Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil

Autor: Alexandru Pavel, Bogdana Neamțu | Categoria: Administraţie
12-03

În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod accelerat. Ritmul de dezvoltare al acestor orașe poate fi surprinzător, chiar pentru economiști, deși ca model și trend, această dezvoltare se înscrie în tiparul după care s-au dezvoltat marile orașe europene împreună cu zonele lor metropolitane. Cu alte cuvinte, nu este nimic nou în faptul că marile orașe, în special cele care sunt și centre universitare, reușesc să absoarbă și să valorifice în mod eficient resursele (umane, materiale, financiare etc.) de pe aria care le înconjoară, devenind astfel poli de creștere și motoarea ale dezvoltării regionale și naționale.
Într-un astfel de context, în care trendul este unul firesc, este rolul administrațiilor acestor orașe și ale comunităților care le înconjoară să creeze cadrul potrivit pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă la nivelul zonelor metropolitane. În caz contrar, riscul pierderii șansei de a face ceea ce trebuie la momentul oportun ar putea avea costuri mari pe termen lung pentru unele sau altele dintre comunitățile care azi conturează aceste zone metropolitane în devenire.
Acest articol se înscrie în rândul contribuțiilor tot mai frecvente pe tema dezvoltării regionale, cu accent pe zone metropolitane și poli de creștere. Toate aceste cercetări scot în evidență ritmul rapid de dezvoltare al unora dintre orașele mari din România. În acest articol vom încerca să arătăm modul în care dezvoltarea orașelor se răsfrânge asupra comunelor învecinate sau a celor din zona de influență.
În cadru unui studiu mai amplu am construit un indice al dezvoltării economice locale care agregă 6 indicatori relevanți ai economiei locale – cifra de afaceri/capita, cifra de afaceri/angajat, numărul mediu de angajați/1000 de locuitori, densitatea întreprinderilor, capacitatea antreprenorială și locuințele terminate în cursul anului/1000 de locuitori – la nivelul a 356 (din totalul de 403) de comune din Regiunea Nord-Vest, perioada acoperită fiind 2002 – 2014.
Pornind de la ideea de influență pe care orașele o au asupra comunităților rurale, formând astfel rețele de localități, respectiv de la Studiului de fundamentare în vederea actualizării PATN – secțiunea rețeaua de localități , am grupat 356 de comune de la nivelul regiunii Nord-Vest în 6 categorii/ranguri:
• Categoria/rangul 6 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale rang I – GT-I; GT-I se formează în jurul unui oraș mare cu min. 100.000 locuitori – include un oraș mare și comune; 42 de comune din regiunea Nord-Vest sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea și Satu Mare;
• Categoria/rangul 5 – comunele care fac parte din Aglomerații urbane de rang II – AU-II; AU-II au peste 200.000 locuitori și cel puțin un oraș mare de peste 100.000 locuitori, incluzând orașe mari, orașe mici și mijlocii și comune; 5 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Baia Mare;
• Categoria/rangul 4 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale de rang II – GT-II; GT-II se formează în jurul unui oraș mare/mijlociu cu minim 50.000 de locuitori – include oraș mijlociu/mare și comune; 25 de comune sunt incluse în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Bistrița, municipiului Zalău, Municipiului Dej și orașului Gherla;
• Categoria/rangul 3 – comune care fac parte din Aglomerații urbane de rang III – AU-III; AU-III au peste 100.000 de locuitori și cel puțin un oraș mare de peste 50.000 de locuitori, incluzând astfel orașe mijlocii, orașe mici și comune; 7 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Turda;
• Categoria/rangul 2 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale de rang III – GT-III, Aceste grupări teritoriale se formează în jurul unui oraș mijlociu/mic cu minim 20.000 de locuitori, incluzând astfel oraș mijlociu/mic și comune); 12 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a orașului Carei și Sighetu Marmației;
• Categoria/rangul 1 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale rurale – GTR; aceste grupări se formează în jurul unuia sau mai multor sate reședință de comună și includ doar comune; 265 de comune sunt în această categorie.
Evoluția în timp a indicelui economiei locale (IEL) la nivelul celor 356 de comune din regiunea Nord-Vest în perioada 2002 – 2014 este relevată de următorul grafic:

