea numărului locurilor de muncă. În realitate, aceste companii, în special Holzindustrie Schweighofer, desfășoară în mare parte activități economice care implică o exploatare necontrolată a masei lemnoase și chiar tăieri ilegale, conducând pe termen lung la scăderea fondului forestier și la apariția hazardelor naturale. În vederea stopării acestui proces nu se evidențiază o intervenție clară din partea Guvernului.

De asemenea, trebuie precizat faptul că printre principalele obiective ale Programului de guvernare 2013-2016 nu se regăsește la modul explicit și rezolvarea problemei despăduririlor.

Totuși, programul de guvernare vizează la modul implicit stoparea despăduririlor prin creșterea gradului de transparență în ceea ce privește luarea deciziilor și acțiunile desfășurate de Guvern și de către celelalte organisme abilitate în domeniul protecției mediului. Cu toate acestea, în anul 2013, Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice și Regia Națională a Pădurilor-Romsilva au refuzat să pună la dispoziție informații de interes public cu privire la exploatarea forestieră (documente referitoare la reglementarea cantității de lemn exploatat, aranjamente silvice) unuia dintre cele mai importante ONG-uri din domeniul protecției mediului înconjurător, Greenpeace.

Acțiunile Guvernului privind gestionarea fondului forestier național au inclus și elaborarea unui proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic care a avut ca scop principal stoparea tăierilor ilegale. În practică, însă, proiectul de lege inițiat de Guvern favoriza despăduririle prin introducerea unor prevederi, cum ar fi:

  • permiterea tăierilor rase pe suprafețe de până la miximum 3, respectiv 5 ha;
  • posibilitatea de a scoate terenurile sub 200 m² definitiv din fondul forestier național fără a mai fi necesară compensarea cu un alt teren în vederea realizăzii unor categorii de obiective, printre care și construcția unor case de vacanță;
  • urmărirea unei creșteri a suprafeței împădurite cu doar 250.000 de ha până în anul 2035, modificând astfel art. 88, alin. (3) al Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic care stipula împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafața de 2 milioane ha, până la data precizată.

În prezent, Guvernul României are în vedere constituirea unui nou organism, Consiliul Național pentru Sivicultură care va avea drept scop protecția pădurilor, însă eficiența acestuia urmează să se constate în timp.

Prin urmare, suprafața forestieră din România se află în scădere, cu toate că datele statistice indică contrariul. Menținerea și chiar creșterea suprafeței forestiere este rezultatul lărgirii definiției termenilor de pădure și de fond forestier ca urmare a modificării legislației din domeniul silvic. Astfel, se observă faptul că Guvernul mai degrabă încercă să mascheze problema decât să găsescă soluții concrete în vederea soluționării ei.

Totodată, măsurile luate în vederea stopării despăduririlor rămân mai degrabă la nivel declarativ, neavând ca scop principal menținerea echilibrului ecologic și asigurarea dezvoltării durabile.

Etichetele atasate acestui articol:, , , , ,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Guvernul – între implicare și neimplicare în stoparea procesului de despădurire

Autor: Marinela Popescu | Categoria: Administraţie

În România sunt tăiate 72 de hectare de pădure în fiecare zi, însă despădurirea este un proces mai vechi care apare încă din secolul XIX și care până în prezent a condus la dispariția a mai mult de 60% din suprafața forestieră. După căderea comunismului, impactul negativ, pe care acest proces l-a avut asupra populației, s-a intensificat, motiv pentru care a intrat în atenția opiniei publice. Astfel, apare necesitatea de a conserva și de a crește suprafața împădurită actuală, iar principalul actor responsabil pentru aceasta este Guvernul României. Se pune, însă, întrebarea care sunt măsurile concrete luate de această instituție în vederea stopării fenomenului despăduririlor.

În România, după căderea comunismului s-a înregistrat o continuă scădere a suprafeței împădurite, deși statisticile par să indice contrariul. Din anul 1990 până la sfârșitul anului 2013, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, suprafața forestieră a crescut de la 6.372.268 de ha la 6.538.522 ha, înregistrându-se o creștere de aproximativ 2.54%. Pe de altă parte, ultimul raport realizat de Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) indică o creștere a fondului forestier în 2010 cu aproximativ 3.17% comparativ cu anul 1990, însumând 29% din întreaga suprafață a țării.

De ce ar fi despăduririle o problemă când datele statistice indică contrariul? Dintr-un motiv simplu. Creșterea indicată de datele statistice este una aparentă, obținută ca urmare a modificării legislației din domeniul silvic în sensul lărgirii definițiilor fondului forestier și a pădurii.