Sursa: prelucrarea personală a datelor
Excluzând comunele de rang 5, 3 și 2 care sunt puține la număr și nereprezentative din punct de vedere statistic, se poate observa că există o legătură direct proporțională între nivelul de dezvoltare a economiei locale a comunelor și situarea acestora în zona de influență (apropierea) a orașelor. Totodată, cu cât orașele în a căror zonă de influență se situează comunele sunt mai mari și mai dezvoltate, cu atât comunele sunt mai dezvoltate. Mai mult, diferența de dezvoltare dintre comune în funcție de acest criteriu (zona de influență) se accentuează semnificativ din 2002 până în 2014. Luând în calcul și alte variabile independente (factori care ar fi putut influența dezvoltarea economiei locale a comunelor) precum dimensiunea comunei (populația), realizarea de investiții cu finanțare nerambursabilă în infrastructura de bază (apă, canalizare, drumuri locale), accesul direct la un drum european și/sau la un drum național și stocul de educație (ponderea populației cu studii superioare în totalul populației comunei), rezultatele studiului confirmă proximitatea de oraș (în special de un oraș mare) ca cel mai important factor care a influențat dezvoltarea economică locală a comunelor din Regiunea Nord-Vest în perioada 2002 – 2014. Mai simplu spus, dezvoltarea accelerată a comunelor din zona de influență a marilor orașe se datorează în primul rând locației acestora (lângă un mare oraș) și nu modului de administrare a acestora sau altor factori endogeni sau exogeni.
În contextul intensificării dezbaterilor pe tema Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, am evaluat modul în care a evoluat economia locală doar la nivelul comunelor din județul Cluj (72 de comune incluse în analiză):

Sursa: prelucrarea personală a datelor
Așadar, la nivelul județului Cluj se poate observa că, deși în anul 2002 diferența între cele patru categorii de comune există, aceasta este mică, dar până în 2014 diferența crește exponențial în favoarea comunelor din zona de influență municipiului Cluj-Napoca (18 comune). Comunele din afara zonei de influență a vreunui oraș (cele de rang 1, 36 la număr) au evoluat cel mai puțin în perioada de referință. Comuna Florești nu a fost inclusă în studiu, iar dintre cele 18 considerate a fi situate în zona de influență a Municipiului Cluj-Napoca, majoritatea fac parte din Zona Metropolitană Cluj-Napoca (ZMCN).
Ce arată rezultatele analizelor efectuate și la ce pot fi utile?
Pe baza acestor analize, putem afirma că acele comune care sunt situate în zona de influență orașelor și orașele respective au un argument în plus pentru a acționa în comun în vederea dezvoltării economice. Astfel, fără a se coordona și sincroniza cu orașele, comunele au reușit să evolueze mai bine doar prin prisma faptului că dezvoltarea a fost potențată de influența acestor orașe (în special a orașelor mari din regiune precum Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia Mare). Credem însă că, acționând împreună, ca entități – zone metropolitane/asociații de comunități cu obiective și atribuții clar definite – bazate pe parteneriate viabile și funcționale, acestea au garanția unei dezvoltări economice durabile.
Deși cadrul legislativ și programele nerambursabile de finanțare sunt încă insuficiente pentru a stimula administrațiile locale să aibă o abordare integrată, credem că analiza realizată oferă încă un argument în plus pentru crearea zonelor metropolitane funcționale. Altfel, dacă fiecare administrație se concentrează doar pe problemele ce afectează localitățile deservite în mod nemijlocit, pe termen lung problemele de dezvoltare urbană deja existente precum congestionarea traficului, subdimensionarea rețelelor edilitare, contrastul de dezvoltare dintre zone apropiate, transportul public deficitar și neatractiv, concentrarea zonelor de sărăcie, disfuncționalitatea zonală, poluarea, managementul deșeurilor etc. se vor accentua și vor afecta în mod semnificativ calitatea vieții tuturor locuitorilor atât din mediul urban, cât și din cel rural învecinat, iar efectele vor fi pe termen nelimitat. O zonă deja funcțională (o stradă, o zonă rezidențială, un cartier, o zonă industrială, o zonă de retail etc.) cu clădiri, drumuri și spații funcționale este aproape imposibil de mutat/reconstruit, costurile fiind imense. Ori dezvoltarea zonelor metropolitane funcționale presupune planificare spațială și urbană centrată pe funcționalitate, eficiență, confort și nu în ultimul rând, calitatea vieții locuitorilor.
Ratarea șansei pe care abordarea integrată a problemelor o poate preveni nu va mai putea fi surmontată ulterior de nici o politică publică/program și nici un stimulent, pentru că odată instalate aceste probleme, în contextul globalizării și al competiției existente atât între orașele din România, dar și între acestea si orașe de același nivel și profil din Centrul și Sud-Estul Europei, resursele (umane și financiare în special) se vor reorienta spre acele orașe/zone care au știut să evite astfel de probleme printr-o abordare integrată și pragmatică de tip zonă metropolitană.
Într-o abordare optimistă, sperăm că inițiativele deja începute vor fi continuate, iar presiunea opiniei publice, a societății civile și a problemelor crescânde vor determina administrațiile locale să acționeze în așa fel încât Zona Metropolitană Cluj-Napoca să fie una funcțională în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, în ceea ce privește Zona Metropolitană Cluj-Napoca, transportul public metropolitan trebuie completat de multe alte inițiative în special cele din sfera planificării și dezvoltării urbane pentru a evita pe viitor apariția unor ghetouri, a fermelor și cimitirelor care ajung să fie înconjurate (la mică distanță) de locuințe rezidențiale, a drumurilor pe care viteza medie la orele de vârf nu depășește 10 km/oră etc. Nu ne-am propus prin acest articol să dăm soluțiile potrivite pentru funcționalitatea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, respectiv pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. Pe această temă au fost deja propuse mai multe variante care merg de la modificarea statutului ZMCN, până la unirea (administrativă) a municipiului Cluj-Napoca și a comunelor Florești, Apahida și Baciu. Oricare ar fi soluția aleasă, municipiul Cluj-Napoca și comunele din zona de influență a acestuia (cele din ZMCN) se vor dezvolta, cel puțin pe termen scurt și mediu, în continuare, însă ar fi păcat ca această dezvoltare să fie una haotică și nesustenabilă. Doar acționând din timp Clujul poate deveni o metropola secundară a României și doar atunci vom putea vorbi de metrou, tuneluri, pasaje subterane, parcuri și spații verzi suficiente și de calitate, zone rezidențiale complete, zone industriale autentice etc.