Astfel, termenul de fond forestier, conform Legii nr. 46/2008 modificată și completată privind Codul Silvic cuprinde inclusiv terenurile degradate și cele neîmpădurite, stabilite a fi împădurite; terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică (terenurile destinate asigurării hranei vânatului si producerii de furaje, cele date în folosință temporar personalului silvic) și terenurile ocupate de construcții si curțile aferente acestora (sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, etc.).

În ultimii ani s-a observat un interes în a avea o suprafață acoperită de păduri mult mai extinsă, motiv pentru care modificările legislației din domeniul silvic au vizat lărgirea definiției pădurii, introducându-se în cadrul acesteia componente noi, cum ar fi pășunile împădurite.

Pe de altă parte, datele furnizate de FAO subliniază faptul că România deține o suprafață forestieră mult mai redusă comparativ cu media de la nivelul Uniunii Europene. Raportul Global Forest Resources Assessment (FRA) 2010 indică o creștere a fondului forestier cu 3.17% în perioada 1990-2010, mai mare decât cea raportată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, suprafață forestieră a României este mult mai redusă comparativ cu media europeană de 10.51%. Trebuie precizat faptul că o creștere inferioară României se înregistrează, cu excepția Belgiei, doar în statele care au suprafață forestieră mai mare de 30%.

StatSuprafața forestierã
% din supraf. Statului
Suprafața forestierã
-1990- (ha)
Suprafața forestierã
-2010- (ha)
Rata de creștere a suprafeței forestiere
1990-2010
Austria47%3.776.0003.887.0002.93%
Belgia22%677.000678.0000.14%
Bulgaria36%3.327.0003.927.00018.03%
Croația34%1.850.0001.920.0003.78%
Cehia34%2.629.0002.657.0001.06%
Cipru19%161.000173.0007.45%
Danemarca13%445.000544.00022.24%
Estonia52%2.050.0002.217.0008.14%
Finlanda73%21.889.00022.157.0001.22%
Fran?a29%14.537.00015.954.0009.74%
Germania32%10.741.00011.076.0003.11%
Grecia30%1.801.0002.029.00012.65%
Irlanda11%465.000739.00058.92%
Italia31%7.590.0009.149.00020.54%
Letonia54%3.173.0003.354.0005.70%
Lituania34%1.945.0002.160.0009.95%
Luxemburg33%860.00087.0001.16%
Maltadate lipsã---
Olanda11%345.000365.0005.79%
Polonia30%8.881.0009.337.0005.13%
Portugalia38%3.327.0003.456.0003.87%
Regatul Unit12%2.611.0002.881.00010.34%
România29%6.371.0006.573.0003.17%
Slovacia40%1.922.0001.933.0000.57%
Slovenia62%1.188.0001.253.0005.47%
Spania36%13.818.00018.173.00031.51%
Suedia69%27.281.00028.203.0003.37%
Ungaria23%3.299.0003.903.00018.30%

Sursa: date furnizate de raportul Global Forest Resources Assessment ( FRA) 2010.

Având în vedere definițiile lărgite ale termenilor de pădure și de fond forestier și creșterea foarte redusă a suprafeței împădurite, se observă că în România există o problemă în ceea ce privește scăderea suprafaței împădurite care implică afectarea directă și indirectă a populației.

În general, despădurirea conduce la scăderea calității aerului ca urmare a creșterii concentrației gazelor cu efect de seră din atmosferă care afectează în mod indirect întreaga populație a țării prin creșterea ratei de morbiditate. În particular, exploatarea nerațională a pădurilor determină apariția unor hazarde naturale, cum ar fi inundațiile, alunecările de teren, secetele sau tornadele care afectează direct mii de persoane în fiecare an.

În vederea rezolvării acestei probleme trebuie să intervină instituțiile abilitate ale statului, între care se evidențiază Guvernul. Cum intervine, însă, această instituție în vedera stopării procesului de despădurire?

Se evidențiază o singură măsură concretă, menită să stopeze fenomenul despăduririlor, și anume inițierea și delurarea programului “Radarul Pădurilor”. Prin intermediul acestui program, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului și al Schimbărilor Climatice a vizat stoparea despăduririlor de la nivel național prin implicarea cetățenilor în procesul de identificare a transporturilor ilegale de masă lemnoasă. Astfel, Guvernul a avut în vedere soluționarea problemei prin eliminarea uneia dintre principalele cauze, și anume tăierile ilegale.