Etichetele atasate acestui articol:,

Nu se pot adauga comentarii la acest articol.

» » tipareste acest articol

Acționând împreună, comunele și orașele pot crește mai mult și durabil

Autor: Alexandru Pavel, Bogdana Neamțu | Categoria: Administraţie

În ultimii ani, o parte a orașelor mari din România, între care Cluj-Napoca și Timișoara s-au dezvoltat în mod accelerat. Ritmul de dezvoltare al acestor orașe poate fi surprinzător, chiar pentru economiști, deși ca model și trend, această dezvoltare se înscrie în tiparul după care s-au dezvoltat marile orașe europene împreună cu zonele lor metropolitane. Cu alte cuvinte, nu este nimic nou în faptul că marile orașe, în special cele care sunt și centre universitare, reușesc să absoarbă și să valorifice în mod eficient resursele (umane, materiale, financiare etc.) de pe aria care le înconjoară, devenind astfel poli de creștere și motoarea ale dezvoltării regionale și naționale.
Într-un astfel de context, în care trendul este unul firesc, este rolul administrațiilor acestor orașe și ale comunităților care le înconjoară să creeze cadrul potrivit pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă la nivelul zonelor metropolitane. În caz contrar, riscul pierderii șansei de a face ceea ce trebuie la momentul oportun ar putea avea costuri mari pe termen lung pentru unele sau altele dintre comunitățile care azi conturează aceste zone metropolitane în devenire.
Acest articol se înscrie în rândul contribuțiilor tot mai frecvente pe tema dezvoltării regionale, cu accent pe zone metropolitane și poli de creștere. Toate aceste cercetări scot în evidență ritmul rapid de dezvoltare al unora dintre orașele mari din România. În acest articol vom încerca să arătăm modul în care dezvoltarea orașelor se răsfrânge asupra comunelor învecinate sau a celor din zona de influență.
În cadru unui studiu mai amplu am construit un indice al dezvoltării economice locale care agregă 6 indicatori relevanți ai economiei locale – cifra de afaceri/capita, cifra de afaceri/angajat, numărul mediu de angajați/1000 de locuitori, densitatea întreprinderilor, capacitatea antreprenorială și locuințele terminate în cursul anului/1000 de locuitori – la nivelul a 356 (din totalul de 403) de comune din Regiunea Nord-Vest, perioada acoperită fiind 2002 – 2014.
Pornind de la ideea de influență pe care orașele o au asupra comunităților rurale, formând astfel rețele de localități, respectiv de la Studiului de fundamentare în vederea actualizării PATN – secțiunea rețeaua de localități , am grupat 356 de comune de la nivelul regiunii Nord-Vest în 6 categorii/ranguri:
• Categoria/rangul 6 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale rang I – GT-I; GT-I se formează în jurul unui oraș mare cu min. 100.000 locuitori – include un oraș mare și comune; 42 de comune din regiunea Nord-Vest sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiilor Cluj-Napoca, Oradea și Satu Mare;
• Categoria/rangul 5 – comunele care fac parte din Aglomerații urbane de rang II – AU-II; AU-II au peste 200.000 locuitori și cel puțin un oraș mare de peste 100.000 locuitori, incluzând orașe mari, orașe mici și mijlocii și comune; 5 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Baia Mare;
• Categoria/rangul 4 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale de rang II – GT-II; GT-II se formează în jurul unui oraș mare/mijlociu cu minim 50.000 de locuitori – include oraș mijlociu/mare și comune; 25 de comune sunt incluse în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Bistrița, municipiului Zalău, Municipiului Dej și orașului Gherla;
• Categoria/rangul 3 – comune care fac parte din Aglomerații urbane de rang III – AU-III; AU-III au peste 100.000 de locuitori și cel puțin un oraș mare de peste 50.000 de locuitori, incluzând astfel orașe mijlocii, orașe mici și comune; 7 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a municipiului Turda;
• Categoria/rangul 2 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale de rang III – GT-III, Aceste grupări teritoriale se formează în jurul unui oraș mijlociu/mic cu minim 20.000 de locuitori, incluzând astfel oraș mijlociu/mic și comune); 12 comune sunt în această categorie, respectiv cele din zona de influență a orașului Carei și Sighetu Marmației;
• Categoria/rangul 1 – comunele care fac parte din Grupări teritoriale rurale – GTR; aceste grupări se formează în jurul unuia sau mai multor sate reședință de comună și includ doar comune; 265 de comune sunt în această categorie.
Evoluția în timp a indicelui economiei locale (IEL) la nivelul celor 356 de comune din regiunea Nord-Vest în perioada 2002 – 2014 este relevată de următorul grafic:

Sursa: prelucrarea personală a datelor
Excluzând comunele de rang 5, 3 și 2 care sunt puține la număr și nereprezentative din punct de vedere statistic, se poate observa că există o legătură direct proporțională între nivelul de dezvoltare a economiei locale a comunelor și situarea acestora în zona de influență (apropierea) a orașelor. Totodată, cu cât orașele în a căror zonă de influență se situează comunele sunt mai mari și mai dezvoltate, cu atât comunele sunt mai dezvoltate. Mai mult, diferența de dezvoltare dintre comune în funcție de acest criteriu (zona de influență) se accentuează semnificativ din 2002 până în 2014. Luând în calcul și alte variabile independente (factori care ar fi putut influența dezvoltarea economiei locale a comunelor) precum dimensiunea comunei (populația), realizarea de investiții cu finanțare nerambursabilă în infrastructura de bază (apă, canalizare, drumuri locale), accesul direct la un drum european și/sau la un drum național și stocul de educație (ponderea populației cu studii superioare în totalul populației comunei), rezultatele studiului confirmă proximitatea de oraș (în special de un oraș mare) ca cel mai important factor care a influențat dezvoltarea economică locală a comunelor din Regiunea Nord-Vest în perioada 2002 – 2014. Mai simplu spus, dezvoltarea accelerată a comunelor din zona de influență a marilor orașe se datorează în primul rând locației acestora (lângă un mare oraș) și nu modului de administrare a acestora sau altor factori endogeni sau exogeni.
În contextul intensificării dezbaterilor pe tema Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, am evaluat modul în care a evoluat economia locală doar la nivelul comunelor din județul Cluj (72 de comune incluse în analiză):