Aparent, programul de stopare a tăierilor ilegale “Radarul Pădurilor” se dovedește a fi foarte eficient. În practică, însă, are o contribuție redusă în ceea ce privește soluționarea problemei despăduririlor. Sancțiunile aplicate nu sunt suficient de dure, în perioada 9.10.2014-23.01.2015 înregistrându-se un singur dosar penal. Totodată, amenzile contravenționale sunt reduse, atingând maximum 5.000 de lei, la care se adaugă confiscarea materialului lemnos, motiv pentru care nu reprezintă un factor descurajator pentru cei care comit infracțiuni silvice.

Mai mult decât atât, programul “Radarul Pădurilor” nu va conduce la soluționarea problemei despăduririlor, fiindcă pe lângă tăieri ilegale, se mai evidențiază și alte cauze princiaple care determină acest fenomen, cauze care nu sunt vizate de către Guvern. Dintre acestea se evidențiază supraexploatările forestiere realizate de companiile multinaționale din domeniul prelucrării lemnului.

Având ca argument dezvoltarea economică a regiunilor, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a încheiat contracte de vânzare a masei lemnoase pentru perioade lungi de timp cu o serie de companii multinaționale, printre care Holzindustrie Schweighofer, Kronospan, Losan, Parisot și Kastaman. Trebuie precizat faptul că în anul 2011, Romsilva a reînoit contractul cu Holzindustrie Schweighofer, compania austriacă care deține și exploatează cea mai mare suprafață împădurită din România.

Într-adevăr pe termen scurt, investițiile realizate de companiile multinaționale generează o dezvoltare aparentă, susținută în principal de creșterea numărului locurilor de muncă. În realitate, aceste companii, în special Holzindustrie Schweighofer, desfășoară în mare parte activități economice care implică o exploatare necontrolată a masei lemnoase și chiar tăieri ilegale, conducând pe termen lung la scăderea fondului forestier și la apariția hazardelor naturale. În vederea stopării acestui proces nu se evidențiază o intervenție clară din partea Guvernului.

De asemenea, trebuie precizat faptul că printre principalele obiective ale Programului de guvernare 2013-2016 nu se regăsește la modul explicit și rezolvarea problemei despăduririlor.

Totuși, programul de guvernare vizează la modul implicit stoparea despăduririlor prin creșterea gradului de transparență în ceea ce privește luarea deciziilor și acțiunile desfășurate de Guvern și de către celelalte organisme abilitate în domeniul protecției mediului. Cu toate acestea, în anul 2013, Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice și Regia Națională a Pădurilor-Romsilva au refuzat să pună la dispoziție informații de interes public cu privire la exploatarea forestieră (documente referitoare la reglementarea cantității de lemn exploatat, aranjamente silvice) unuia dintre cele mai importante ONG-uri din domeniul protecției mediului înconjurător, Greenpeace.

Acțiunile Guvernului privind gestionarea fondului forestier național au inclus și elaborarea unui proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic care a avut ca scop principal stoparea tăierilor ilegale. În practică, însă, proiectul de lege inițiat de Guvern favoriza despăduririle prin introducerea unor prevederi, cum ar fi:

  • permiterea tăierilor rase pe suprafețe de până la miximum 3, respectiv 5 ha;
  • posibilitatea de a scoate terenurile sub 200 m² definitiv din fondul forestier național fără a mai fi necesară compensarea cu un alt teren în vederea realizăzii unor categorii de obiective, printre care și construcția unor case de vacanță;
  • urmărirea unei creșteri a suprafeței împădurite cu doar 250.000 de ha până în anul 2035, modificând astfel art. 88, alin. (3) al Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic care stipula împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafața de 2 milioane ha, până la data precizată.

În prezent, Guvernul României are în vedere constituirea unui nou organism, Consiliul Național pentru Sivicultură care va avea drept scop protecția pădurilor, însă eficiența acestuia urmează să se constate în timp.

Prin urmare, suprafața forestieră din România se află în scădere, cu toate că datele statistice indică contrariul. Menținerea și chiar creșterea suprafeței forestiere este rezultatul lărgirii definiției termenilor de pădure și de fond forestier ca urmare a modificării legislației din domeniul silvic. Astfel, se observă faptul că Guvernul mai degrabă încercă să mascheze problema decât să găsescă soluții concrete în vederea soluționării ei.

Totodată, măsurile luate în vederea stopării despăduririlor rămân mai degrabă la nivel declarativ, neavând ca scop principal menținerea echilibrului ecologic și asigurarea dezvoltării durabile.




Etichetele atasate acestui articol: , , , , ,