Sursa: prelucrarea personală a datelor
Așadar, la nivelul județului Cluj se poate observa că, deși în anul 2002 diferența între cele patru categorii de comune există, aceasta este mică, dar până în 2014 diferența crește exponențial în favoarea comunelor din zona de influență municipiului Cluj-Napoca (18 comune). Comunele din afara zonei de influență a vreunui oraș (cele de rang 1, 36 la număr) au evoluat cel mai puțin în perioada de referință. Comuna Florești nu a fost inclusă în studiu, iar dintre cele 18 considerate a fi situate în zona de influență a Municipiului Cluj-Napoca, majoritatea fac parte din Zona Metropolitană Cluj-Napoca (ZMCN).
Ce arată rezultatele analizelor efectuate și la ce pot fi utile?
Pe baza acestor analize, putem afirma că acele comune care sunt situate în zona de influență orașelor și orașele respective au un argument în plus pentru a acționa în comun în vederea dezvoltării economice. Astfel, fără a se coordona și sincroniza cu orașele, comunele au reușit să evolueze mai bine doar prin prisma faptului că dezvoltarea a fost potențată de influența acestor orașe (în special a orașelor mari din regiune precum Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia Mare). Credem însă că, acționând împreună, ca entități – zone metropolitane/asociații de comunități cu obiective și atribuții clar definite – bazate pe parteneriate viabile și funcționale, acestea au garanția unei dezvoltări economice durabile.
Deși cadrul legislativ și programele nerambursabile de finanțare sunt încă insuficiente pentru a stimula administrațiile locale să aibă o abordare integrată, credem că analiza realizată oferă încă un argument în plus pentru crearea zonelor metropolitane funcționale. Altfel, dacă fiecare administrație se concentrează doar pe problemele ce afectează localitățile deservite în mod nemijlocit, pe termen lung problemele de dezvoltare urbană deja existente precum congestionarea traficului, subdimensionarea rețelelor edilitare, contrastul de dezvoltare dintre zone apropiate, transportul public deficitar și neatractiv, concentrarea zonelor de sărăcie, disfuncționalitatea zonală, poluarea, managementul deșeurilor etc. se vor accentua și vor afecta în mod semnificativ calitatea vieții tuturor locuitorilor atât din mediul urban, cât și din cel rural învecinat, iar efectele vor fi pe termen nelimitat. O zonă deja funcțională (o stradă, o zonă rezidențială, un cartier, o zonă industrială, o zonă de retail etc.) cu clădiri, drumuri și spații funcționale este aproape imposibil de mutat/reconstruit, costurile fiind imense. Ori dezvoltarea zonelor metropolitane funcționale presupune planificare spațială și urbană centrată pe funcționalitate, eficiență, confort și nu în ultimul rând, calitatea vieții locuitorilor.
Ratarea șansei pe care abordarea integrată a problemelor o poate preveni nu va mai putea fi surmontată ulterior de nici o politică publică/program și nici un stimulent, pentru că odată instalate aceste probleme, în contextul globalizării și al competiției existente atât între orașele din România, dar și între acestea si orașe de același nivel și profil din Centrul și Sud-Estul Europei, resursele (umane și financiare în special) se vor reorienta spre acele orașe/zone care au știut să evite astfel de probleme printr-o abordare integrată și pragmatică de tip zonă metropolitană.
Într-o abordare optimistă, sperăm că inițiativele deja începute vor fi continuate, iar presiunea opiniei publice, a societății civile și a problemelor crescânde vor determina administrațiile locale să acționeze în așa fel încât Zona Metropolitană Cluj-Napoca să fie una funcțională în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, în ceea ce privește Zona Metropolitană Cluj-Napoca, transportul public metropolitan trebuie completat de multe alte inițiative în special cele din sfera planificării și dezvoltării urbane pentru a evita pe viitor apariția unor ghetouri, a fermelor și cimitirelor care ajung să fie înconjurate (la mică distanță) de locuințe rezidențiale, a drumurilor pe care viteza medie la orele de vârf nu depășește 10 km/oră etc. Nu ne-am propus prin acest articol să dăm soluțiile potrivite pentru funcționalitatea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, respectiv pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. Pe această temă au fost deja propuse mai multe variante care merg de la modificarea statutului ZMCN, până la unirea (administrativă) a municipiului Cluj-Napoca și a comunelor Florești, Apahida și Baciu. Oricare ar fi soluția aleasă, municipiul Cluj-Napoca și comunele din zona de influență a acestuia (cele din ZMCN) se vor dezvolta, cel puțin pe termen scurt și mediu, în continuare, însă ar fi păcat ca această dezvoltare să fie una haotică și nesustenabilă. Doar acționând din timp Clujul poate deveni o metropola secundară a României și doar atunci vom putea vorbi de metrou, tuneluri, pasaje subterane, parcuri și spații verzi suficiente și de calitate, zone rezidențiale complete, zone industriale autentice etc.




Etichetele atasate acestui articol: ,